De ieri și de azi: Secera şi ciocanul, svastica şi… mărţişorul

Recomandări:

Secera şi ciocanul, svastica şi… mărţişorul

Secera şi ciocanul, svastica şi…  mărţişorul. Aparent nici o legătură între aceste simboluri. Dar totuşi, o dezbatere care a avut loc în perioada interbelică în Parlamentul României pe tema dreptului de a fi folosite emblemele politice a avut ca temă aceste simboluri. Iată cum evocă Victor Eftimiu această polemică:

Victor Eftimiu
Eram deputat în ultimul parlament naţional-tărănist. Se discuta legea interzicerii emblemelor simbolico-politice. La tribună, d. Zelea Codreanu apăra svastica, susţinând că portul insignei trebuie să fie liber, această cruce cu colţul frânt fiind o foarte veche mărturie românească. Am întrerupt pe orator :
- Stimate domnule coleg, fiindcă azi e 1 Martie şi vorbim de mărţișoare, daţi-mi voie să vă întreb ceva. Şi secera e un vechi semn al neamului acestuia de plugari. Ciocanul a folosit de veacuri Românului. Mi-aţi da voie să ies pe stradă cu o mică seceră şi un mic ciocan la butonieră?
- Desigur. Orice insignă trebuie să fie liberă.
Corneliu Zelea
Codreanu
- Vă mulţumesc pentru acest larg spirit de toleranţă, dar vă mai întreb: dacă aş ieşi pe stradă purtând la butonieră această nevinovată împerechere de simboluri şi m'aş întâlni cu o ceată de purtători ai svasticei, îmi garantaţi d-voastră că nu voi fi luat la bătaie de numita ceată?
- Aceia n'ar fi oameni serioşi dacă v'ar bate.
- Desigur, dar bătaia ar fi foarte serioasă... - am replicat eu.
Camera a râs. D. Zelea Codreanu şi-a continuat discursul. Legea a trecut. Din ziua aceea, n'a mai purtat nimeni svastica la butonieră sau pe braţ. Legea e lege!


Sursa: articolul “Ploaia de mărţişoare” - semnat de Victor Eftimiu – publicat în revista “Realitatea Ilustrată” – numărul din 3 martie 1937 – citit din colecţia Bibliotecii Digitale a Bucureştilor

5 comentarii :

  1. O frântură din disputele parlamentare interbelice, cu mari semnificații, zic eu ......

    RăspundețiȘtergere
  2. O frântură din disputele parlamentare interbelice, cu mari semnificații, zic eu ......

    RăspundețiȘtergere
  3. La fel mi s-a parut si mie. De aceea a si ajuns aceasta poveste pe blog... Mai ales ca suntem inainte de 1 Martie. )

    RăspundețiȘtergere
  4. Interesant articol! Fiecare grupare, din cele mai vechi timpuri, au avut un stindard, un semn distinct care să demonstreze apartenența membrilor la acea formațiune. De la celebrul "cap de lup" la "semilună", la "Crucea creștină" și până la "drapelul albastru cu stele argintii" al UE, certifică aceste aderări. Dar simbolurile universale cum ar fi "ramura de măslin", "porumbelul alb" și chiar mărțișorul" indică o stare sau o aspirație... Cu stimă și la cât mai multe articole din raftul cu amintiri!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Chiar si micul martisor poate naste dezbateri politice, se pare. E pacat sa lasam pierduta o asemenea polemica in... raftul cu amintiri, nu-i asa? Te mai astept pe blog, Daniel!

      Ștergere