POVESTEA CONCURSULUI "MISS ROMÂNIA" - 1929 (4 - marea finală)

Citiți AICI  prima parte a articolului

După finalizarea concursurilor județene – un adevărat triumf al organizatorilor - a venit și ziua de 17 martie 1929 – ziua marii finale. În concurs au intrat 100 de concurente: cele 70 de câștigătoare județene și alte 30 d-șoare alese dintre frumusețile clasate pe locurile doi și trei. Juriul, sub patronajul  d-lui Alexandru Vaida Voevod (ministru de interne, fost și viitor prim ministru al României), a avut următoarea componența: preşedinte  dl. prof. Tzigara Samurcaş, membrii: d-na Alex. Cantacuzino, d-na Maria Giurgea, dl. Al Mavrodi, dl. Liviu Rebreanu, dl. lon Steriadi, dl. Frederic Stork, dl. N. Batzaria şi dr. G. Graur. Locul desfășurării concursului: Palatul Cultural (Salonul Oficial), de pe Șoseaua Kiseleff.

Mulțimea de pe străzile Capitalei  
în ziua concursului Miss România 1929

Mulțimi de oameni pe străzile Bucureștiului

 

Începe concursul: la orele 11 jum. a m., 20 de automobile De Soto Six puse la dispoziția concurentelor de Casa NOEL (vă spuneam că și latura de marketing a concursului a fost importantă) au condus candidatele de la hotel până la “Palatul cultural” din Șoseaua Kiseleff, trecând pe străzile principale ale Bucureștilor. Concurentele purtau eșarfe  galbene  pe care era inscripționat numele județului pe care îl reprezenta fiecare frumoasă domnișoară. O relatare din presă a acestui adevărat “marș  triumfal”:

“Un concurs? Nu!! Ci un mare eveniment pentru capitala țării, cum și pentru țara întreagă. O desfășurare formidabilă de public, frumusețe și voie bună. La orele 10 jumătate dimineața, juriul preliminar judecă noile înscrieri pentru concursul de după amiază. La 11 jumătate, strada Sărindar până în Calea Victoriei, este o mare de capete, prin care cu greu ar putea răzbate cineva, făcând chiar uz de forță. 

 

Candidatele din provincie, și-au primit eșarfele și automobilele se înșiră în fața palatului „Adevărul", de unde urmează să pornească cortegiul. La ieșirea candidatelor, aglomerația devine fantastică. Este imposibil de răzbit la automobile și numai forța jandarmilor permite cu mare greutate formarea cortegiului. Calea Victoriei, de la „Cercul Militar“ până după teatrul Național, pare un ocean agitat. Tot ceea ce a avut Capitala mai select s'a revărsat în dimineața splendidă  de primăvară, pe artera principală a Capitalei, ca să admire pe alesele țării și să le ureze izbândă pentru concursul de după amiază. 

 

Automobilele sunt deschise forțat, mulțimea aclamă, frumusețile României primesc felicitări și cortegiul, compus din peste 60 automobile, - între care 24 mașini „De Soto Six“, absolut noi, înaintează cu foarte mare greutate. S’ar putea chiar și calcula: un metru pe minut. Străzile Academiei, calea Victoriei și Șoseaua Kiseleff, sunt  străbătute la pas în aclamațiunile mulțimii. Alcazar d'ete. 

 

Masă comună pentru juriu și candidate. Intrarea în salon se face cu cea mai mare greutate, din cauza publicului, care a massat  scările. Salonul devine neîncăpător și totuși serviciul merge minunat. Asistă întreg juriul, invitații legațiunilor străine, precum și d-nii consul general și vice-consul al Americei. Un menu bogat este savurat, se țin discursuri, aparatele fotografice și cinematografice lucrează și la orele 2 candidatele pornesc pe rând spre Salonul oficial, unde se va da bătălia decisivă.”

Au fost alese mai întâi câștigătoarele pentru diferitele regiuni (pe care vi le-am prezentat deja (citește interviurile transcrise în cele două articole anterioare). Dintre câștigătoarele pe regiuni a fost aleasa Miss România:

Miss România 1929 
cu eșarfa tricoloră brodată

Jurizarea și cele cinci finaliste

 

“După ce se aleg reprezentantele provinciilor și ale Capitalei, sunt introduse împreună în fața juriului, care renunțând după o justă apreciere la un număr, reține pe ultimile cinci candidate: Magda Demetrescu, Nadeja Oculici de Kosariny, Maria Danacu, Ortansa Tănăseanu și Tinella Stavrache. Un ultim examen, al candidatelor, - care la cererea juriului au îmbrăcat tricouri de plajă, - are ca rezultat reținerea pentru examenul definitiv a d-relor Magda Demetrescu, Ortansa Tănăseanu și Nadeja Oculici de Kosariny."

 

Miss România 1929

 

"Deliberarea juriului, în ultima instanță, durează mai bine de o oră jumătate și cu mare greutate se distinge prima și cea mai frumoasă între frumoase, d-ra Magda Demetrescu în vârstă de 17 ani, care la comunicarea hotărârei leșină de emoțiune. Readusă în simțiri, i se conferă titlul de „Miss România”, precum și eșarfa tricoloră brodată. Felicitată călduros de membrii juriului și acoperită de flori, este fotografiată.”

Miss România 1929 - d-ra Magda Demetrescu

Așadar prima Miss România și prin urmare prima noastră reprezentantă la concursul Miss Univers a fost tânăra de numai 17 ani – d-ra Magda Demetrescu. Ea era fiica arhitectului Nicolae Demetrescu și a soției sale Magda. Din păcate la vârsta la 5 ani a rămas orfană de amândoi părinții și a fost adoptată de mătușă sa, Maria Demetrescu. Magda Demetrescu era "o fată cuminte, educată, de familie bună", care trecuse de probele și exigențele dure ale competiției. Nu o sa încerc să îi descriu fumusețea. O face mult mai plastic decât aș putea eu să o fac redactorul "Realității Ilustrate":

 

„Magda Demetrescu. Un poem plin de muzicalitate, un vis, o reverie, care te îmbată, te încântă, te  adoarme. Frumoasă ca o zână din poveștile trecutului, ea poartă în ochi și în păr caracteristica rasei noastre, negrul. Gurița mică și roșie ca o cireașă coaptă, un corp minunat, sculptat parcă în cea mai fină marmoră, un picioruș micuț și nervos, brațe pline, de o albeață strălucitoare, iată admirabilele elemente, ce împodobesc pe aceea care va purta tricolorul frumuseții române, peste Ocean, la concursul internațional din Galveston. Și tinerețea, adorabila tinerețe, ce se răspândește din toată făptura și din gesturile ei, i-a dat unul din principalele atuuri, care au dus-o la izbândă.  

Când vorbește, cuvintele-i curg cristaline și auditorul fermecat,  pare că aude o simfonie de tonuri miraculoase. Magda Demetrescu. Un nume. O epocă și un eveniment, căci ea va fi prima reprezentantă a frumuseții naționale românești, care va demonstra străinătății, că țara românească are cele mai frumoase femei din lume.”

Magda Demetrescu în "carul triumfal împodobit cu flori"

Ziua nu se putea încheia decât cu un mare bal: “În splendidele saloane ale „Cercului Militar” a avut apoi loc serata în onoarea frumuseților României. Au participat mulți membrii ai corpului diplomatic, d. Alexandru Vaida Voevod, ministru de interne, -  care s’a fotografiat în grup cu candidatele, - corpul ofițeresc din Capitală și un public select, care a ținut să cunoască frumusețile României. Serata s’a terminat la orele 3 dimineața, după ce s’a dansat tot timpul într’o atmosferă de caldă amiciție și admirație. Punctul principal și ținta tuturor felicitărilor a fost d-ra Magda Demetrescu, îmbrăcată într’o splendidă toaletă de bal, arborând eșarfa tricoloră cu care a fost distinsă”.

Citiți AICI  interviurile cu Miss Oltenia, Miss Muntenia și Miss Moldova

Citiți AICI  interviurile cu Miss Basarabia, Miss Dobrogea, Miss Capitala și Miss Maramureș....

Sursa informațiilor și a fotografiilor: Revista „Realitatea Ilustrată” – numerele din martie – iunie 1929 - disponibile în colecția Bibliotecii Digitale a B.C.U. „Lucian Blaga” Cluj- Napoca.