Ouăle de Paşti – vechi obiceiuri şi credinţe din ţări europene

Despre diferitele credințe referitoare la începutul obiceiului înroșirii ouălor v-am povestit într-un articol anterior. Acum o să vă povestesc despre câteva obiceiuri legate de Oul de Paști – un simbol al creștinismului prezent în cultura multor popoare europene. Despre vechi obiceiuri întâlnite în câteva dintre țările Europei am găsit informații în lucrarea “Ouăle de Paști – studiu de folklor” de Artur Gorovei, volum apărut sub egida Academiei Române în anul 1937:

GERMANIA

Poporul german a păstrat, mai mult decât toate celelalte popoare occidentale, tradiția ouălor de Paști. Copiii germani știau că acestea sunt aduse de iepurași și ascunse. Copii primeau de asemenea în dar ouă roșii de la nașii lor. În ouăle de Paști, golite de conținut tinerii germani trimiteau iubitelor declarații de dragoste scrise pe fâșii înguste de hârtie înfășurate pe bețișoare subțiri. Se practica de asemenea obiceiul de a se îngropa cojile ouălor roșii sub ușa grajdului, peste care călcau găinile, pentru a le aduce fertilitate. Pe ouă se desenau flori iar în jurul acestora se scriau proverbe sau poezioare cu tâlc. Existau și o serie întreagă de superstiții legate de ouăle de Paști: mamele atingeau gura copiilor cu ouă de Paști ca să poată vorbi frumos; se credea că ouăle roșii te apără de trăsnet sau că - dacă sunt aruncate în foc - te apără de incendii. De asemenea, cu ajutorul ouălor roșii puteai descoperii vrăjitoriile.

Germania - Copil cu ouă de Paști
din ciocolată

SUEDIA

În Suedia centrală se făcea de Paşti o pâine având forma unei păsări cu ciocul făcut din migdale şi cu ochii din stafide, pâine în care se puneau fructe zaharisite şi chiar un ou, care se numea  ‹‹hulub de Paşti››. Această coptură se mânca înaintea mesei de Înviere. În lunea de după Paşti se mânca omleta şi scrob cu slănină. Băutura tradițională era grogul făcut din gălbenuş de ou cu zahăr şi cu rom.

OLANDA

Obiceiul vopsirii ouălor s-a restrâns azi şi în Olanda. În vremurile trecute însă era obiceiul de a se da ouă vopsite preoţilor, ca dijmă, iar fetele dăruiau ouă roşii baieţilor. Prin unele locuri se vopseau ouă verzi care se ascundeau în iarbă ca să le caute copii.

Olanda: Jucărie din ouă de Paști

FINLANDA

În Carelia orientală era obiceiul de a se duce în cimitir ouă în ziua de Paşte sau de a se împărţi păstorilor ouă colorate în rosu. Într-o altă regiune a Finlandei, Lapinjarvi, se agăţau ouă roşii în mesteceni. O mâncare tradițională pentru această sărbătoare era Mämmi – o plăcintă preparată din făină de secară şi coaptă într-un vas făcut din coajă de mesteacăn.

LITUANIA

Ouăle de Paşti lituaniene se numeau Marguĉiai şi se ormamentau în două moduri: fie se gravau cu ajutorul unui cuţit sau a unui corp ascuţit (ouă numite skustiniai) sau, ca şi la noi, se colorau după ce erau acoperite cu ceară părţile care nu se vopsesc.

ITALIA

Un obicei frumos de Paşti din Monferrato: ”cu câteva zile înainte de Paşti, tinerii se alcătuiesc în grupe de 5 sau 6, dintre care unul stie să cânte din fisarmonică şi altul din flaut şi, după înserat, pleacă spre fermele unde au cunoscuţi si mai cu seama unde fermierul are vreo fată de măritat şi încep să cânte.” Stăpâna casei îi cercetează şi, dacă îi plac cântăreţii, îi invită în casă şi le dăruieşte o sticlă cu vin şi un paner cu ouă. În oraşele Italiei ouăle roşii erau înlocuite de cele mai multe ori cu ouă de ciocolată frumos împodobite.

Italia - Femeie cu ouă de Paști din ciocolată

ANGLIA

În Anglia obiceiul vopsirii ouălor s-a pierdut undeva prin veacul al XVII-lea. Se vând doar ouă de ciocolată în majoritatea zonelor.

BELGIA

În Belgia era răspândită credinţa conform căreia, în Joia Mare, clopotele bisericilor pleacă la Roma în clipa în care se cântă în biserici ‹‹Gloria in excelsis››. A doua zi clopotele se întorc de la Roma şi aduc cu ele ouă de toate felurile pe care le lasă în grădini spre bucuria copiilor. Ouăle de Paşti se colorau de obicei cu drojdie de bere (cele brune) sau cu coji de ceapă (cele roşii). Ouăle de Paşti se puneau prin grădini, printre plante sau flori, în special printre ghiocei, numiti fleurs d’avri.

ELVEŢIA

În Elveţia se credea ca ouăle de Paşti sunt aduse de iepuraşi iar copii pregăteau din flori de primăvară cuiburi în care aceştia să aşeze ouăle. Ouăle de Paşti erau ascunse prin livezi şi erau căutate cu râvnă de copii – joc numit ‹‹vânatul ouălor de Paşti››.

FRANŢA

La Grenoble se practica în vremuri vechi, în ziua de Paşti, următorul obicei: “se cobora de pe soclul ei statuia Sfântului Jacques din biserica Saint-Andre şi se așeza pe altarul unei capele situate în fundul bisericii, iar pe urmă se făcea o procesiune pe străzile oraşului. La întoarcere statuia o culcau pe ştergare umplute cu bucăţele de pâine pe care le duceau apoi la fântâna Saint-Jean, cântând un anumit cântec. La fântână se împărţeau bucăţele de pâine şi se mâncau, bând unul sau mai multe pahare de apă în onoarea Sfântului Jaques, pentru a obţine o recoltă bună şi abundentă. Se întorceau apoi la biserica Saint-Jean, unde se făceau ofrande de ouă roşii”.

GRECIA

O urare grecească spunea: ‹‹saranda arnia stin pashalia, saranda kokina avga›› (patruzeci de miei şi patruzeci de ouă de Paşti). De Înviere grecii duceau ouă la biserică iar a doua zi trimiteau naşilor atâtea ouă câţi membrii erau în casă. Dintre ouăle vopsite în Joia Mare – unul se păstra la icoană iar în caz de grindină sau de ploaie mare se arunca oul în grădină cu credinţa că ploaia sau grindina vor înceta.