Pagini

Politica privind datele cu caracter personal:

1931: Un senzaţional caz de transformare a unui bărbat în femeie

Vă mărturiseam într-un alt articol (Cât trebuie să suferi ca să fii frumoasă?”) surprinderea mea în fața numărului mare de articole și de reclame apărute în presa interbelică care vizau domeniul chirurgiei estetice. Am scris articolul și credeam că am închis un subiect. Am găsit însă un reportaj publicat de revista “Ilustrațiunea Română”, în numărul din 30 aprilie 1931, care relata despre cazul unui pictor danez care a fost supus unei operații de schimbare de sex într-o clinică din Dresda. Nu uitați că vorbim despre anul 1931:

1931

UN PICTOR NEFERICIT


La Paris trăia de multă vreme cunoscutul pictor danez Einar Wegener. Pictorul, un om ca de 40 ani, cu toată celebritatea numelui și cu toate bucuriile pe care i le procura arta sa îndelung  apreciată de admiratorii din metropola francezà, era totuși nefericit din pricina fizicului și’a impreciziunei sexului. Deși însurat cu o tânără și frumoasă femeie, Einar Wegener nu era de cât un hermafrodit, cu vădite înclinatiuni spre sexul feminin, un om care trăia chinuit, mințindu-se pe sine și pe alții, pentru a masca ucigătoarea ironie a naturii care îl așezase între cele doua sexe. Lucrurile ar fi mers poate așa mai departe dacă starea sufletească a acestui pictor nu s'ar fi înrăutățit în așa fel, încât chinurile să devină cu totul de nesuportat. Wegener, după ce consultase toate somitățile medicale,  ajunse la concluzia că  nimic pe lume nu i-ar putea ușura viața și că anomalia fizică îi distrusese într’atât nervii încât chinurile nu puteau sfârși decât printr'o sinucidere mântuitoare. Tocmai în momentul în care nefericitul pictor luase hotărârea sinuciderii, cunoscu pe medicul salvator, profesorul Kurt von Warnecross din Dresda.

Einar Wegener: în trecut ca bărbat și astăzi...
(titlul original din: 
"Ilustrațiunea Română")


UN BĂRBAT TRANSFORMAT ÎN FEMEIE PRIN OPERAȚIE CHIRURGICALĂ


Medicul Warnecross, examinând fizicul și predispozițiile pictorului, constată că ele înclinau spre sexul femeesc și că numai un capriciu al naturei a făcut ca Einar Wegener să nu se nască femeie. Wegener, internat într'un sanatoriu din Dresda fu supus unei îndrăznețe operații, desigur fără precedent. Chirurgul scoase cele două glande sexuale și în locul lor transplantă ovarele proaspete ale unei femei de 26 ani. Operațiunea fu urmată de alte manipulațiuni chirurgicale destul de anevoioase și de îndelungate. Dar în cele din urma, minunea reuși. Pe deplin: fostul pictor, deveni o femeie în toată puterea cuvântului, având toate simțurile și însușirile sexului. Einar Wegener, transformat în femeie, luă numele de Lili Elba. Cum Wegener era însurat, justiția pronunță divorțul fără nici o dificultate. Aceasta  nu împiedică pe fosta d-na Wegener să conviețuiască mai departe cu fostul ei soț, trăind ca și până acum de altfel, ca două bune și sincere prietene.




CE SPUNE BĂRBATUL TRANSFORMAT ÎN FEMEIE


“- Pictorul Einar Wegener - spune d-na Lili Elbe - a murit și chiar pentru totdeauna. Aceasta este ultima lui expoziție. Și toate tablourile sunt pictate atunci când...
- Dar de ce nu aveți de gând să continuați a picta? Întrebarea aceasta e cumva indiscretă?
- O, nu, dimpotrivă...
Și așezându-se cu grația și eleganța feminină în fotoliu, întinzând nu fără cochetărie un picior frumos, d-na Lili răspunde cu adevărată simplicitate:
- Dimpotrivă, eu sunt foarte bucuroasă. Cred că știți că viața mea s'a format altfel decât  la oamenii ceilalți. O să încerc să vă explic. M'am născut la Veil, un mic orașel în Danemarca și preotul ce m'a botezat m'a declarat băiat și mi-a pus numele Einar. Copilul se zice că a fost foarte frumos și mamei îi plăcea să-l îmbrace ca fetiță. Și în copilărie, chiar și mai târziu, copilul prefera să se joace cu păpuși. Apoi s'a ivit un interes față de artă și în academia de artă am întâlnit pe Gerda Wegener. 
 
Einar și Gerda erau foarte tineri când s'au hotărât să se căsătorească. Ei abia își dădeau seama de pasul acesta, însă n'au regretat niciodată. Ce a fost pentru cealaltă lume căsnicie la noi a fost în realitate o prietenie profundă însoțită de încredere reciprocă și colaborare pe tărâmul artei. Și de aceia ei niciodată nu s’au înșelat unul pe altul și de aceea și în viitor vor rămâne cele mai bune prietene care-și doresc numai binele și sunt gata să facă totul ca să'și vie într-ajutor una alteia.

Schimbare de sex - chirurgie estetica
Gerda Wegener

D-na Lili Elbe, cu un gest obișnuit, își pudrează fața și continuă povestirea:

- Gerda Wegener de multe ori se folosea de Einar Wegener ca model pentru creația figurilor feminine și numai grație instinctului ei artistic, care accentua femininul în natura lui Einar, acesta din urmă  s'a putut găsi treptat pe sine însuși. El a înțeles că e mai mult femeie, decât bărbat. Și a început un șir de ani de depresiuni despre care, spun drept, mi-e greu să-mi aduc aminte. Einar Wegener simțea ca un om care este nevoit să se îmbrace în haină de carnaval și în care i se pare că este caraghios. La suferințele morale s'au adăugat și cele fizice și în zadar căuta ajutor la medicii francezi. Nimeni n'a vrut să-l creadă; îl calificau de isteric și-l puneau sub razele X care după cum s'a constatat mai târziu, i-au adus mai mult rău, decât bine. Se părea că nu există nici o salvare din această situație tragică însă providența a vrut ca Einar Wegener să se întâlnească întâmplator la Paris cu celebrul ginecolog german, Profesorul Kurth von Warnecross. El m'a examinat și mi-a declarat că sunt mai mult femeie decât bărbat. În urma propunerii lui am plecat la Drezda, unde la sanatoriul Warnecross a început un șir întreg de operații complicate și periculoase, primele în genul lor ce au fost făcute vreodată.
- Și sunteți mulțumită acum de soarta D-vs.?
- Mulțumită! Nu, sunt fericită! Fericită că am putut să fiu ceea ce am fost în adevăr în trecut. Sexul bărbătesc a fost lipit de actul de naștere și sunt fericită că am scăpat de acest act. Vreau ca acest lucru să fie înțeles de masa publicului. Împreună cu moartea lui Einar Vegener a murit și pictorul (…).
- Ați divorțat de Gerda Wegener?
- Nu. Căsătoria noastră pe baza sentinței tribunalului fost recunoscută ca inexistentă. Noi n-am fost căsătoriți niciodată. Acesta este totul.
- Și ce planuri aveți pentru viitor.
- Nu știu încă nimic. Gerda Wegener pleacă în Maroc, eu deocamdată mă reîntorc la Paris, iar pe urmă probabil plec la Gerda căci am rămas cele mai bune prietene. Dar sunt fericită că mi-am găsit în sfârșit "eul" meu (…).
Se zvonește că d-na Lili Elbe a primit mai multe oferte de căsătorie. Însă deocamdată ea este credincioasă prieteniei cu Gerda Wegener.

Interesant interviu, nu-i așa? Ce nu putea știi însă reporterul “Ilustrațiunii Române” este că Einar Wegener urma să moară peste doar câteva luni, în noiembrie 1931, probabil din cauză că organismul a respins transplantul. Medicina nu era pregătită încă pentru acest pas….
  
 
Sursa: revista “Ilustrațiunea Română” – numărul din 30 aprilie 1931 – disponibil în Biblioteca Digitală a Bucureștilor


3 comentarii:

  1. Impresionant. După cum vedem, oamenii din cele mai îndepărate timpuri, erau deschişi la minte, chiar mai mult decât acum. Nu îmi pot imagina prin ce trece un om care se simte închis într-un corp pe care îl simte străin. Sincer, mă consider norocoasă. Natura le-a jucat o festă teribilă acestor oameni. Exact despre ceva asemănător am scris şi eu azi

    RăspundețiȘtergere
  2. Interesant si articolul tau.Din pacate, mentalitatea romanilor e inca cea pe care o stim.Totusi eu cred ca acceptarea nu e obligatoriu sa insemne si ...aprobare.

    RăspundețiȘtergere
  3. Interesant din punctul de vedere al timpului când s-a realizat schimbarea de sex. Cred că pe atunci nu se știa despre compatibilitate din punct de vedere medical, banală astăzi, grupa de sânge era o necunoscută, îmi spun eu. Însă ar fi ceva de spus: o persoană care este născută hermafrodit, are ambele organe de reproducere, adevărat : unul este mai puțin evident, dar există. Că e posibil să supăr, tot voi spune: transsexualitatea e oarecum ceva psihic, nu natura, tu, creierul tău e vinovat. Sau nu, depinde de ceea ce vor oamenii să creadă. Mă abțin fiindcă îmi dau seama că nu sunt decât părerile mele, poate și ale celor care au scris Biblia, ori Coranul... Fiindcă nici evreilor, nici musulmanilor, nici creștinilor, nu prea le plac minoritățile care se declară LGBT...

    RăspundețiȘtergere