M.S. Regele Mihai s-a născut în 25 octombrie 1921 în castelul Foișor din Sinaia. La numai șase ani, copilul căruia îi plăcea să cânte la pian, să joace șah, să-și călărească poneiul sau să conducă mașinuțe, a devenit Rege al României. Se prefigura o copilărie fericită, dar nu a fost deloc aşa.
Micul Rege a domnit aproape trei ani, din luna iulie 1927 și până în iunie 1930. În tot acest timp a crescut despărțit de tatăl său și trebuia să își îndeplinească îndatoririle de suveran al României. Prima domnie a Regelui Mihai s-a încheiat în 8 iunie 1930 – zi în care a fost detronat de propriul lui tată. A primit atunci titlul – „ridicol” în opinia marelui nostru istoric și om politic Nicolae Iorga - de Mare Voevod de Alba Iulia. Întoarcerea tatălui avea să-i aducă fostului și viitorului Rege noi suferințe. Regina Elisabeta, „mama fostului rege și fosta soție a actualului rege” nu s-a putut împăca cu aventurile amoroase ale Regelui Carol al II-lea și a părăsit România. Mihai, rămas la București, și-a pierdut astfel mama la scurt timp după cei cinci ani în care a crescut în absența tatălui. Nu a scăpat nici de „corvoada” prezenței la evenimentele oficiale.
În anul 1937, Voevodul
Mihai avea 15 ani. Era un elev silitor și – incontestabil – era iubit de
români. Români care voiau să știe cât mai multe amănunte din viața fostului și… viitorului rege. Un articol publicat în numărul revistei “Realitatea Ilustrată” din 21
aprilie 1937 relatează, într-o notă ușor romanțată probabil, cum își petrecea timpul
Voevodul Mihai:
“În dosul Palatului
Regal din Calea Victoriei se află o casă scundă cu un aspect burghez. Trecătorii
nu observă nimic deosebit la dânsa, tramvaiele și autobusele care trec pe acolo
nu se sfiesc să facă același sgomot asurzitor, care exasperează nervii cetățenilor din
Capitală. Puțini bănuiesc că în această casă se află școala Voevodului Mihai. Școala unde se plămădește mintea și talentul celui ce va moșteni tronul țării.
După
îndeplinirea câtorva formalități la mareșalul Curții, ajungem la directorul “clasei
Marelui Voevod Mihai”, dl. comandor Preda Fundățeanu, care în același timp e
mentorul prințului moștenitor.
E vremea recreației. În curte răsună sgomotul vesel pe care-l fac 13 băieți tineri, în vârstă de 15 ani. Ei joacă volley-ball. Voevodul e cel mai înalt între ei. El prinde mingea și o aruncă cu mâna sigură peste plasă. Dacă n'ai fi prevenit, nici nu ți-ai închipui că printre acești băieți isteți se află moștenitorul tronului. Toți cei 13 tineri sunt îmbrăcați la fel, ei joacă cu același avânt și aceiași veselie. În toiul luptei pentru minge Voevodul se isbeste de unul din colegii săi. Acesta cade și imediat Voevodul se grăbește să-l ajute:
- S'antâmplat ceva, Dușa?
- Nimic, Măria Ta - răspunde băiatul brun care căzuse.
Jocul continuă. Comandorul Fundățeanu, care privea cu noi pe fereastră, ne spune:
- Majestatea Sa a voit să obișnuiască pe prinț cu realitățile. De aceea a ales 13 băieți din diferite regiuni ale țării, din diferite categorii sociale și chiar de naționalități deosebite, de vârsta prințului moștenitor și a format cu ei o clasă. Tânărul pe care l-ai văzut căzând e fiul unui țăran din Transilvania. În clasă mai sunt trei fii de țărani și doi minoritari: un sas și un ungur.
Voevodul este tratat la fel cu colegii. Programul de învățământ cuprinde materia obișnuită a tuturor școlilor, predată însă după o metodă specială. Această metodă constă în faptul că elevul e factorul principal, profesorul mărginindu-se numai la rolul de conducător; el dă numai directivele și ajută astfel la desvoltarea individuală a școlarului. Profesorii - desigur cei mai buni din țară - țin seama de materia care trebuie predată paralel; așa bunăoară, când la ora de literatură română se vorbește despre baladă și profesorii de franceză și germană predau același subiect.
Au loc discuții
săptămânale între elevi și profesori despre problemele ivite în cursul ultimelor
lecțiuni și toată străduința este de a trezi interesul tinerilor pentru
obiectele predate. Sunt trei ore de
matematică, două de geografie, câte una de fizică, chimie și științe naturale, trei ore de
română, două de latină, două de germană, una de religie câte una de desen și
muzică. Ziua de joi e reservată cercetășiei. În această zi se execută programe
din regulamentul cercetășesc. În aceste programe se întreprind și lucrări manuale.
Cu câteva luni în urmă, sucursala din București a firmei Ford a oferit
Voevodului Mihai și la doi din colegii săi posibilitatea să monteze un automobil. Lucrarea a durat 60 de ore și a fost plătită conform tarifului de salarii
a fabricei. Voevodul Mihai a câștigat astfel 500 lei prin munca Sa. Acești bani
i-a vărsat la casa de ajutor a cercetașilor săraci. Dealtminteri trebuie să
spunem că distracția de predilecție a Voevodului este lucrul mechanic, în
special motoarele de automobil.
Regele Mihai - zile de școală
Fiecare zi de școală
începe cu rugăciunea de dimineață, spusă de monitorul clasei. Acesta se alege,
prin rotație, dintre elevi, fiecare fiind monitor o zi. Cursurile încep la 8 dimineața și Voevodul
este foarte conștiincios, fiind aproape totdeauna cel dintâi la școală.
Camarazii
lui apreciază mult spiritual lui loial pentru că Voevodul pune mai presus de orice adevărul și dreptatea. S'a întâmplat odată că elevii
au voit să ascundă ceva profesorului lor. În acea zi prințul moștenitor era tocmai
monitorul clasei. El și-a convins camarazii că e preferabil să mărturisească
profesorului greșeala lor.
În fiecare Duminică au
loc conferințe ținute de elevi și ilustrate cu filme și tablouri. Tema este aleasă de ei. Prințul
moștenitor are în clasa sa un aparat modern de proiecție, pe care-l
manipulează singur. Ultima conferință pe care a ținut-o Marele Voevod a avut subiectul
următor: Navigația veche egipteană și
construcția vaselor. El s’a slujit ca isvor de informațiuni, de cartea lui
Hendrick Willem van Loon, care tratează despre istoria navigației, într-o traducere
italiană.
Desigur că Voevodul Mihai
are simpatii mai mari pentru unii dintre colegii lui decât pentru alții, dar niciodată
nu trădează aceste preferințe. În fiece zi, el invită la Palat la rând pe câte
unul dintre colegii săi, și-și pregătește, împreună cu acesta lecțiile, sau își
petrece vremea cu jocuri și sport. De curând, unul dintre colegii săi s'a îmbolnăvit și n'a trecut nici o zi în care prințul moștenitor să nu se intereseze
telephonic de starea prietenului său, ba chiar să’l viziteze.
Dorința
Majestății Sale a fost ca Marele Voevod Mihai să nu se bucure de nici un fel de
protecție în fața profesorilor săi și să fie examinat cât de sever posibil. Dar n'a fost nevoie de
această măsură, căci Voevodul este școlarul cu cel mai desvoltat simț al
datoriei și unul dintre elevii cei mai bine clasificați. Nu trebuie să uităm că
moștenitorul tronului este foarte ocupat și cu ore suplimentare de limbi
străine, istorie a literaturilor, pian și nici să omitem că el are obligațiuni
de îndeplinit.
E interesant să aflăm că
Voevodul iubește în special geografia. El a prins dragoste de aceasta mai ales
prin lectura cărților lui Baden Powell, despre călătoriile în țările exotice.
În timpul războiului din Abisinia, masa Voevodului era plină de cărți despre
Etiopia. Anumite evenimente internaționale, le studiază pe hartă și-și formează
astfel păreri proprii geopolitice. De curând a scris un studiu despre
însemnătatea călătoriei lui Mussolini în Libia, și acest studiu a fost foarte
bine apreciat de profesorul de geografie al Măriei Sale. În ce privește limbile
străine, Voevodul Mihai vorbește cu cea mai mare plăcere, după limba româna, pe
cea engleză. Engleza este oarecum a doua limbă maternă a sa. Prințul vorbește apoi
foarte bine franceza, italiana și germana.
Cu tot programul
supraîncărcat al cursurilor sale, Voevodul face mult sport. Aproape în fiecare
zi, în recreație, joacă volley-ball. Este un automobilist iscusit și-i place să
umble și pe motocicletă. Adesea parcurge, în tovărășia camarazilor săi, și în
viteză mare, împrejurimile Bucureștiului, cu automobilul său “Lancia". Dar
sportul preferat este vânătoarea. Majestatea Sa, ca vânător pasionat, e foarte
bucuros că fiul Său preferă acest sport și de aceea îl ia cu Dânsul la marile
vânători pe care întreprinde.
Voevodul Mihai fiind șef
de patrulă străjerească, ia parte activă la toate lucrările străjerești și de
gospodărie sătească. Și educația militară care în timpul vacanței ocupă aproape
exclusiv pe Marele Voevod poate fi socotită printre ocupațiile sportive. Măria
Sa, deși în etate de 15 ani, are multe cunoștinţe militare și a căpătat gradul
de sergent.
Suveranul care-și
iubește fiul nespus de mult, cere însă ca educația militară a Marelui Voevod să
fie dintre cele mai severe. Trebuie să menționăm că între tată și fiu domnește
cea mai adâncă încredere și o legătură camaraderească. M. S. Regele este un
pedagog iscusit și a declarat la recentul congres național al profesorilor
români: “Dacă n'aș fi Rege, desigur că
m'aș face profesor!"
De aceea, Majestatea Sa a fixat pentru clasa
Marelui Voevod Mihai o metodă care arată cel mai înalt simț pedagogic. El își
pregătește astfel fiul pentru misiunea înaltă la care este sortit. Nu trece zi
în care Majestate Sa să nu petreacă 2-3 ore cu fiul Său. El se interesează îndeaproape
de toate progresele pe care le face și exercită un control sever asupra întregii
activități a Marelui Voevod. De cele mai multe ori, Marele Voevod Mihai își prepară
lecțiile pe a doua zi, în prezența Suveranului și astfel pot fi văzuți - tatăl și
fiul - lucrând laolaltă, în aceeași cameră. Unul la treburile statului,
celalalt pregătindu-se ca s'o facă mai târziu."
Sursa:
- articolul "O zi cu Voevodul Mihai" - semnat "G.M." - publicat de revista "Realitatea Ilustrată" - numărul din 21 aprilie 1937 - disponibil în colecția Bibliotecii Digitale a Bucureștilor
Unchiul meu a facut scoala militara la Manastirea Dealu cu Regele .Aici ,lucrurile nu stateau tocmai bine.Deficienta de vorbire punea problème in exprimare .Seful de clasa raporta unele .. scapari ale acestuia ,erau chiar tensiuni .Poate se cerceteaza arhiva scolii,sunt multe de aflat .
RăspundețiȘtergereMi-a placut cum a fost crescut: alaturi de baieti de aceeasi varsta, dar din categorii sociale si nationalitati diferite, fiind tratat la fel ca acestia. Oare astazi ar mai face cineva asta?
RăspundețiȘtergereDespre educatia copii celor cu bani din zilele noastre ? Nimic nou sub soare, Clara:
RăspundețiȘtergereAi noştri tineri la Paris învaţă
La gât cravata cum se leagă, nodul,
Ş'apoi ni vin de fericesc norodul
Cu chipul lor isteţ de oaie creaţă...
Chiar au trecut 150 de ani de atunci? :)