Cronică româno-chineză

Pentru că am văzut că v-au plăcut versurile vesele şi sprinţare ale “Duduiei Grădinăriţa” dintr-un “număr trecut” al blogului o să vă mai ofer o mică parodie semnată cu acelaşi simpatic pseudonim. Versuri la fel de actuale în anul de graţie 2017 ca şi atunci când au fost scrise şi publicate în “Realitatea Ilustrată” (6 octombrie 1928). Sau poate mai actuale azi. Dar ca să începem cu începutul, o să vă spun în preambul precizările autorului: “La chinezi nu există un singur nume de botez, el variază după împrejurări. La fiecare veniment important din viaţă - înscrierea în şcoală, prima slujbă, primul succes etc. - chinezul capătă alt nume, de pildă: Scris elegant, Faima Chinei, etc. Ultimul nume îl capăta pe patul de moarte.”

CRONICĂ CHINEZO-ROMÂNĂ

                                             Duduia Gradinariţa

Nu vi se pare, că în China

 Botezul e sistem model?

De aceia eu nu văd pricina,

De ce n'am face noi la fel.

Când vine prichindel pe lume

 E bucurie, zaiafet…

I s'a găsit de-acum un nume

 El e “de-ai noştri", Get-Buget.

 Pe urmă, ca elev de şcoală,

Schimbăm ăst nume de botez.

La un examen e o fală

Însă la carte e “chinez".

Când a intrat apoi în viaţă

 Şi este trainic curtezan,

Câte-o amantă îl răsfaţă

 Scump “Ciocănel” sau “Găetan”.

 După un timp vrea să se'nsoare.

 Dorinţa e de explicat.

 Dă tata-socru zestre mare

Deci o să fie: “Om dotat".

Apoi dă prima lovitură

 Spre’o carieră triumfală.

 Isprava asta îi procură,

 Alt nume: cel de “Învârteală".

Când s'a căpătuit băiatul,

 În parlament, la minister,

 Desigur că’l botează statul

Cu-alai: “Teren petrolifer".

 Pe ale puşcăriei trepte

-Căci se întâmplă, zău aşa!

Ca lucrurile să se'ndrepte,

I se va zice “Muşama".

 Târziu, când încetează jaful,

Căci cetăţeanul a murit,

Îi mai adaugă epitaful,

 Încă un nume: "Om cinstit".

Ce ar mai fi de adăugat? Nu mare lucru. Aşa că voi încheia acum - aşa cum încheiam cândva demonstraţiile la matematică:

Quod erat demonstrandum !