Despre filme și gangsteri cu actorul român Edward G. Robinson

Știați că Edward G. Robinson, unul dintre cei mai populari actori din anii de glorie ai cinematografului, s-a născut în cartierul bucureștean Dudești? Distins în anul 1973 de Academia Americană de Film cu un Oscar onorific pentru întreaga sa activitate, actorul american de origine română Edward G. Robinson este clasat de Institutul American de Film pe locul 24 în topul vedetelor de sex masculin din cinematografia americană. Marele actor a jucat în 40 de spectacole de succes pe scenele Broadway-ului și în mai mult de 100 de filme, de-a lungul unei cariere de aproape 6 decenii. Deși este recunoscut ca fiind personificarea ideală a “gangsterului american” pe marile ecrane, Edward G. Robinson a întruchipat în rolurile jucate de-a lungul timpului o gamă largă de tipologii umane.

Autograful acordat de Edward G. Robinson 
revistei "Realitatea Ilustratâ" (stânga)

Edward G. Robinson - pe numele lui adevărat Emanuel Goldenberg - a fost cap de afiș în numeroase producții cinematografice, alături mari nume ale cinematografiei: Bette Davis (“Kid Galahad” - 1937), Humphrey Bogart (“Key Largo” - 1948), Marlene Dietrich (“Manpower” - 1941), Frank Sinatra (“A Hole in the Head” - 1959), Steve McQueen (“The Cincinnati Kid” - 1965), Gregory Peck (“Mackenna's Gold” – 1969), Charlton Heston (“Soylent Green” – 1973). Reporterul Henry Doru al revistei “Realitatea Ilustrată” l-a întâlnit și l-a intervievat pe Edward G. Robinson în toamna anului 1936, la Paris:

Un  interviu cu Edward G. Robinson 

 

“Robinson e un om foarte simplu (e curios cum toți artiștii din America sunt simpli), cordial, surâzător, lipsit de acea ferocitate arătată în filmele sale, vorbește la perfecție franceza, germana și... românește.

 - Foarte drăguț din partea d-tale că ai venit să mă vezi. Am primit tot felul de ziariști și mă simt fericit că pot strânge mâna unui compatriot.

Inutil de a vă descrie stupefacția mea la auzul acestor cuvinte pronunțate de un actor celebru într'o românească perfectă.

 - Ca să schimb puțin din banalul interview, îi spusei eu, v'aș ruga să-mi vorbiți de d-voastră.

- Sunt născut în București, îmi declară Robinson, în strada Cantemir, am urmat școala la “Carolina și lacob Loebel" dacă îmi aduc bine aminte; la vârsta de 10 ani am părăsit țara împreună cu familia mea plecând în America (notă: Ed Robinson avea la data interviului 43 de ani). Părinții mei voiau să mă facă avocat sau comerciant. Am fost însă atras către scenă. Am jucat tot repertoriul de Ibsen, Strindberg. Cariera mea teatrală a început imediat după război. Am debutat într’o piesă patriotică, “Sous le Fue", unde interpretam trei roluri de soldați: francez, englez și belgian. Piesa aceasta a avut un mare succes la New-York și imediat după aceea mi se propuse să joc versiunea americană a piesei franceze “Un trou dans le mur".

- Cum ați ajuns la film ?

- Am jucat acum 5 ani o piesă de gangster, “Le Rackets", și după un succes imens pe Broadway am plecat în turneu. După o reprezentație la Los Angeles mi s'a făcut  propunerea să turnez un film într’un rol identic cu acela interpretat în piesă. Pe vremea aceea începu voga filmelor de gangsteri. Lesne de înțeles că am acceptat imediat și n'am stat pe gânduri... Și nu regret... lată-mă deci “teribilul gangster". Filmele acestea mi-au făcut o oarecare popularitate în lumea adevăraților gangsteri. Am primit numeroase scrisori de la celebrii gangsteri, scrisori de felicitare, însă și de amenințare ca să nu exagerez, dându-mi oarecare lămuriri asupra mentalității lor. Aceste lămuriri mi-au fost de mare folos. Am multe relațiuni cu adevărații gangsteri, nu vreau însă să se creadă că sunt un “vraie de vrai"…

- Vă mai aduceți aminte de București?

- Cum nu... Calea Văcărești, Dudești... strada Bradului... O coincidență nostimă: Când eram copil, mă jucam adesea cu camarazii mei de-a “hoții și gardiștii"... Devenisem “temut" prin loviturile de pumni ce le dădeam... Devenisem un fel de spaimă a cartierului... bine înțeles printre copii. Cine se gândea atunci că voi deveni în filme tipul reprezentativ al gangsterilor, care pe vremea mea îi numeam pur și simplu “hoți"? Cine se gândea atunci că astăzi voi face uz de pumni ca acum 33 de ani când umpleam strada și maidanurile cu strigătele noastre...

Reporterul "Realității Ilustrate" Henry Doru 
alături de actorul Edward G. Robinson

- Mai aveți rude în țară?

- Nu, am avut un frate care a murit în timpul războiului în armata română.

- Ca încheiere trebuie să vă fac o destăinuire... Numele meu nu este EdwardG. Robinson... ci Edy Goldenberg, născut în cartierul Dudești din București... Scrieți în revista d-voastră pe care aș dori s'o primesc regulat, că n'am uitat pe prietenii mei din copilărie și acei ce-și reamintesc sau au cunoscut acum 33de ani la școala “Carolina și Jacob Loebel" pe un oarecare Edy Goldenberg, să știe că el este astăzi Edward G. Robinson. Spuneți că n'am uitat româneasca și că la New-York am mulți prieteni români. Regret că n'am timp, altfel aș fi venit în țară pentru câteva zile...”

Sursa: articolul “Ed Robinson” - semnat Henry Doru – publicat în revista “Realitatea Ilustrată” – numărul din 16 decembrie 1936

 

 

(articol publicat în: martie, 2016; ultima actualizare: decembrie, 2023)