Vă propun să vă transpuneți pentru câteva minute în România interbelică, citind un set de știri interesante culese din presa acelor ani: Regele tuturor românilor în provincia de peste Prut, Paris-București fără escală, Osemintele lui Dimitrie Cantemir au fost aduse țară, Groaznica nenorocire aviatică de pe Șoseaua Colentina, Un Lourde românesc, Regina Maria a asistat la botezul arhiducesei Alexandra, Călușarii la Albert Hall,
Petrache Lupu care a vorbit cu Dumnezeu.
Regele tuturor românilor în provincia de peste Prut
“Zilele
trecute, Maiestatea Sa şi-a îngăduit timpul de a vizita una din cele mai frumoase
dar și mai sărace din provinciile noastre, Basarabia. Regele nostru s-a dovedit
astfel un monarh care nu înțelege să-și guverneze poporul de la reședința Sa,
așa cum se întâmpla cu monarhii secolelor trecute. Și pretutindeni entuziasmul şi
dragostea poporului pentru Suveran au isbucnit covârșitoare și grandioase,
arătând că știe să răspundă așa cum se cuvine unui Stăpân iubitor și cu urechea
trează la durerile populației țării sale. La Chișinău, la Bălți și pretutindeni
pe unde augustul oaspete a trecut, nesfârșitele aclamații și urări de bun
venit, precum și miile de ochi umezi, au demonstrat odată mai mult eficacitatea
legăturilor sufletești dintre Rege și supușii săi. Regele, Voevodul Mihai și membrii
guvernului au vizitat şi au manifestat un deosebit interes pentru ruinele cetății
de la Hotin. Fotografia noastră îi înfățișează vizitând cetatea”. (“Realitatea Ilustrată” –
12 iunie 1935)
Paris-București fără escală
“Excelentul nostru pilot Bâzu Cantacuzino a parcurs
săptămâna trecută distanța Paris - București cu avionul în 6 ore și 25 minute.
Fotografia noastră îl înfățișează pe Bâzu Cantacuzino la sosirea pe aerodromul
Băneasa”. (“Realitatea
Ilustrată”
– 5 iunie 1935)
Osemintele lui Dimitrie Cantemir au fost aduse țară
“Săptămâna
trecută a sosit la portul Constanța vaporul „Principesa Maria" care venea
de la Odesa aducând de acolo osemintele domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir
și o parte din tezaurul nostru expediat la Moscova în timpul războiului. Osemintele
lui Dimitrie Cantemir sunt închise într'o cutie lungă de doi metri, lată de un
metru și înaltă de 0.25 m. Cutia era ambalată în pânză de sac. Împreună cu osemintele
au fost aduse și lespezile de pe mormântul lui Dimitrie Cantemir.
Lespezile au
fost scoase pentru a fi transportate împreună cu osemintele la lași. S'au adus și 1445 lăzi care cântăresc 135.000 kgr. Sunt piese de arhivă și documente de stat.
Multe lăzi cuprind bancnote ale Băncii Naționale din stocul trimis atunci la Moscova.
Lucruri de valoare istorică sau materiale prețioase nu se găsesc în acest transport”.
(“Realitatea
Ilustrată”
– 18 iunie 1935)
Groaznica nenorocire aviatică de pe Șoseaua Colentina
“Un
groaznic accident de aviație s'a petrecut săptămâna trecută în dreptul Șoselei
Colentina. Aviatorul locot. Ostapow și plut. Nagacinsky, ambii de la flotila de
luptă Pipera, s’au urcat pe două avioane de vânătoare
pentru a face un zbor de antrenament. Cei doi piloți aveau ca misiune să dea o
luptă aeriană. În timp ce cele două avioane se învârteau unul în jurul
celuilalt, dintr’o greșeală de apreciere a distanței, cele două aparate s'au
ciocnit, prăbușindu-se în bucăți spre pământ. Amândoi piloții și-au găsit
moartea în acest tragic accident. Fotografiile noastre înfățișează sfărâmăturile
celor două avioane”. (“Realitatea Ilustrată”
– 18 iunie 1935)
Un Lourde românesc
“În
fiecare an, în plină caniculă, se desfășoară la Suceava una dintre cele mai impresionante
procesiuni religioase din țară. E un fel de Lourde românesc, unde vin toți
ologii și estropiații, toți paraliticii și slăbănogii din Moldova, din Nordul Basarabiei,
până și din Cehoslovacia și din Polonia. Vin cu speranța vindecării, cu
speranța într'o minune care de multe ori se întâmplă într'adevăr. Sugestie sau
putere dumnezeiască a moaștelor Sf. Ion, cari se află la mănăstirea de la
Suceava, fapt cert este că numeroși dintre bolnavii cari vin acolo, unii pe tărgi,
alții în căruțe sau în roabe, se vindecă. Un cortegiu halucinant cu preoți în
frunte, ce duc pe umeri moaștele prea Sfântului (…). Când trec moaștele în cortegiu
pe străzile orășelului, pelerinii se îndeasă, dau buzna unul peste altul, ca să
atingă racla sfântă, în credința că cine atinge sicriul sfântului, se vindecă
de infirmitatea sau boala de care suferă. Uneori nefericiții aceștia bolnavi se
calcă în picioare. Femeile sunt strivite, jandarmii abia pot sa le țină piept;
seara, mulțimea rămâne în curtea mănăstirii unde se adăpostește prin cerdacuri”.
(“Realitatea Ilustrată”
– 26 iunie 1935)
Regina Maria a asistat la botezul arhiducesei Alexandra
“La
botezul Arhiducesei Alexandra, fiica Arhiducesei Ileana (notă: Ileana, Principesă
a României, cunoscută ca Domnița Ileana sau Principesa Ileana; a
fost fiica cea mică a Regelui Ferdinand I al
României și
a Reginei Maria) și a Arhiducelui Anton (notă:
Arhiducele Anton de Austria, Prinț Imperial de Austria, Prinț Regal al
Ungariei, Boemiei și Toscanei) a asistat și Regina Maria a României. Fotografia
noastră înfățișează pe Regina Maria, Arhiducesa Ileana și Arhiducele Anton împreună
cu cei trei copii ai arhiducesei”. (“Realitatea Ilustrată”
– 18 iunie 1935)
“Călușarii
cari au plecat la Londra la concursul internațional de dansuri, au stârnit în capitala
Angliei un entuziasm de nedescris. Ziarele au consacrat coloane lungi dansatorilor
români, exprimând admirația față de jocul călușarilor. Fotografia pe care o
publicăm a fost luată la Londra în față la Albert Hall”. (“Realitatea Ilustrată”
– 24 iulie 1935)
Ciobanul Petrache Lupu care a vorbit cu Dumnezeu
“Umblă
vestea'n țară că un cioban din comuna Maglavit a Doljului, om simplu și sărac
cu duhul, ar fi stat de vorbă cu Dumnezeu. Omul nostru e la fel cu noi
ceilalți, muncește pentru pâinea lui, nu umblă să înșele niciodată pe nimeni, e
însurat și căsnicia i-a fost binecuvântată cu un băiețaș. Suferă numai de un
beteșug, din copilărie, de când zăcuse de variolă: nu prea aude și nici nu prea
vorbește. Dar această pacoste i-a pierit deodată de când a auzit glasul lui
Dumnezeu și a putut rosti - el, ciobanul satului Maglavit - blestemele de foc
ale proorocilor împotriva oamenilor, cari se vor mai ține de rele și nu vor
merge de zor la biserică.
Sătenii din Maglavit sunt uluiți, cu preotul lor cu
tot. Nimănui nu-i vine a crede că bietul Petrache Lupu de la oile și vacile
satului, socotit atât de nevolnic, să se‘ncumete să strige ziua’n amiaza mare
pe mijlocul șoselei că i-a venit glas de la Dumnezeu și că vorbește'n numele
Lui. Îndeosebi
preotul, care are certificat de la Seminar și diplomă de la Mitropolie și de la
Minister, e mirat peste măsură că Dumnezeu dacă avu ceva de spus în Maglavit,
nu trase la el, cel uns după toate canoanele, ci își alese mintea proastă a
ciobanului din câmp! Dar pe de-altă parte preotul mai știe că Dumnezeu se arată
cui vrea El și toate cărțile sfinte sunt pline de minunile Lui, făptuite cu te
miri cine. Și-apoi nu stă scris la Evanghelie că cei din urmă fi-vor cei dintâi și că numai cei cu mintea copilului vor intra în împărăția Domnului?...
Ca să
vadă minunea și să aibe ce scrie, au năvălit râzând, de la București la
Maglavit, o seamă de reporteri de pe la diferite ziare, au fotografiat pe omul
care a stat de vorbă cu Dumnezeu în câmp, așa cum stau ei de vorbă unii cu
alții la cafenea și au scris toate acestea mai mult ca să se veselească lumea”.
(“Realitatea Ilustrată”
– 10 iulie 1935)
Ca de fiece data, e o placere sa va citesc postarile interesante , edicative, pline de substanta . Pusa Becker Brindea
RăspundețiȘtergereCa de fiece data mă bucur atunci când te întorci pe blog. Te mai aștept, Pușa!
ȘtergerePoate greșesc. Dar, de ce oare sunt, aproape același știri, și numai personajele sunt altele? Și timpul, care a mai îmbătrânit un veac! Aceleași vizite, în locul Majestății sale, e domnul Președinte. Aceleași îmbulzeli la moaște, aceeași bolnavi, aceleași femei cuvioase... Aceleași accidente aviatice, doar avioanele, mai performante, dar la fel de imposibil de a le numi sigure... Aceeași feciori de bani gata, cu avioane, și azi cu elicoptere... Aceeași sfinți de comandă, atunci Petrache, azi Arsenie...
RăspundețiȘtergereDe ce mi se pare că e la fel?...
Eminescu ne dă răspunsul:
RăspundețiȘtergereCaci acelorasi mijloace
Se supun câte exista,
Si de mii de ani încoace
Lumea-i vesela si trista;
Alte masti, aceeasi piesa,
Alte guri, aceeasi gama...
;)
Ștergeredestept raspuns!
ciudat, adevar pur!
Sau mai pe scurt... Eminescu!
Ștergere