Noi, românii, suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre
noi credem în “semne” care ne influențează viața sau care ne prevestesc
viitorul. Suntem superstițioși, dar fără să devenim fanatici. Și dacă lucrurile
prevestite de semnele citite în jurul nostru se împlinesc, povestim aceste
lucruri cu voluptate celor din preajma noastră.
-
dacă cineva visează că așază oglinda se zice că în curând va plânge;
-
copilul mic nu trebuie să se arate în oglindă până ce nu împlinește anul pentru
că se deoache singur văzându-și chipul; de asemenea există
credința că dacă copilul se va uita în oglindă înainte de a împlinii un an
îi vor ieși dinții anevoie sau că va deveni afemeiat atunci când se va face mare;
-
înainte de a se duce la joc, fetele trebuie să spele oglinda și cu apa aceea să
se spele și ele, zicând: ‹‹Cum nu poate nimenea să se gătească fără oglindă,
așa să nu poată nici flăcăii să joace făr’ de mine!››;
-
se crede că mireasa care merge la cununie trebuie să ia în sân o
oglindă și o bucățică de zahăr și să pună zahărul în bucatele mâncate de soacră
pentru ca “să fie văzută bine” de aceasta;
-
nu e bine ca femeia care a născut de curând să se uite în oglindă pentru că va
face copii curând;
-
seara nu e bine să te uiți în oglindă pentru că îmbătrânești;
-
noaptea nu te uita în oglindă pentru că “îți faci de urât” și „îți
pier vederile”;
-
să nu te uiți după un bubos în oglindă, imediat, ci mai târziu, pentru că
altfel îi iei bubele;
- nu este bine a mânca uitându-te în oglindă, pentru că
astfel îți mănânci norocul;
-
când cade oglinda din cui și se strică, e semn de moarte;
-
oglinda din casa în care este așezat un mort se acoperă cu un tulpan negru “ca să nu mai urmeze și alți morți în acea casă”.
PIEPTENELE - SUPERSTIȚII
-
seara, când se apropie de ferestre, îngerii nu trebuie să
găsească pe pervaz nici pieptene nici lulea, pentru că sunt necurate;
-
să nu dai cu mâna de pe pieptene pe la nas, ca să nu faci bube la nări;
-
dacă îi cade cuiva, pe când se piaptănă, pieptenele cel rar din mână, se crede
că are să-i vie un oaspete care vine rar; dacă îi cade pieptenele des, atunci îi va sosi un oaspete care vine des;
-
dacă îți cade din mână pieptenele în timp ce te piepteni e semn că vei păți
ceva rău; dacă însă îl vei șterge imediat cu o “petică”,
nu vei păți nimic;
-
să nu lași copii mici să se joace cu pieptenele pentru că altfel fac “limbariță”;
-
dacă se piaptănă o femeie și își împletește părul, dacă îi
rămâne din greșeală o viță de păr neîmpletită, „apoi îi stă înainte o călătorie
lungă”;
-
în perioada “Sfinților surghinați” – 11-23 noiembrie – nimeni nu trebuie să
se pieptene pe cap, pentru că “fiind părul încâlcit,
lupii se vor încurca prin păduri, se vor pierde prin ele și astfel nu vor putea
da de urma locurilor prin care pasc turmele”;
-
când se pierde o vacă la pășune trebuie să iei doi piepteni și să bagi dinții
unuia în dinții celuilalt; “astfel cum stau dinții pieptenilor încleștați unii de alții, așa vor sta și gurile lupilor la
vederea vacii”;
-
cel ce va umbla cu pieptenele în ziua de Sf. Andrei va fi mâncat de lup; de
aceea, mai cu seamă femeile, trebuie să se ferească a umbla cu pieptenele și
nici nu trebuie să îi rostească numele;
-
în
perna care se pune sub capul unui mort trebuie să se pună săpunul cu care a
fost spălat, pieptenele cu care s’a pieptănat și acul cu care i s’au cusut
hainele, “ca să aibă și pe ceea lume săpun de spălat, pieptene de pieptănat și
ac cu care să coase”.
FOARFECA - SUPERSTIȚII
-
pentru ca un copil să nu fie furat din leagăn atunci când femeile sunt silite
să iasă din casă, acestea lasă de pază pe lângă copii o mătură și un foarfece;
-
dacă vei da cuiva o foarfecă cu vârful îndreptat către
dânsul, atunci te vei certa în curând cu acea persoană;
-
dacă îți scapă o foarfecă în apă în timp ce tai cu ea, e semn că vei primi
oaspeți pe care nu i-ai văzut de mult timp:
-
celei dintâi cămeși care i se face unui copil trebuie “să i se treacă prin gură de trei ori foarfecele cu care a fost croită, ca să fie copilul tare ca
foarfecele”;
de asemenea înainte de a te îmbrăca cu o cămașă nouă, “să dai cu foarfecele de
trei ori prin ea, că e bine pentru sănătate”;
-
când tai ceva cu foarfecele și le uiți deschise sau dacă pui foarfeca deschisă pe masă e semn de certă în casă;
-
nu folosi foarfecele în ziua de Anul Nou dacă vrei să ai un an îmbelșugat:
-
în seara de Sf. Alexie se leagă foarfecele cu ață pentru ca “gurile jivinelor
să fie întreg anul legate și astfel să nu se poată atinge de vite”;
-
se crede că norocul oilor este pe frunte; de aceea “se și încep a fi tunse de
la frunte, unde se face cu foarfecele semnul crucii”.
Surse:
-
Artur Gorovei – “Credinți și superstiții ale poporului
român”
– Editura Librăriile
Socec&Comp. – 1915;
-
George S. Ioneanu – “Mică colecțiune de superstiții ale poporului român”
– Editura Modernă A. Davidescu – 1888.
Ca și în mitologia din Europa Centrală, în multe culturi, oglinzile au jucat roluri foarte importante
RăspundețiȘtergereÎn Egiptul antic, cuvintele "oglindă" și "viață" erau identice. Ele erau considerate obiecte magice – elemente de cult, fiind nelipsite in ritualurile religioase şi funerare - oferite in dar zeiţelor morţii - Mut şi Hathor, pentru a obţine protecţie sau favoruri la trecerea in tărâmul morţilor.
În Rusia se credea că oglindă este granița dintre lumea noastră și Viața de Apoi, la fel ca o fereastră sau o fântână
La greci Katoptromantie (katoptron înseamnă oglindă și manteia - divinație) este o formă de ghicit a viitorului (precogniția), sau a faptelor ascunse din trecut (Retrocunoaștere)
În Japonia, oglinda, alături de sabie, era nelipsită de lângă tronul imperial. În tradiția Shinto oglinda octogonală, era asociată cu simbolul elementului metal și cu Epopeea cosmică despre soarele Amaterasu. Legenda spune că oglinda l-a determinat să iasă din ascunzătoare și să readucă lumina pe pământ. astfel încât ea e considerată simbolul lumii. Oglinda este asociată cu numărul "8" și cu simbolul perfecțiunii divine.
La celţi femeile au fost îngropate cu oglinzile lor, deoarece acestea erau considerate că reflectă sufletul.
În mitologia greacă, sufletul lui Dionysus este capturat de Titani într-o oglindă.
În Buddhism, existența omului este comparată cu reflectarea într-o oglindă.
În tradiția evreiască, oglinda servește pentru a explica rolul primordial al lui Moise ca profet.
Fantezia creatorilor au transformat oglinda într-un portal prin care se pătrunde intr-o lume magica, ex.„Alice in Ţara Minunilor” celebra istorisire a lui Lewis Carroll, unde „Ţara din Oglindă” apare ca un tărâm in care lucrurile se plaseaza invers decât in realitate.Sau oglinda mamei-vrăjitoare din basmul Albă ca Zăpada.
Narcis s-a îndrăgostit de chipul său reflectat în Oglinda apei
Închei lunga mea expunere citând frumoasele versuri ale lui Lucian Blaga - în care descrie metaforic oglinda apei: „Sapă, frate, sapă, sapă,/ până când vei da de apă(…)/ Să se curme-n piept cuvântul,/ când s-arata că pământul/ stele şi-nlăuntru are -/ nu numai deasupra-n zare…”
Sursă Internet
Mulțumim JMC. Te mai așteptăm pe blog cu comentarii interesante!
RăspundețiȘtergere