Nu ne învățăm minte - cutremurul din 1940

În cea de a doua jumătate a anului 1940 o succesiune de evenimente dramatice au zguduit România din temelii. Încheierea în 30 august 1940 a Dictatului de la Viena prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei (43.492 km²), abdicarea forțată a Regelui Carol al II-lea din 6 septembrie 1940, instaurarea Dictaturii Militaro-Legionare și proclamarea Statului Național-Legionar în 14 septembrie 1940, asasinatele politice care se succedau fără încetare (masacrul de la Jilava urmat de asasinarea foștilor demnitari Nicolae Iorga și Virgil Madgearu) sunt doar câteva dintre aceste evenimente.

Tuturor acestor evenimente dramatice li s-a adăugat o mare calamitate naturală: în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940, la ora 3:39, România a fost zguduită de un cutremur de pământ cu magnitudinea de 7.4 grade pe scara Richter. 

 

Consecințele au fost dezastruoase: numărul estimat al victimelor a fost de 1.000 de morți și de 4.000 de răniți, majoritatea din Moldova (din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului). 

 

 

În București cutremurul s-a soldat cu circa 300 de morți (cei mai mulți dintre aceștia datorită prăbușirii blocului Carlton, cea mai înaltă construcție executată din beton armat existentă în capitală în acea perioadă).

"Acolo unde a fost monumentalul bloc Carlton..."

Un sfert din imobilele capitalei au fost avariate

O notă publicată în numărul din 17 noiembrie 1940 al săptămânalului “Gazeta municipală” centraliza în mod succint efectele cutremurului asupra construcțiilor din București: “După o statistică sumară, s’au primit la serviciile technice ale primăriei reclamațiuni pentru aproape 10.000 imobile avariate de cutremur. În același timp, s’au executat reparațiuni de proprietari fără a mai încunoștința organele comunale la un număr egal de imobile. În Capitală sunt azi 80.000 de imobile. De unde rezultă că aproape un sfert au avut nevoie de reparațiuni sau de refaceri.”

Nu ne învățăm minte

Unul dintre titlurile de pe prima pagina a gazetelor publicate în zilele de după marele cutremur din anul 1940 mi-a atras atenția: “Nu ne învățăm minte” (articolul semnat M. Dragomir și publicat în numărul din 17 noiembrie 1940 al săptămânalului “Gazeta municipală”). E atât de actual încât merită să îl citim în întregime:

Urmări ale cutremurului din 1940 în București:
în cartierul Vitan (stânga sus),
pe strada Sfinții Apostoli (stânga jos)
și la Biserica Popa Tatu (dreapta)

„În urma cutremurului din noaptea de 9 spre 10 noiembrie a.c. aproape toate construcțiile din Capitală au suferit stricăciuni. Unele pot fi reparate cu ușurință. Altele cer evacuarea și dărâmarea imobilelor. Construcțiile care au suferit încă din primul moment, prăbușindu-se complet, au fost: două case la periferie și imensul bloc Carlton din b-dul Brătianu, a cărui construcție a început în 1936. Nimeni nu poate tăgădui intensitatea cutremurului. A fost de gradul 9 (notă: în realitate magnitudinea cutremurului a fost de 7.4 grade pe scara Richter) și este cunoscut că în asemenea ocaziuni, dacă cutremurul ar fi fost orizontal nu vertical, toată Capitala era la pământ. Raportând faptele înregistrate la situația generală a orașului după cutremur, ne întrebăm cum a fost posibil să se prăbușească blocul acela cu care se mândreau colecțiile de cărți poștale din Capitală. S’a construit de mântuială. Răspunsul este clar și fără posibilitate de replică.

M.S. Regina-Mamă Elena
printre răniții de la Carlton (stânga)
Imagine din Panciu (dreapta)

După ce s’au început lucrările de curățire a terenului, s’au aflat multe amănunte care înmărmuresc: bovindow-ul construit pe întreaga înălțime de 12 etaje, la colțul format de str. Regală cu bulevardul Brătianu, era sprijinit pe un stâlp de beton care fusese insuficient dozat. Mai mult chiar, la rădăcina stâlpului era un transformator de electricitate care făcea un gol cu influențe asupra rezistenței stâlpului. Betonul a fost turnat mai rău ca pavajele din vremurile politiciei. Când s’a început scoaterea afară a unor blocuri de beton din grămada de moloz, echipele au legat tractoare ca să tragă blocurile de fierul beton care răsărea din blocuri. Tractoarele scoteau numai fierul, care ieșea ca niște lungi macaroane, în timp ce betonul se fărâma ca mălaiul și rămânea în grămadă.

Imagini din Focșani - Strada mare (stânga)
și din Panciu (dreapta) după cutremur

Sunt patru ani de când tot arătăm mereu pericolul pe care îl reprezintă așa zisele construcții în gabarit, pentru igiena, estetica și siguranța blocurilor ridicate pe marile artere de circulație. Sunt blocuri pe bulevardele Brătianu și Tache Ionescu, ca de pildă hotelul Ambasador, care a construit până la cornișă un număr de etaje, și apoi în retragere în gabarit, încă pe atâtea (notă: practica e “la modă” și astăzi). Turnurile permise pe colțurile formate de bulevarde de străzile adiacente sunt tot atâtea pretexte pentru a eluda regulamentul de construcție, slăbind temelia caselor.

Cutremurul din 1940 pe prima pagina în presa franceză
(Paris-soir, Figaro, Le Matin, Le Petit journal)

După catastrofa de la Cotroceni (notă: reporterul se referă la prăbușirea în 8 iunie 1936 a tribunei construite cu ocazia sărbătoririi “Zilei Restaurației”; bilanțul catastrofei: 4 morți și nu mai puțin de 383 de răniți) aria zilei era: crearea unei poliții a construcțiilor. Subiectul a fost agitat câteva săptămâni în ziare, în conferințele ținute pe atunci de Societatea Politechnica de ingineri specialiști care arătau că nu se mai poate merge înainte cu vechile sisteme, și apoi totul s’a liniștit de parcă n’ar fi fost nimic.

 

În ziua când se prăbușește blocul Carlton, se află că autorizația primită de constructori pentru un număr anumit de caturi, a fost depășită și că antreprenorii au construit cât au vrut, fără ca cineva din organele competente ale primăriei Municipiului să-i fi supărat. 

 

Până la urmă de ce să ne mirăm? Încă o dovadă că nici marile nenorociri nu ne învață minte. Blocul Carlton s’a construit și s’a terminat după nenorocirea de la Cotroceni.”