ZIUA CEA MARE A ROMÂNIEI

   

    FERDINAND I,

    Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României,

    La toți de față și viitori, sănătate:

Asupra raportului președintelui consiliului Nostru de miniștri sub No. 2.171 din 1918,

Luând act de hotărîrea unanimă a Adunării Naționale din Alba-Iulia,

Am decretat și decretăm:

Art. I. Ținuturile cuprinse în hotărîrea Adunării Naționale din Alba-Iulia dela 18 Noemvrie/1 Decemvrie 1918 sunt și rămân de-a pururea unite cu Regatul României.

Art. II. Președintele consiliului Nostru de miniștri este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a decretului-lege de față.

    Dat în București, la 11 Decemvrie 1918.

FERDINAND      

   

    Președintele consiliului de miniștri                                  

    și ministru de externe

    Ion I. C. Brătianu

    Sire,

De veacuri neamul românesc tinde spre unitatea lui.

De aceea când prin răsboiul general o parte din omenire a întreprins lupta pentru libertate și drepturile națiunilor, Regatul Român a socotit de datoria lui să se alipească acestor Puteri și împreună cu ele să-și jertfească fiii pentru desrobirea fraților noștri asupriți. După mari suferințe vitejia minunată a oștirei noastre își găsește răsplata. Alături de glorioșii ei aliați, România este astăzi printre învingătorii lumei, Basarabia și Bucovina s'au unit cu patria mumă, iară peste Carpați, românii, cari împreună cu noi de atâta vreme așteptau ceasul intregirei neamului, îndată ce și-au putut spune gândul, au proclamat prin marea lor Adunare Națională întrunită la Alba-Iulia, în 18 Noemvrie /1 Decemvrie 1918, unirea lor necondiționată și de a pururea cu Regatul României.

Delegația Adunării Naționale a înfățișat Maiestății Voastre actul Unirei, pe care cerem prin decretul-lege de față Maiestății Voastre să-l întărească, spre a da o formă definitivă unității noastre naționale, acum deplin înfăptuită peste toate ținuturile locuite de români.

Unirea aceasta, în ziua când marii noștri aliați sunt învingători, isvorăște din puterea de viață a poporului român, din vitejia soldaților noștri și din voința hotărîtă a românilor de pretutindeni.

Ea se întemeiază pe ființa însăși a neamului românesc, care de aproape două mii de ani, în mijlocul tuturor vitregilor vremi, a știut să-și păstreze neatins caracterul de conștiință națională.

Ea se reazimă pe cerințele istoriei, cari îi impun desființarea tuturor granițelor nedrepte și nefirești și statornicirea Statelor după principiile naționalităților.

Ea e voită în fine de nevoile neamului românesc care nu poate trăi despărțit și care numai prin unirea la olaltă a tuturor fiilor lui își poate îndeplini cu folos pentru omenire și cu strălucire pentru el misiunea civilizatoare în această parte a lumei.

Consființind prin acest decret-lege voința Adunării din Alba Iulia, Maiestatea Voastră înscrie în Istoria poporului românesc de totdeauna și de pretutindeni cel mai mare act al Istoriei noastre naționale, acel pentru care generații întregi au luptat și au murit, acel în nădejdea căruia au trăit de la Nistru și până la Tisa toți Românii despărțiți de o soartă nemiloasă și puneți, Sire, pentru vecie temelia unei Românii Mari și a unei vieți naționale pe care să se poată de aci înainte desvolta în pace și în fericire întregul neam românesc.

    Sunt cu cel mai profund respect,

        Sire,

    Al Maiestății Voastre

    Prea plecat și prea supus servitor.

    Președintele consiliului de miniștri,

    și ministru de externe,

    Ion I. C. Brătianu

    Nr. 2171          1918, Decemvrie 11.

Sărbătorirea zilei de 1 Decembrie, la Patriarhie în Bucureşti