Pentru că umorul de calitate nu își pierde savoarea de-a lungul timpului, vă propun să vă amuzați citind câteva...
La cârciumă
- Măi băieți, dac’aș avea acum banii pe care i-am cheltuit pe băutură!...
- Ei !?
- Aș trage măi o beție să se ducă pomina!!!!
- Ei !?
- Aș trage măi o beție să se ducă pomina!!!!
(“Furnica” – 31 octombrie 1904)
Pauperitate
Un student se prezintă la Primărie:
- Aș dori două certificate de pauperitate, unul pentru mine și altul pentru părinții mei, spre a dovedi că nu pot plăti taxele de examene.
- Costă câte 4 lei și 50 unul, în total 9 lei.
- Dar n’am nici cinci parale! Nu se poate face gratis?
- Ba da... dar trebuie să ai un certificat de pauperitate ca să probezi că trebuie să fii scutiți de taxa certificatului de pauperitate.
- Aș dori două certificate de pauperitate, unul pentru mine și altul pentru părinții mei, spre a dovedi că nu pot plăti taxele de examene.
- Costă câte 4 lei și 50 unul, în total 9 lei.
- Dar n’am nici cinci parale! Nu se poate face gratis?
- Ba da... dar trebuie să ai un certificat de pauperitate ca să probezi că trebuie să fii scutiți de taxa certificatului de pauperitate.
(“Furnica” – 31 octombrie 1904)
 |
| - Pst!... Pst!... - Pardon! Eu sunt însurat! - Înțeleg... chibrit suedez: nu se aprinde decât pe cutia lui |
Între doi prieteni
- Mă prind că soră-ta, după ce am plecat de la masă, iar a vorbit rău de mine.
- Din contră. Când a susținut că ești un măgar, papa i-a răspuns că nu trebuie să judeci oamenii după înfățișare.
- Din contră. Când a susținut că ești un măgar, papa i-a răspuns că nu trebuie să judeci oamenii după înfățișare.
(“Furnica” – 31 octombrie 1904)
Indulgență
Fifi: Ce face bărbatul tău toată ziua pe căldurile astea?
Titi: Mă iartă!
Fifi: Dar tu ce faci?
Titi: Îi dau motive!
(“Furnica” – iulie 1905)
 |
| “Maica Domnului prea curată!... Tu, care ai dat naștere fără să păcătuiești, îndură-te ca și eu să pot păcătui fără ca să dau naștere!” |
La tribunal
- Mărturisești așadar că ai fabricat monede false?
- Trebuia, d-le Președinte, căci există o grămadă de oameni care le acaparează pe cele adevărate!
(“Furnica” – 28 iunie 1907)
Variație
- Mâine împlinesc 25 de ani de slujbă.
Îl priveam cu compătimire din cele mai profunde. Douăzeci și cinci de ani de serviciu. Și unde? La poștă!
- O, dar asta e îngrozitor – începui eu – cum ați putut suporta etern aceiași muncă? Eu aș fi înnebunit!
Dar bătrânul poștaș, extrem de senin, îmi răspunde în culmea fericirii:
- E foarte plăcut serviciu, domnule jurnalist. Par’că în fiece zi e același lucru? Ași, de unde! Azi ștampilezi 1 iunie, mâine 2 iunie, poimâine 3 iunie, etcetera. E multă variație și unde e variație, acolo nu poate fi plictiseală!
Îl priveam cu compătimire din cele mai profunde. Douăzeci și cinci de ani de serviciu. Și unde? La poștă!
- O, dar asta e îngrozitor – începui eu – cum ați putut suporta etern aceiași muncă? Eu aș fi înnebunit!
Dar bătrânul poștaș, extrem de senin, îmi răspunde în culmea fericirii:
- E foarte plăcut serviciu, domnule jurnalist. Par’că în fiece zi e același lucru? Ași, de unde! Azi ștampilezi 1 iunie, mâine 2 iunie, poimâine 3 iunie, etcetera. E multă variație și unde e variație, acolo nu poate fi plictiseală!
(“Furnica” – 7 iunie 1907)
Profeție
Mitică declară că are mare încredere în profețiile ghicitoarelor. Întrebat pe ce bază își reazămă el această încredere, spune:
- În anul 1867, vecina mea Virginia Trecutescu, văzând că trec anii și ea nu se mai mărită, consultă o ghicitoare. Aceasta se uită în palma clientei și exclamă: “Aoleu, domnișoară, mata n’hai să treci de 30 de ani; huite linia hasta cum merge.” Și, în adevăr, d-ra Virginia trăiește și azi, dar de 30 de ani n’a trecut!
- În anul 1867, vecina mea Virginia Trecutescu, văzând că trec anii și ea nu se mai mărită, consultă o ghicitoare. Aceasta se uită în palma clientei și exclamă: “Aoleu, domnișoară, mata n’hai să treci de 30 de ani; huite linia hasta cum merge.” Și, în adevăr, d-ra Virginia trăiește și azi, dar de 30 de ani n’a trecut!
(“Furnica” –24 mai 1907)
Spor
O actriță franceză descinde, în timpul uni turneu, la un hotel și cere 100 de sticle de odicolon pentru a face o baie. După baie, hotelierul se gândește că frumoasa actriță avea trupul atât de curat și ar fi păcat să se piardă odicolonul, așa că se decide să-l toarne la loc în sticle. Când colo, ce să vezi? În loc de 100 de sticle, găsește 101...
(“Furnica” –24 mai 1907)
 |
| - Se cunoaște că nu faci parte din societatea înaltă… Un om bine crescut nu stă în cămașă față de o femeie. - ? ! ! - Firește! Un om bine crescut își scoate cămașa… |
De 10 Mai - D’ale lui Ionel
Ionel ia parte la serbarea de 10 Mai. Cu ocazia asta “Domnu’ învățător” ține un discurs luuuung despre însemnătatea zilei și apoi servește elevilor o “gustare” compusă din niște cârnați cam minusculi. Venind acasă e întrebat dacă serbarea i-a plăcut. Ionel răspunde:
- Mi-a plăcut, dar ar fi fost mai bine dacă făcea cârnățarul discursul și Domnu’ cârnații...
(“Furnica” –17 mai 1907)
De 10 Mai - Salvat
Mare îngrămădeală. Gardiștii, sub comanda unui locotenent, formează un cordon rezistent care nu lasă pe nimeni să treacă. Ginerescu vine gâfâind.
- Domnule locotenent. Lasă-mă să trec că trebuie să-mi duc soacra la gară.
Iar locotenentul către gardiști, scurt și apăsat:
- Caz urgent. Dați-i drumul!
(“Furnica” –17 mai 1907)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu