DE IERI ȘI DE AZI: Principesa Ileana

Sfârșitul lunii ianuarie 1930 a adus pe prima pagină a jurnalelor din România (dar nu numai) o știre care a luat prin surprindere întreaga societate românească:

Principesa Ileana s-a logodit

Zvonurile care au circulat inițial au fost - bineînțeles - dezmințite de autoritățile guvernamentale, luate pe nepregătite: Ziarul “Dimineața” preciza la rubrica “Ultima oră”, în numărul din 23 ianuarie 1930: „Epoca de ieri a anunțat apropiata logodnă a principesei Ileana cu principele de Hohenlohe (notă: de Hochberg). Din cercuri guvernamentale știrea se desminte.” Cotidianul “Universul” nota și el în numărul din 31 ianuarie 1930: “Suntem în măsura să anunțăm că știrea publicată de unele ziare privitoare la celebrarea logodnei A. S. R. Principesa Ileana, cu contele Al. de Hochberg este inexactă, deoarece până acum nu s’a hotărât nimic oficial.”

"Dimineața" din 30 ianuarie 1930 (stânga)
"Universul" din 1 februarie 1930 (centru)
"Adeverul" din 2 februarie 1930 (dreapta)
Periodice citite din Digiteca Arcanum

Știrea a fost preluată rapid de cele mai importante cotidiene europene:

“Logodna Principesei Ileana ar urma să fie oficială, București, 30 ianuarie (dep. Havas): Cu ocazia banchetului elevilor Oficiului Național de Educație Fizică, care a avut loc aseară la Predeal și la care a asistat Principesa Ileana și Prințul Alexandru de Hochberg, logodna Prințesei Ileana cu prințul a fost anunțată oficial. Publicul și-a exprimat entuziasmul. Apoi colonelul Badulesco a ținut un discurs după care Principesa Ileana a răspuns la uralele puternice ale publicului. (Legația română de la Paris nu a primit nicio veste despre acest subiect de la București, nu a putut nici nega, nici confirma).” ("Le Petit Parisien: journal quotidien du soir" - numărul din 31 ianuarie 1930)

"La Dépêche de Brest" din 30 ianuarie 1930 (stânga)
"Le Petit Parisien" din 31 ianuarie 1930 (centru)
"L'Est républicain" din 30 ianuarie 1930 (dreapta)
Periodice citite din colecția Gallica

Sub presiunea opiniei publice, câteva zile mai târziu, apare și:

Anunțul oficial al logodnei Principesei Ileana cu contele Hochberg

“Ministrul casei regale comunică: Joi, 30 ianuarie, a avut loc la palatul Cotroceni, logodna Alteței Sale Regale Principesa Ileana a României cu contele Alexandru de Hochberg. Asistența la această solemnitate: Regina Maria, ex regina Elisabeta a Greciei, ex regele George al Greciei, Principesa-mamă Elena, Principele regent Nicolae, Regenții Patriarhul Dr. Miron Cristea și C. Sărățeanu, dl. I. Maniu prim ministru, C. Hiott ministrul palatului, Bossie secretarul înaltei regențe, general Condeescu șeful casei militare a regelui, precum și casa civilă, d-nele de onoare și casa militară a curții. În fața acestei asistențe. Dl. C. Hiott, ministrul palatului, a anunțat în mod oficial, în câteva cuvinte, logodna principesei Ileana cu contele Alexandru de Hochberg, prinț de Pless. După aceasta Regina Maria și membrii familiei regale au îmbrățișat pe rând pe logodnici.

În ziua de 20 Februarie Regina Maria împreună cu Principesa Ileana vor pleca în Orient, la Cairo, unde se vor întâlni cu prințul de Hochberg, care va veni acolo cu un vapor englez. Nunta va avea loc în Dumineca Tomei la Sinaia. S’a ales această localitate deoarece festivitățile comportând un extraordinar număr de invitați nu există în București un palat destul de spațios.” (anunț publicat de ziarul “Clujul” – în numărul din 2 februarie 1930)

„Duminică a avut loc la Predeal în cerc foarte intim logodna Principesei Ileana a României cu prințul de Hochberg. Logodna va fi anunțată în mod public sâmbătă. Prințul de Hochberg se trage dintr'una din cele mai vechi familii princiare germane. Arborele genealogic se poate stabili din vremuri medievale. În anul 1185, familia Hochberg era stăpâna unui întreg ținut. În decursul vremurilor Casa de Hochberg a câștigat în importanță, titluri și avere. Prin alianțe s'a înrudit cu familia imperială germană și diferite Case Domnitoare. Logodnicul Principesei Ileana e prinț de Pless, conte de Hochberg și baron de Furtenstein.” (ziarul “Voința Poporului” – numărul din 29 ianuarie 1930)

Românii despre Domnița Ileana

Societatea românească era surprinsă pentru că nu se aștepta să fie permisă o căsătorie din dragoste a Principesei Ileana. Mama ei, Regina Maria – supranumită „soacra Balcanilor” - pusese la cale pentru fiicele ei mai mari căsătorii care au dus la înrudirea Casei Regale a României cu mari case regale domnitoare din Europa: Elisabeta fusese Regină a Greciei, Mărioara era Regina Serbiei. E drept că nu toate căsătoriile fuseseră reușite: Elisabeta se despărțise deja de George al Greciei, Carol era despărțit de Elena. Doar Mignon - Regina Maria a Iugoslaviei - era încă suverană și părea în siguranță alături de Regele Alexandru I al Iugoslaviei. Rămăsese doar Ileana, copilul cel mai iubit al Reginei Maria a României, și se părea că fericirea acesteia era mai importantă decât planurile de înrudire cu marile case regale.

Ileana era cel mai îndrăgit copil al Regelui Ferdinand și al Reginei Maria. Foarte mulți dintre români o considerau ca fiind fiica cea mică a poporului și o numeau cu afecțiune Domnița Ileana. De aici și dezamăgirea celor care considerau căsătoria cu contele Alexandru „Lexel“ de Hochberg ca fiind una sub așteptări, majoritate crezând că Principesei Ileana îi era menit să fie – asemeni surorilor ei – regină. Cu toate acestea românii au adoptat repede cuplul princiar căruia îi doreau fericire: „Despre puține principese se poate spune, cu mai multă dreptate decât despre Domnița Ileana, că au reușit să câștige dragostea profundă și respectul nemărginit al poporului. Inima caldă și plină de îndurare, suflet disciplinat și înțelegător al nevoii de a lucra și de a alina suferința. Domnița Ileana stă în fruntea a nenumărate opere sociale, care au găsit în ea un exemplu de muncă și devotament. (...) Poporul român se bucură din adâncul inimii și face tinerilor logodnici cele mai sincere și mai călduroase urări de fericire.” (ziarul “Voința Poporului” – numărul din 1 februarie 1930)

Povestea de dragoste

Principesa Ileana l-a cunoscut pe contele german Alexandru „Lexel“ de Hochberg - un tânăr șarmant, blond, cu ochi albaștri - în iarna anului 1930, la un bal mascat organizat la Palatul Cotroceni de Regina Maria. În dimineața următoare, domnița Ileana a plecat la Predeal, alături de cei mai buni prieteni ei și de prinț. În cele câteva zile petrecute la schi cei doi tineri s-au îndrăgostit. În timpul unei festivități prilejuite de un concurs de schi organizat la Predeal, principesa a anunțat publicul, ținându-l de mână pe tânărul conte, că este îndrăgostită și că urmează să se căsătorească cu acesta. În scurt timp a fost publicat și anunțul oficial. Atelierele fotografice din București au început să afișeze în vitrine fotografiile celor doi logodnici și ziarele publicau pe prima pagină articole care aveau ca subiect surprinzătoarea poveste de dragoste.

Domnița Ileana (în centru) la balul mascat
la care l-a cunoscut pe Contele Hochberg
"Ilustrațiunea Română" din 20 februarie 1930

O poveste cu Făt Frumos și Ileana Cosânzeana

“În logodnele și nunțile princiare își au obârșia poveștile cu zâne și Feți-Frumoși pe care, în vreme de iarnă, le povestesc la șezători bătrânii noștri. Și dacă în alte părți a dispărut poezia care învăluia uniunea dintre cei mari și puternici, dacă pretutindeni s'a aruncat ca netrebuincios romantismul din căsătoriile acelora, ca să fie înlocuit - prin “demersuri diplomatice și rațiuni de stat", în țara noastră Principesa Ileana reînviază o clipă întreg misterul basmelor frumoase.

"Realitatea Ilustrată" - 6 februarie 1930 (B.C.U. Cluj)

Pe neașteptate un prinț frumos a venit s'o ia de soție. Pe povârnișurile Carpaților, acoperite de nea, o zână prefăcută în căprioară fuge din fața vânătorului îndrăgostit de dânsa. În urmărirea lui, Făt-Frumos pune toată pasiunea unei iubiri înfocate și la urmă căprioara se arată sub forma ei adevărată: o zână frumoasă cum nu e alta sub soare. Fără ca cineva să fi prins de veste, principesa noastră s'a logodit cu contele Alexandru Hochberg de Pless. Amândoi sunt tineri și frumoși. La Predeal, în mijlocul tineretului vioi de la Oficiul Național de Educație Fizică, cei doi logodnici fac sport în zăpadă. Fotografiile noastre au fost luate în săptămâna trecută și arată, mai bine decât zeci de fraze lungi, bucuria și mulțumirea de viață și fericirea celor doi.” (articolul “O poveste cu Făt Frumos și Ileana Cosânzeana” – publicat în revista “Realitatea Ilustrată” – numărul din 6 februarie 1930)

"Realitatea Ilustrată" - 6 februarie 1930 (B.C.U. Cluj)

Cu toate acestea românii au adoptat cuplul princiar și îi doreau fericire: „Despre puține principese se poate spune, cu mai multă dreptate decât despre Domnița Ileana, că au reușit să câștige dragostea profundă și respectul nemărginit al poporului. Inima caldă și plină de îndurare, suflet disciplinat și înțelegător al nevoii de a lucra și de a alina suferința. Domnița Ileana stă în fruntea a nenumărate opere sociale, care au găsit în ea un exemplu de muncă și devotament. (...) Poporul român se bucură din adâncul inimii și face tinerilor logodnici cele mai sincere și mai călduroase urări de fericire.” (ziarul “Voința Poporului” – numărul din 1 februarie 1930)

"Realitatea Ilustrată" - 6 februarie 1930 (B.C.U. Cluj)

Vestea că cei doi logodnici au hotărât să se stabilească în România a fost primită cu entuziasm. Toată lumea îl găsea pe șarmantul conte cu alură de star de cinema așa cum îl descria Ileana fratelui ei Carol: "delicios și avînd maniere șarmante și decizia de a rămîne în țară l-a făcut foarte popular". Decizia Consiliului de Regență prin care contele de Hochberg urma să fie asimilat principe de România nu făcea altceva decât să confirme entuziasmul general: “Înalta Regență a semnat ieri un protocol prin care contele de Hochberg este asimilat cu principii de România, deci după protocol vine imediat după familia Regală și înaintea Regenței.” (ziarul “Voința Poporului” – numărul din 6 februarie 1930)

La sfârșitul lunii februarie Principesa Ileana urma să o însoțească pe Regina Maria într-o lungă croazieră cu iahtul către Egipt – o vizită planificată cu mult timp înainte. La Cairo urma să ajungă “cu un vapor englez” și contele de Hochberg. Toate aceste evenimente păreau să prefațeze o poveste de dragoste cu un final fericit. O informare transmisă guvernului român de Gerhard von Mutius, ambasadorul Germaniei la București, avea însă să schimbe în mod brutal evoluția evenimentelor...