În credința
populară, noaptea care precede ziua Sfântului Andrei este considerată ca fiind una
dintre cele mai prielnice perioade pentru practicarea farmecelor de dragoste. E
noaptea în care se poate trece hotarul dintre lumea noastră și lumea celor
nevăzute. E noaptea strigoilor și a lupilor:
Zgomot trist în câmp răsună!
Vin strigoii, se adună,
Părăsind a lor sicrie.
Voi, creştinelor popoare,
Faceţi cruci mântuitoare,
Căci e noaptea-ngrozitoare,
Noaptea Sfântului Andrei!
(Vasile Alecsandri – “Noaptea Sfântului Andrei”)
Tocmai
pentru că urmează o noapte cu totul specială, o să vă ofer un fragment din
capitolul dedicat nopții Sf. Andrei din volumul “Sărbători,
tradiții, ritualuri, mituri…” scris de o prietenă a blogului, d-na Julia
Maria Cristea: “Noaptea de ajun precum și ziua de Sf.
Andrei, se crede că este prielnică anumitor practici și farmece de
dragoste. (…) Astfel, în unele localități, când fetele sosesc acasă de la
Păzitul usturoiului, seamănă un cățel de usturoi priveghiat toată noaptea,
într-un cocoloș de aluat nedospit, denumit Colacul lui Andrei. După felul
în care încolțește și crește acest usturoi, se fac pronosticuri de măritiș.
Acest ritual este deosebit de variat, în funcție de regiunea unde se practică. În satele din
Bucovina, ca să-și vadă ursitul, fetele își puneau seara sub pernă 41 de
fire de grâu, iar când se culcau, spuneau ...citește continuarea aici....