Răsfoind
presa interbelică în căutare de lucruri interesante, întâmplarea a făcut să îmi
arunc privirea și peste câteva versuri publicate de săptămânalul “Realitatea Ilustrată”
în numărul din 6 februarie 1927. Este vorba despre o parodie semnată "W.
Pribeagu" a unei celebre poezii scrise de Octavian Goga – “Noi”. După
ce o veți fi citit poate o să răspundeți la întrebarea: CE S-A
SCHIMBAT ÎN ROMÂNIA ÎN ULTIMA SUTĂ DE ANI?
 |
| Carnavalul politic: Belzebut-Vals Un vals dansat de Contribuabilul Român cu un Politician de la Putere (revista "Furnica" - 1 februarie 1907) |
La noi azi codrii
verzi de fag
Sunt arși din
rădăcină;
La noi atâția porci
trăiesc
Și tot n’avem
slănină.
Motoare, aur, lux,
desfrâu,
Alegeri parțiale,
În țara noastră-s
mii de hoți
Și mii de
pușlamale.
La noi de spui un
adevăr
În public să se știe,
A doua zi te
pomenești
Băgat la pușcărie.
Străinii pripășiți
aici
Ne macină avutul
Și lacrămi duce
Mureșul
Și jale duce
Prutul.
 |
| Conservatori sau liberali Au ideal național Nu ploi de gloanțe în Carpați Ci-o ploaie bună de cârnați! |
Dar pâine, pâine nu
e,
La noi toți proștii
sunt cuminți
Și nasu’n cer și-l
suie.
O, recunoaștem, azi
la noi
Poliția-i cam șoadă,
De-i spui că ursu-i
cu urechi
Ea zice că-i cu
coadă.
Permise de import-export
Și țara e săracă;
Toți fariseii au
palat
Și-n aur se îmbracă.
Sunt pline crâșmele
de „crai”
Și-i nesfârșit
delirul,
Avem atâtea
deraieri
Și prea e mare
birul.
 |
| Bugetul - un sac fără fund: - Copii, care nu știți să înotați, nu săriți după mine, că sacul e fără fund! |
S’au înmulțit pe-al
nostru plai
Pungașii, fariseii,
Coroanele n’au fost
de-ajuns,
Ne mâncă azi și
Leii.
În orice colț un
bal mascat,
La bursă:
hopa-tropa,
De-atâta jaf ne
râde’n nas,
Întreaga Europa.
La noi sunt codrii
desfrunziți
Sunt prețuri
maximale,
Și-atâția cetățeni
ce n’au
În pungă trei
parale.
E frig, e ger, e
iarnă grea
Tot mai grăbit se
lasă
Avem atâtea datorii
Și nici un lemn în
casă.
Ion Pribeagu - 175 glume sărate, piperate și deocheate (pe Cărturești):
Excelentă !...Atât de actuală !
RăspundețiȘtergereSi totusi scrisa in 1927... E adevarat si ca poezia lui Goga care a fost parodiata e geniala.
RăspundețiȘtergereTristul adevar e ca nu s-a prea schimbat nimic ...
RăspundețiȘtergerePoate ca ne apartine tuturor care o parte din vina !?
RăspundețiȘtergere"Toate-s vechi si noua toate"... La tinerete esti convins ca lumea evolueaza, ca tu faci parte din progresul ei si-apoi...ce dezamagire! Acceasi Marie cu alta palarie...
RăspundețiȘtergereCam asta e morala blogului meu, pe care am "declarat-o" inca de la inceput: "Toate-s vechi si noua toate".
RăspundețiȘtergereMuy bueno. Es lo que está ocurriendo en todo el mundo. Pero no debemos esperar de los otros para el cambio. El cambio debe empezar dentro de nosotros mismo. Felicitaciones. Silvia B. de Argentina
RăspundețiȘtergereMuchas gracias, Silvia!
RăspundețiȘtergereTotuşi, nu putem găsi o metodă să scăpăm de ei ?
RăspundețiȘtergereCred ca avem nevoie sa scapam de noi :-) Realitatea pe care o traim nu are de-a face doar cu politicienii, ci cu insasi mentalitatea noastra ca popor. Ei vin din randurile noastre si sunt acolo cu acceptul nostru. Daca nu ne plac, inseamna ca a venit timpul sa acceptam niste schimbari de mentalitate. Noi. Fiecare dintre noi. Asta teoretic. Pentru ca practic, se pare ca invatam destul de greu din intamplarile prin care trecem.
ȘtergereCum nu vi tu Țepeș Doamne?! - O soluție de scăpare găsim în Scrisoarea lui Eminescu!
Ștergere"Toate-s vechi și nouă toate"... mai spunea genialul Eminescu!
ȘtergereE grav cum mersul vietii in Romania a ramas neschimbat de atatia zeci de ani. Nu conteaza generatiile care se succed, la final ramane aceeasi indiferenta si lamentare....trist.....
RăspundețiȘtergerePoate ca noi suntem prea indiferenti si poate ca prea ne lamentam fara a incerca sa luam taurul de coarne, ce zici?
RăspundețiȘtergereTe mai astept pe blog, cand ai timp si chef....
Mergem pe aceleasi "sine", de aceea ne este greu sa constientizam ca starea natiunii este chiar starea proprie fiecarui individ in parte; si reciproca perfect adevarata...nicio problema nu se poate rezolva la nivelul la care a luat nastere.
RăspundețiȘtergereAm spus si eu de multe ori ca a da vina doar pe cei care ne conduc e una dintre cauzele pentru care mergem mereu "pe aceleasi sine tocite". Fiecare dintre noi avem responsabilitati iar rezultatul, bun sau rau ne apartine tuturor. Am inteles bine ideea, Livia?
RăspundețiȘtergereDeși pe vremea aceea, codrii erau arși sau desfrunziți, tot au mai rămas pentru jaful din zilele noastre. Constat, plin de amărăciune, că deși erau mereu oameni care conștientizau direcția greșită, țara tot într-acolo a mers. Ca și acum, din păcate ...
RăspundețiȘtergereSaraca tara bogata.... ca sa parafrazez un nume de film celebru! :)
RăspundețiȘtergerePopoarele se schimba greu, al nostru nu s-a schimbat deloc...
RăspundețiȘtergereSau poate ca totusi s-a schimbat pe ici pe colo. Nu neaparat in bine !? :)
RăspundețiȘtergereAm progresat - asta in mod evident. Dar ne-am pastrat multe dintre metehne si ne pierdem din ce in ce mai mult traditiile. Din pacate am pierdut si un loc in lume pe care in perioada interbelica incepeam sa il avem.
Ștergereadevarat
RăspundețiȘtergereCurat... murdar! Te mai aștept pe blog, George Tătaru!
ȘtergereDacă nu aș fi intrat să citesc, aș fi spus că e scrisă de acum trei zile.. Of..
RăspundețiȘtergereDe ieri... De azi... :)
Ștergere