Cortină peste timp: O retrospectivă a marilor figuri ale scenei și ecranului

De-a lungul anilor, De Ieri De Azi a fost un spațiu dedicat recuperării memoriei culturale, un loc unde am încercat să readuc în lumina reflectoarelor destine uitate sau doar estompate de trecerea timpului. Pentru că arhiva s-a îmbogățit considerabil, am decis să centralizez aici, într-o singură pagină, poveștile actorilor care au scris istoria teatrului și a filmului.

 

Vă invit să redescoperiți aceste figuri legendare:

Citește continuarea aici... >>>>>

Telegraphul și „Știrile de la ora 5”: Evenimente senzaționale din 1886

Știrile de tip tabloid sunt pretutindeni: pe ecranele televizoarelor sau în  fluxurile noastre de știri online, acestea domină peisajul mediatic. De ce avem acest apetit aproape insațiabil pentru senzațional? Dincolo de plăcerea vinovată a bârfei, ne atrag relatările care ating instinctul nostru de conservare. 

 

 

Acest fenomen nu est eînsă o găselniță a epocii noastre. Încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu apariția primelor ziare de mare tiraj, cititorii s-au lăsat fascinați – recunoscând sau nu – de subiecte precum crimele, tâlhăriile sau tragediile. Vrem sau nu, aceste „știri negre” ne captează atenția. Dacă aveți dubii, haideți să aruncăm o privire peste câteva cronici culese din gazetele românești ale anului 1886.

 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Zorii filmului românesc: De la primele proiecții la primele studiouri

Spectacole dedicate proiecțiilor de film au fost organizate în România începând din anul 1896, primul eveniment de acest fel fiind cel care a avut loc în saloanele din redacția revistei "L'Independence Roumaine" din București, în 27 mai 1896. 

 

 

S-au proiectat atunci, cu mult succes la public, diverse „vederi, fotografii vii și fotografii animate”: 

Citește continuarea aici... >>>>>

Povești din București: Terasa și grădina Oteteleșanu

Un loc aparte în istoria Bucureștiului îl au casele și grădinile de pe Podul Mogoșoaiei – Calea Victoriei de azi - care au aparținut lui Iancu Oteteleșanu. 

 

Terasa Oteteleșanu

 

Proprietarul de la mijlocul secolului al XIX–lea al acestor locuri, Conu’ Iancu Oteteleșanu, era celebru în societatea bucureșteană a epocii atât datorită marii lui averii cât și datorită unei povești de dragoste pe care a trăit-o: deși căsătorit de mai bine de trei decenii cu Coana Safta Oteteleșanu, Iancu Oteteleșanu s-a îndrăgostit de mult mai tânăra d-șoară Elena Filipescu. Ca urmare, a divorțat de prima lui soție și s-a recăsătorit în anul 1861 cu “juna cea frumoasă”. Până aici nimic senzațional. Atât doar că îngăduitoarea coană Safta Oteteleșanu nu și-a părăsit fostul soț după divorț. Iar acesta a trăit fericit, împreună cu fosta dar și alături de cea de a doua soție, până la moartea lui din anul 1876.

 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Povestea ultimului călău al Moldovei: Gavril Ciobanu zis Buzatu

 

Pădurile Moldovei erau bântuite în prima jumătate a secolului al XIX-lea de o sumedenie de cete de bandiți. 

 

Fiorosul Gavril Ciobanu zis Buzatu
ultimul călău al Moldovei

 

Hotărât să scape țara de tâlhari, domnitorul Mihail Sturza (1834 – 1849) a ales câțiva oameni neînfricați pe care i-a numit căpitani de poteră și pe care i-a însărcinat „să privegheze cu strășnicie drumurile mari și umblate, ocrotind viața și avutul drumeților”. 

 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Destine și contraste: O incursiune în viața cotidiană a românilor de altădată

Istoria nu se scrie doar în tratate diplomatice sau pe câmpuri de luptă, ci mai ales pe trotuarele orașelor, în vitrinele magazinelor și în poveștile celor care, prin întâmplările trăite, au dat culoare epocii lor. 

 

 

Astăzi vă propun o selecție de articole care funcționează asemeni unei  „capsule a timpului”, invitându-vă să redescoperiți spiritul românesc din perioada interbelică.

 

---

---

 

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Ion Iancovescu: Regele de altă dată al comediei

Ion Iancovescu (n. 1889 – d. 1966) a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai străluciți actori ai scenei românești din prima jumătate a secolului trecut. De-a lungul unei cariere artistice care s-a desfășurat pe parcursul a cinci decenii, Ion Iancovescu a strâns mai mult de 18.000 de apariții pe scenă. 

 

Stânga: articol din "Le Figaro" - 6 februarie 1937
Dreapta: Ion Iancovescu în "Realitatea Ilustrată"- 1931

 

Iată cum îl caracteriza F. O. Fosian pe marele actor în volumul de memorialistică “87 artiști bucureșteni din teatru, operă și revistă”:  

“Nesecat isvor de vervă și fantezie, trăiește intens fiecare rol creat – personagiu real în lumina rampei, actor în viața cea de toate zilele ”.

---

---

 

Citește continuarea aici... >>>>>