Trei românce excepționale care au deschis drumul femeilor în justiție

Lupta pentru emanciparea femeii în România primei jumătăți a secolului XX s-a dat pe multe fronturi, însă cucerirea sălilor de judecată rămâne una dintre cele mai spectaculoase victorii morale și legislative. Într-o epocă în care mentalitatea dominantă dorea să mențină femeia exclusiv în spațiul domestic, câteva personalități excepționale au dărâmat prejudecățile, demonstrând că logica, rigoarea legii și elocința nu au gen. 

Trei figuri emblematice ale dreptului românesc: Sarmiza Bilcescu, Margareta Paximade Ghelmegeanu și Ella Negruzzi.

În februarie 1933, presa interbelică sărbătorea un deceniu de la adoptarea legii care le dăduse, în sfârșit, femeilor dreptul de a profesa ca avocați în mod egal cu bărbații. Privind în urmă, acest jubileu a fost momentul perfect pentru a onora curajul primelor femei avocat din România și pe cele care le-au netezit calea.

Continuarea

Sfaturi practice de altădată

După ce-am cotrobăit prin agenda cu sfaturi gospodărești a străbunicii pentru articolul despre „Soluții de altădată pentru o casă curată”, de data asta am luat legătura cu străbunica noastră care se ascundea sub drăguțul pseudonim “Blondina” în paginile revistei “Moda Nouă Ilustrată”. Am făcut aceasta prin intermediul rubricii „Sfaturi utile” pe care o semna prin anul 1907 în paginile publicației dedicate frumoaselor și harnicelor doamne și domnișoare.

 

 

O să vă spun în cele ce urmează câteva dintre sfaturile primite de la „Blondina”. Nu sunt convins că după ce veți citi aceste sfaturi veți da fuga la drogherie să vă procurați toate cele necesare: terebentină, amoniac, apă oxigenată, indigo, gaz sau… săpun de fiere de bou. 

Continuarea

Maria Filotti (1932): Despre criza teatrului, farmecul ecranului și cei șapte elefanți de porțelan

Recunoscută drept una dintre figurile proeminente ale scenei românești, Maria Filotti (n. 9 octombrie 1883 - d. 5 noiembrie 1956) s-a impus ca una dintre cele mai apreciate actrițe ale României din perioada interbelică. Strălucita sa carieră artistică însumează apariții remarcabile în 167 de piese de teatru, în cadrul cărora a împărțit scena cu o pleiadă de mari maeștri ai teatrului românesc, precum C. I. Nottara, Aristizza Romanescu, Agatha Bârsescu, Petre Liciu, Aristide Demetriade, Nicolae Soreanu sau Tony Bulandra. 

 

Pe lângă activitatea interpretativă de excepție, Maria Filotti s-a remarcat ca o pedagogă desăvârșită la catedra Conservatorului de Artă Dramatică din București, a deținut statutul de societară de onoare a Teatrului Național din București și a reprezentat cu demnitate țara în cadrul Comitetului Internațional al Societății Universale de Teatru.

Maria Filotti (în medalion)
pe scena Teatrul Național din București, 

Continuarea

Electric, Japiță și Manole: Trei negustori legendari din Bucureștiul interbelic

În paginile dedicate trecutului bucureștean, am încercat adesea să recreăm – ghidați de reportajele pline de viață ale jurnaliștilor interbelici – atmosfera unică din „societatea aparte” ce însuflețea vechile străzi comerciale din inima Capitalei.

Dincolo de vitrinele elegante și sclipitoare din centrul Bucureștiului, se ascundea o lume extrem de pestriță: de la cumpărători dornici de noutăți și negustori versați, până la manechine cochete și admiratori gata să le cucerească. Străzile de altădată funcționau ca niște adevărate bazaruri, transformându-se în mușuroaie umane guvernate de obiceiuri orientale, un veritabil paradis al bonelor și slujnicelor aflate în permanență în căutare de mărunțișuri ieftine și chilipiruri.  Farmecul zgomotos și inconfundabil al acestor artere comerciale din actualul „București istoric” era completat în mod decisiv de micii comercianți ambulanți. 

Continuarea

Scandaluri amoroase în timpul lui Caragea Vodă

Vodă Caragea sau principele Ioan Gheorghe Caradja (n. 1754 la Constantinopol; d. 1844 la Atena) a fost un domnitor fanariot al Țării Românești (1812-1818).

Bucureștii în vremea lui Vodă Caragea

A devenit faimos datorită epidemiei de ciumă izbucnită în anul 1813 în Muntenia (vestita „ciumă a lui Caragea”) dar și datorită incendiului izbucnit în prima noapte pe care a petrecut-o în București. În timpul acestui incendiu a fost mistuită de flăcări reședința domnească din Dealul Spirii (Curtea Nouă). Același Vodă Caragea a fost cel care a emis primul cod de legi din Țara Românească („Legiuirea Caradja”).

Continuarea

Bucureștiul de altădată: Bătrâna stradă a Colței

Bătrâna Stradă a Colței a reprezentat una dintre cele mai importante artere comerciale și culturale ale vechiului București. În vremurile sase de glorie, această micuță cale urbană, croită în prelungirea luxosului Bulevard al Colței, traversa Piața Universității și își găsea sfârșitul în Piața Sfântul Gheorghe.

Imagini de pe strada Colței din 1879 (stânga)
și din perioada interbelică, după modernizare (dreapta)

Nevoia imperioasă de modernizare și sistematizare a Capitalei a făcut ca acest colț încărcat de istorie să fie modificat radical și, în cele din urmă, șters în forma sa originală de pe harta orașului:

Continuarea

Elvira Godeanu: Privilegiul și osânda de a fi frumoasă

Elvira Godeanu a fost una dintre cele mai frumoase și mai talentate actrițe de teatru și de film pe care le-a avut România. 

 

 

Iată cum o caracteriza un contemporan, F. O. Fosian, în volumul “87 artiști bucureșteni de teatru, operă și revistă”:

“Actriță?... Mai puțin decât oricare alta, prin oroarea ei de publicitate, de podoabe, de cancanuri… Dar cu atât mai autentică artistă – prin pasiunea de a-și împlini un cât mai complet destin de femeie, pe scenă ca și în viață. Nu e veți întâlni hoinărind prin baruri, în partide de vagabondaj nocturn. Nu o veți surprinde nici în roluri de personagii anormale, cu pupilele înnoptate de cine știe ce nebulos extaz... 

 

Continuarea