Fire-ai plop afurisit: legendele unui copac blestemat

În folclorul românesc, dacă busuiocul este asociat cu dragostea și norocul, plopul pare să fie cel mai "afurisit" copac. Este considerat un simbol al nehotărârii, al fricii și al ghinionului, existând o vorbă din popor care spune să nu ții plopi în curte, pentru că aduc pagubă. Aceste convingeri sunt profund înrădăcinate în legende și superstiții vechi, așa cum sunt ele consemnate de Simion Florea Marian în lucrarea „Botanica poporală română” (1879).

 

Citește continuarea aici... >>>>>

Nudismul și naturismul în anii '30: «Extravaganță indecentă» sau filosofie de viață?

Modificarea moralei societății românești de la începutul secolului al XX-lea a fost una spectaculoasă. Dacă la începutul secolului simplul fapt ca o doamnă să se îmbrace cu pantaloni sau să fumeze în public erau considerate niște extravaganțe indecente, în anii '30, societatea românească – în special prin generațiile tinere – adoptase deja tipare noi de comportament, mult mai liberale și lipsite de prejudecăți.

Naturism în anii '30 (imagine generată)

În acei ani, dezbaterile privind „problema sexualității” erau din ce în ce mai prezente în spațiul public. Ca urmare, articolele care aveau ca temă nudismul sau naturismul erau considerate total inofensive.

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Mănăstirea Plumbuita: Istorie, comori blestemate și legenda clopotului de Foc

Zidurile groase ale Mănăstirii Plumbuita ascund, de-a lungul veacurilor, nu doar file de istorie, ci și legende tulburătoare despre comori blestemate și un clopot cu puteri magice..  

 

 

Istoria vie a zidurilor

 

Lăcașul de cult este unul dintre locurile cele mai încărcate de istorie ale Bucureștiului. Construită de voievodul Petru cel Tânăr (1558-1568), “mănăstirea de pe podul Colentinei” a fost rectitorită de Alexandru al II-lea, de soția sa Ecaterina Doamna și de fiul acestora voievodul Mihnea, cel poreclit Turcitul. 

 

Citește continuarea aici... >>>>>

Povești cu lăutari de altădată

Muzica lăutărească i-a însoțit mereu pe români de-a lungul istoriei. Prezente la cele mai importante evenimente din viața lor – nunți, botezuri, înmormântări – acordurile muzicii lăutărești au răsunat și în momentele cruciale ale istoriei.

Citește continuarea aici... >>>>>

Sărutul trădează naționalitatea?

Asemeni celebrelor “studii ale cercetătorilor britanici” din zilele noastre care analizează teme dintre cele mai diverse și mai banale, un “renumit scriitor, filosof și globe-trotter francez”, Maurice Dekobra pe numele lui, a publicat în anul 1933 rezultatele unei cercetări făcute pe tema sărutului. 

 

 

Maurice Dekobra “a stârnit senzație declarând că ar putea distinge legat la ochi sau pe întuneric o americană de-o parisiană, după felul cum sărută.” 

 

Citește continuarea aici... >>>>>

În vogă (pe vremea străbunicii)

Știm cu toții că moda este un ciclu infinit, dar oare ce era considerat "în vogă" în Bucureștiul străbunicilor noastre? Un articol din anul 1938, publicat în revista "Ilustrațiunea Română", ne oferă o privire fascinantă asupra capriciilor și tendințelor care dominau viața Capitalei.

 

“Eleganța bucureșteană trebuie să fumeze, trebuie să joace “bridge”, să adore un cățel, să bea “whisky" la “cocktail-party"-uri... Dar toate acestea au intrat de mult în domeniul obișnuinței! Noi elemente, noi baloane de oxygen, sunt reclamate pentru înviorarea ritmului monden.

 

Citește continuarea aici... >>>>>

Obiecte magice din basmele românești: Iarba fiarelor și Fluierul fermecat

În poveștile care ne-au fermecat copilăria, Iarba fiarelor și Fluierul fermecat sunt două obiecte magice care au ajutat eroii să-și elibereze alesele, să găsească comori sau să-și înfrângă dușmanii. Dar știai cum se dobândeau aceste obiecte cu puteri supranaturale?

 

Am descoperit "secretele" lor în două numere din anul 1927 ale revistei "Comoara satelor", iar aceste relatări populare ne dezvăluie ritualuri și credințe fascinante.

 

Citește continuarea aici... >>>>>