19 octombrie 2026

Publicat de De ieri De azi with 18 comments

Erastia Peretz, Miss România 1931: Portretul unei frumuseți interbelice

Erastia Peretz, Miss România în 1931, a fost mai mult decât un simbol al frumuseții interbelice; a fost o personalitate complexă, cu o pasiune profundă pentru natură, literatură și artă. 

colaj de fotografii cu Erastia (Tia) Peretz, Miss România 1931

Spre deosebire de concursurile de frumusețe de azi, cele organizate în perioada interbelică puneau un accent deosebit pe valoarea culturală și intelectuală. Juriile, formate din scriitori, sculptori și profesori universitari, căutau o „frumusețe cu spirit”, iar Erastia — sau „Tia”, cum îi spuneau apropiații — a fost exemplul perfect în acest sens.



Continuarea
    email this

16 octombrie 2026

Publicat de De ieri De azi with 20 comments

Vasile Alecsandri și Elena Negri (povestea de dragoste)

Vasile Alecsandri s-a născut în 21 iulie 1821 într-o familie boierească din Moldova. Primele studii le-a făcut în casa părintească îndrumat de călugărul maramureșean Gherman Vida. A urmat apoi cursurile pensionului francez al lui Cuşnim. Între anii 1834 și 1839  și-a continuat  studiile la Paris.   
 
portrete ale lui Vasile Alecsandri și al Elenei Negri, în tonuri sepia, ilustrând celebra poveste de iubire romantică
Vasile Alecsandri și Elena Negri
  
În perioada pariziană, după câteva încercări nereușite de a face carieră în domeniul medicinei, în cel juridic sau în inginerie, Vasile Alecsandri s-a dedicat literaturii. A revenit în țară în anul 1840, după o lungă călătorie făcută în Italia.

Continuarea
    email this
Publicat de De ieri De azi with 0 comment

La o mănăstire de maici: Povești din tainițele mănăstirii Viforâta

În călătoria noastră prin România de altădată, îl însoțim pe reporterul Ion Tic, trimisul revistei „Ilustrațiunea Română”, într-o vizită documentară întreprinsă în primăvara anului 1934 la o mănăstire de maici situată în imediata apropiere a Târgoviștei.

Îl regăsim pe jurnalist la poarta mănăstirii Viforâta, o construcție de o simplitate impunătoare care, după cum consemna reporterul interbelic, „își scaldă albul imaculat al varului în ultimele raze de soare”. Lăcașul, ce poartă dublul hram al Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie) și al Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, îi dezvăluie imediat drumețului caracterul său arhaic.

Continuarea
    email this
Publicat de De ieri De azi with 6 comments

Minunatele fast-fooduri interbelice: În vizită la un "bufet automat"


Motto:

Hol de marmură și nichel
Încrustat în Municipiu,
Și bazat pe cel mai simplu
Și mai cunoscut principiu:
Te oprești, respiri puțin
Și din automatul galben
A început să curgă vin..
.
(‘Dimineața” – 15 iunie 1931)

Deși termenul de „fast-food” ne pare o invenție modernă, bucureștenii anilor '30 cunoșteau deja fascinația serviciului rapid și a consumației „la minut”. 


Apariția „bufetelor automate” în Capitală a reprezentat o adevărată revoluție urbană, transformând radical modul în care oamenii mâncau, interacționau și se raportau la bacșiș. Într-o lume în care clienții se împărțeau între localurile luxoase de pe Calea Victoriei și baruri populare în care totul costa 7 lei, aceste „automate” au fost oglinda unei societăți grăbite, dornice de inovație și modernitate.
Continuarea
    email this
Publicat de De ieri De azi with 3 comments

Soluții de altădată pentru o casă curată

În România de azi, tot mai mulți oameni susțin adoptarea soluțiilor ecologice de dezvoltare și protejarea naturii. Mulți dintre noi ne opunem proiectelor care au un impact negativ major asupra mediului. Din păcate, de cele mai multe ori, această atitudine „pro-mediu” rămâne doar la nivel declarativ. Atunci când suntem puși în situația de a adopta un comportament cu adevărat prietenos cu mediul, renunțăm ușor la principiile declarate.

Soluții de altădată pentru o casă curată

Un exemplu la îndemâna oricui este rezistența la tentația de a folosi cele mai „eficiente” produse de curățenie. Fiecare activitate, de la spălatul geamurilor sau al faianței până la îndepărtarea petelor, pare să necesite un produs special. Uităm adesea că aceste produse conțin un amestec de substanțe periculoase sau agresive pentru mediu. Le folosim, ignorând că avem la dispoziție soluții la fel de eficiente, mai ecologice și, nu în ultimul rând, mai ieftine. Oțetul, sarea de bucătărie, bicarbonatul de sodiu sau chiar oul și zeama de lămâie sunt, de multe ori, răspunsul la problemele noastre casnice.

Pentru a promova aceste soluții, am căutat prin „carnețelul străbunicilor” – mai exact, la rubrica „Sfaturi casnice” a revistei „Moda Nouă Ilustrată” din anul 1907 – câteva „sfaturi eco” de la începutul secolului trecut. Acestea demonstrează că respectul față de natură și ingeniozitatea mergeau mână în mână.


Continuarea
    email this

15 octombrie 2026

Publicat de De ieri De azi with 5 comments

Povești din Teke: Un pelerinaj interbelic la Mecca Dobrogei

În fiecare primăvară panglicile albe ale șoselelor dobrogene din Cadrilaterul - altădată românesc - erau asaltate de “caravana nesfârșită de căruțe cu caii ce bat panglica încolăcită și albă a șoselii”. 
 
Povești din Teke: Un pelerinaj interbelic la Mecca Dobrogei
 
Mulțimea interbelică de credincioși români, bulgari, turci, armeni se îndrepta la fiecare început de mai spre Teke, un micuț sat pierdut în “mirifica vale a Batovei”.  
Continuarea
    email this

14 octombrie 2026

Publicat de De ieri De azi with 14 comments

Povestea românului care a doborât un Zeppelin

În vara anului 1916, Primul Război Mondial era în plină desfășurare. După doi ani de neutralitate, România a intrat în război de partea Antantei în 27 august 1916. Forțele austro-ungare nu au întârziat să riposteze. 
 
colaj de trei fotografii din presa interbelica: Traseul urmat de Zeppelin în noaptea de 26 spre 27 septembrie 1916 (stânga), Scipione Şerbănescu în anul 1933 (conductor de tramvai, centru), Scipione Şerbănescu românul care a doborât un Zeppelin în anul 1916 (dreapta)
Traseul urmat de Zeppelin
în noaptea de 26 spre 27 septembrie 1916 (stânga)
Scipione Şerbănescu în anul 1933
(conductor de tramvai, centru), Scipione Şerbănescu românul
care a doborât un Zeppelin în anul 1916 (dreapta)

 
Încă din prima noapte de război un Zeppelin – ultima minune tehnică a vremii – survola și bombarda Bucureștiul:  
“Astă-noapte, pe la orele 1:30, clopotele Mitropoliei au început să sune alarma. Rând pe rând li s’au asociat clopotele tuturor bisericilor Capitalei. Totodată gardiștii fluierau prelung. (...) Un Zeppelin, însoțit se pare și de un aeroplan, a apărut asupra Capitalei noastre. El venea din direcțiunea Dunărei. Dușmanul fu întâmpinat de o canonadă extraordinară; din capul locului s’a putut constata că suntem excelent pregătiți. Lovituri de tun, de mitraliere, de puști, etc. au întâmpinat din primul moment oaspetele nostru.” (“Adevărul” - numărul din 27 august 1916)
Acest prim atac nu s-a soldat cu distrugeri însemnate și nici cu victime. Putem afirma însă că acest prim atac aerian asupra capitalei a avut un “uriaș succes de public”: numeroși bucureșteni s-au instalat confortabil pe acoperișurile caselor pentru a privi zborul Zeppelinului imediat după ce clopotele bisericilor au alarmat populația.  
Continuarea
    email this

13 octombrie 2026

Publicat de De ieri De azi with 0 comment

Raoul Gunsbourg: Povestea uitată a unui bucureștean legendar



Un anunț publicat în noiembrie 2022 de celebra Operă din Monte Carlo a trecut aproape neobservat în România:
„Anul acesta marchează centenarul morții Prințului Albert I de Monaco și, pe bună dreptate, Opera din Monte Carlo aduce un omagiu unuia dintre primii săi directori, Raoul Gunsbourg, care a fost numit în această funcție de Prințul Albert I în 1892. Gunsbourg a pus în scenă premiera mondială a operei «Damnația lui Faust» de Berlioz la Opera din Monte Carlo pe 18 februarie 1893, ceea ce a plasat Principatul Monaco în centrul culturii europene.” (1)
Puțini români știu însă că celebrul director al renumitei instituții culturale, Raoul Gunsbourg, s-a născut în București. Am descoperit această informație și mai multe amănunte fascinante din biografia compozitorului citind un articol captivant din presa interbelică. 
 
Colaj cu titlul articolului din revista Realitatea Ilustrată din 1935, portretul lui Raoul Gunsbourg și afișul spectacolului Damnațiunea lui Faust de Hector Berlioz.
Titlul articolului interbelic din Realitatea Ilustrată
portretul maestrului și afișul premierei mondiale a operei
"Damnațiunea lui Faust" din 1893
 
Continuarea
    email this