DE IERI ȘI DE AZI
Povești, locuri, întâmplări pline de farmec din România de ieri
Caută pe blog:
Postări populare
-
Sorana Țopa - "Doamna Sorana" din romanul "Intrusul" scris de Marin Preda PARAGRAFE: Sorana Țopa - confesiuni Sor...
-
Descântecele vechi pentru aducerea dragostei PARAGRAFE: Vrajă de facere de dragoste Descântec de dragoste Vrajă de dragoste ...
-
Noi românii suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi " credem în semne ” care ne influențează viața ...
-
Noi, românii, suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi credem în “ semne ” care ne influențează viața sau ...
-
Practica magică a stinsului cărbunilor PARAGRAFE: Cum se sting cărbunii Cărbunii și farmecele de dragoste Cântece și descântece de...
-
Usturoiul: superstiții, credințe, obiceiuri, descântece Paragrafe: Superstiții: Usturoiul alungă spiritele necurate Credințe: Ustur...
-
Onor Ministrul Finanțelor – un anume Tache, cum altfel – membru al Guvernului României în anul 1905, în scopul creșterii încasărilor la...
-
Berăriile de altădată PARAGRAFE: Cea dintâi berărie din București Domnița Ralu și berea Deși berăriile bucureștene devenis...
-
Sânzienele sau Drăgaica PARAGRAFE: Sânzienele - o sărbătoare a iubirii Ritualuri în ziua de Sânziene De Sânziene - datini, tradiți...
-
Răsfoind presa interbelică în căutare de lucruri interesante, întâmplarea a făcut să îmi arunc privirea și peste câteva versuri publicat...
Pagini:
Contact:
Hipnoza în slujba sufletului şi a frumuseţii
HESS - prima fabrică de ciocolată din Transilvania
Povestea fabricii de ciocolată Hess din Brașov
O scurtă istorie a sărutului
Sărutul de-a lungul veacurilor
- Sărutul în lumea antică
- Semnificația sărutului în diferite țări
- Sărutul în epoca interbelică
- Sărutul... virtual
Sărutul în lumea antică
Se pare că sărutul a fost definit pentru prima dată ca fiind un gest de dragoste de către romani: “Romanii, totdeauna ordonați, îl clasificau în trei categorii: “basium", schimbat între rude și prieteni; “osculum" prilejuit numai între frați și cunoscuți și, în sfârșit, “suavium", sărutul clasic al îndrăgostiților.” Sărutul putea avea de asemenea în acele vremuri și o valoare ritualică: “multe noroade din antichitate îi sărutau pe morți ca să le aspire sufletul ce-și lua sborul”. Primele interdicții ale sărutului aparțin de asemenea antichității: “în antica Romă, Tiberiu interzicea cu strășnicie “osculum cotidianum” (sărutul zilnic), întrucât de la el se propagau multe infirmități, iar Cato își oprea femeile să se sărute de față cu copiii.”
Constantin Tănase despre... "Visul lui Tănase"
Povestea unui film produs de Constantin Tănase
Sfaturi (interbelice) pentru zilele caniculare
Cum se răcoreau bucureștenii odinioară
- La grandiosul Bazin „Lido“ cu valuri maritime
- Prin grădinile de vară ale orașului2
- La răcoare, pe iarba verde, în aerul parfumat al pădurii…
Idei de vacanță
Vacanțele de altădată
Povestea vieții lui Emil Gârleanu
De vorbă cu d-na Marilena Gârleanu
- „NE-AM CUNOSCUT LA IARMAROC"
- EMIL GÂRLEANU ÎN COPILĂRIE
- MILITARUL EMIL GÂRLEANU
- SECRETARUL DE REDACȚIE EMIL GÂRLEANU
- CUM LUCRA EMIL GÂRLEANU
- DIRECTOR AL TEATRULUI NAȚIONAL DIN CRAIOVA
- ANII RĂZBOIULUI ȘI ULTIMII ANI
Emil Gârleanu s-a născut la Iași, în 5 ianuarie 1878. Tatăl lui a fost locotenent colonelul Emanoil Gârleanu, iar mama, Pulheria, născută Antipa, era de origine greacă. Viitorul scriitor și-a început studiile la Școala primară nr. 2 din Iași (din Sărărie); mai apoi, după absolvirea primelor 3 clase de liceu, a intrat în calitate de militar la Școala militară din Iași, unde a terminat liceul. După aceea a plecat la București și a urmat cursurile Școalei militare de infanterie din Dealul Spirei, până în anul 1900, când a fost înaintat la gradul de sublocotenent activ. Doi ani mai târziu, Emil Gârleanu a cunoscut-o pe Marilena Voinescu, viitoarea lui soție.
Povestea vieții scriitorului, începând din acest moment, a fost evocată de d-na Marilena Gârleanu într-un interviu acordat revistei “Universul Literar”, publicat în numărul din 19 noiembrie 1938 (la 25 de ani după moartea scriitorului):
“(…) Văduva lui Emilgar, Emilgarina cum o semnează scriitorul pe o carte poștală trimisă socrului său, păstrează în suflet chipul frumos al ilustrului său soț și în sertare manuscrise multe, fotografii, scrisori, articole scrise de el și despre el, pe care le scoate cu mâini pioase, să mi le arate. E tristă. Tristețea ei începe din clipa când boala nemiloasă i-a răpit pe cel ce i-a fost drag, pe când dânsa nu avea decât treizeci de ani, și alte necazuri au venit s'o cuibărească adânc în străfundul ochilor blânzi care privesc parcă mai mult în adâncul amintirii decât înaintea lor. Glasul cald rostește rar cuvinte de aducere aminte și chipul scriitorului atât de timpuriu plecat dintre noi se desprinde din ce în ce mai conturat, din ce în ce mai viu”.
5 iulie 1880 s-a născut Constantin Tănase
Urmărește pe Facebook:
Urmărește pe Twitter:
Cele mai citite articole:
-
Noi, românii, suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi credem în “ semne ” care ne influențează viața sau ...
-
Onor Ministrul Finanțelor – un anume Tache, cum altfel – membru al Guvernului României în anul 1905, în scopul creșterii încasărilor la...
-
Răsfoind presa interbelică în căutare de lucruri interesante, întâmplarea a făcut să îmi arunc privirea și peste câteva versuri publicat...
-
Noi românii suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi " credem în semne ” care ne influențează viața ...
-
Descântecele vechi pentru aducerea dragostei PARAGRAFE: Vrajă de facere de dragoste Descântec de dragoste Vrajă de dragoste ...
-
Povestea unui film produs de Constantin Tănase PARAGRAFE: Cum s-a turnat filmul "Visul lui Tănase" Constantin Tănase - un...
-
Usturoiul: superstiții, credințe, obiceiuri, descântece Paragrafe: Superstiții: Usturoiul alungă spiritele necurate Credințe: Ustur...
-
Regiunea transnistreană a fost și este încă o rană adâncă pe trupul Moldovei . Autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană nu este a...
-
"Ce sunte ț i d-voastră, mă rog? Vagabonți de pe uliță? nu... Zavragii? nu... Căuzași? nu... D-voastră, adică noi, suntem cetățeni, do...
-
De vorbă cu d-na Marilena Gârleanu PARAGRAFE: „NE-AM CUNOSCUT LA IARMAROC" EMIL GÂRLEANU ÎN COPILĂRIE MILITARUL EMIL GÂRLEANU...