Drame în lumea micilor lăutari Lenuța, Mitică și Fănică

Cu ajutorul unor reporteri și fotografii interbelici am readus în memoria noastră locuri și figuri comune ale Bucureștiului din acea perioadă. V-am povestit despre Târgul Moșilor și despre Teatrele de mahala, despre grădinile de vară și despre cafenele Micului Paris. Am recuperat din paginile vechilor reviste chipul Piticului de la Moși, al Babei Cocoșilă și al micuțului lustragiu Vasile. 

 

Lenuța, Fănică și Mitică - un trio interbelic

Astăzi vă voi povesti o mică dramă, întâmplată în lumea micilor lăutari bucureșteni de altădată: o poveste despre talent, speranță și un destin nemilos care a destrămat un trio promițător.

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Biserica Stavropleos şi blestemul clopotelor

Un juvaier brâncovenesc ascuns în inima Bucureștiului 

 

Fără doar și poate, unul dintre cele mai frumoase lăcașuri de cult din București este Biserica Stavropoleos. Sufocată azi între construcțiile monumentale care o înconjoară, reușește totuși să supraviețuiască și să impresioneze, fiind considerată un juvaier arhitectural.

Biserica Stavropoleus - fără cupola cu care
 a fost înzestrată la începutul secolului XX

Dar dincolo de frumusețea stilului brâncovenesc, acest monument istoric păstrează o legendă emoționantă și tragică, relatată odinioară în revista "Ilustrațiunea Română": Blestemul clopotelor.

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

"Miss Roumania" a românilor America: Mărturia conservării identității în interbelic

Românii în America interbelică: Trecerea de la munca necalificată la antreprenoriat

Estimările din perioada interbelică indicau faptul că în Statele Unite ale Americii ar fi trăit în jur de 300.000 de români – majoritatea aparținând celei de-a doua sau a treia generații. Dacă prima generație de emigranți presta, în cea mai mare parte, munci necalificate, urmașii acestora au început să ocupe locuri de muncă ce impuneau calificare – în fabricile americane, în porturi sau în construcții. Mulți dintre ei au devenit mici oameni de afaceri, comercianți sau chiar profesori, medici, avocați sau magistrați.

 

Această evoluție socio-economică nu i-a făcut, însă, pe marea lor majoritate, să-și renege originea română. Dimpotrivă, atașamentul față de patrie era puternic. O dovadă elocventă a acestei afirmații este faptul că americanii de origine română au înființat în perioada interbelică diferite societăți culturale și naționale care organizau întruniri festive și, simbolic, concursuri de frumusețe cu caracter național, precum cel relatat de revista "Realitatea Ilustrată" în numărul său din 1 octombrie 1931. 

---

---

 

Citește continuarea aici... >>>>>

O mișcare antialcoolică în România interbelică

Ziua Temperanței la Brașov (1931): Un model civic de colaborare multi-etnică

 

Răsfoind paginile revistei de cultură “Boabe de grâu”, o publicație prestigioasă apărută între anii 1930 și 1934 sub egida Direcției Educației Poporului, mi-a atras atenția o notă care dezvăluie un moment definitoriu al societății interbelice: organizarea la Brașov, în prima duminică a lunii iunie 1931, a "Zilei Temperanței".

 

"Ziua temperanței" - Brașov - 1931

 

Acest eveniment nu a fost doar o simplă adunare, ci o amplă manifestare populară dedicată luptei împotriva consumului de băuturi alcoolice. Scopul era acela de a atrage atenția asupra daunelor sociale și sanitare pe care le aducea „flagelul alcoolului", considerat la acea vreme o problemă națională de sănătate publică.

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Din Transilvania în gheața Siberiei

Tragedia oierilor Ilie Veștemean și Andrei Moga (1914-1937) 

 

Deși am putea fi tentați să credem că deportările românilor în Siberia au fost exclusiv o formă a represiunii politice sovietice începând cu anii celui de-Al Doilea Război Mondial, adevărul istoric ne arată că drama a început cu două decenii mai devreme. Chiar în timpul Regimului Țarist, mii de români din Transilvania și nu numai au fost puși fără voie pe drumul pribegiei către îndepărtatele tărâmuri înghețate. 

 

 

Vă voi spune în continuare povestea cutremurătoare a lui Ilie Veștemean din Cacova și a lui Andrei Moga din Sibiel, doi ciobani ardeleni a căror aventură tragică a început în primele zile ale Primului Război Mondial și s-a încheiat abia în 1937, o mărturie a primului val de suferință românească în Siberia." 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

O zi în "Piața Mare" a Bucureștiului interbelic: forfotă și povești

Vă propun o călătorie în Bucureștiul interbelic, Piața Mare: un loc în care toți bucureștenii se agitau, discutau, se certau. Într-un cuvânt – târguiau. 

 

Un adevărat furnicar urban, un loc asaltat de "un întreg popor de cucoane, de bucătărese, de servitoare, de gospodari, de restauratori", unde toți se agitau, discutau și, mai ales, târguiau. Acest spațiu efervescent era cuprins între "Piața mare" (sau "Piața Bibescu Vodă") și "Halele centrale", inima comerțului bucureștean.

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Vânzătoare de plăceri de altădată: Margot, Fifi și Mița Milionăreasa

Belle Époque! O perioadă în care șic-ul, șampania și, mai ales, discreția relativă dictau regulile înaltei societăți. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor, pe scena luxului și a gossip-ului a apărut o categorie de doamne la fel de strălucitoare pe cât erau de controversate: demimondenele, sau, cum le știa mahalaua cu o oarecare invidie, cocotele de lux. Aceste dive ale banului aruncat cu nonșalanță nu erau simple curtezane; erau adevărate artiste ale traiului pe picior mare, întreținute de bărbați cu dare de mână, pe ai căror bani cumpărau toalete pariziene, apartamente opulente și, la nevoie, un cal de rasă sau un automobil. Termenul în sine s-a născut din spiritul francez, fiind inspirat de comedia Le Demi-Monde a lui Alexandre Dumas fiul din 1855.

 

Firește, în România, spiritul neobosit al redactorilor de la revista "Furnica" nu putea trece nepăsător pe lângă aceste personaje fascinante. Prin versuri pline de umor, dar și de o duioșie amară, ei le-au dedicat pagini memorabile. Haideți să pătrundem în "demi-mondul" ironizat de poeții de altădată, unde dragostea se negocia la poli de aur, iar balurile se terminau, după statisticile vremii, cu mult mai mult decât o simplă răceală.

 

Citește continuarea aici... >>>>>