Femei care au rescris istoria României (O retrospectivă „De ieri-de azi”)

Istoria nu este doar o sumă de date calendaristice, ci mai ales o colecție de portrete vii, de oameni care au avut curajul să privească spre orizont și să spună: „Se poate”. Astăzi, privesc înapoi în arhiva blogului pentru a onora acele figuri feminine remarcabile care au spart bariere, au sfidat prejudecăți și au deschis drumuri acolo unde existau doar ziduri.

 

 
Vă invitt la o călătorie prin poveștile unor românce de excepție care au demonstrat că ambiția nu are gen.

 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Sfaturi copilei mele (II): „Învață o meserie ca să nu fii "parazită”

 

Cum arăta drumul spre independență al femeilor din România la începutul secolului XX? Într-o epocă în care destinul feminin era limitat la căsătorie și zestre, o voce misterioasă sub pseudonimul Pater dărâma barierele sociale în paginile revistei „Moda nouă ilustrată”.

 

Educația și munca nu erau doar opțiuni, ci singurele garanții împotriva sărăciei. Iată cea de-a doua scrisoare publicată în 3 octombrie 1903, un manifest surprinzător de actual pentru emanciparea prin carieră.

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Leny Caler: Povestea Corinei din "Jocul de-a vacanța"

Actriţa Leny (sau Leni) Caler (n. 1904, București – d. 2 februarie 1992, Berlin) a fost, în perioada anilor '30, o celebră actriță și cântăreață de muzică ușoară și una dintre cele mai cunoscute figuri ale lumii mondene bucureștene.

 

Leny Caler (stânga: în "Ilustrațiunea Română";
dreapta: în "Tessa" la Teatrul Maria - 1935)

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Reclama, sufletul comerțului: Cum se vindea „șicul” pe la 1900

„Ca să faci un tun, iei o gaură și o învelești de jur-împrejur cu oțel” – spunea un hâtru cândva. În publicitatea începutului de secol XX, rețeta era similară: luai un redactor talentat al revistei „Furnica”, îl cinsteai cu un pahar de vin bun la Bodega Mircea din bulevard, iar el livra rimele care umpleau prăvăliile de „mușterii”.

 

Urmarea? Ne-o spune chiar „Sărmanul Dionis”, un redactor al epocii: 

“Și cum reclama este sufletul comerțului, M-me Gâscă ori D-l Gurăcască, intră zăpăciți în prăvălia cu firme poleite și vitrine sclipitoare, iar D-l Șmil cu nasul adus ca ciocul păsărilor de pradă își vinde marfa, care de cele mai multe ori e mai proastă decât reclama.”  

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Viața medicului de la țară: Realitatea de ieri (și de azi?)

 

Medicul de la țară de azi – asemeni celui de ieri – lucrează de cele mai multe ori în condiții improprii, în dispensare care nu au dotarea necesară și cărora le lipsesc utilitățile specifice secolului XXI. Ei bat – de cele mai multe ori cu mijloacele proprii – drumurile de țară care duc către localitățile izolate din circumscripții.

 

Și astăzi, la fel ca și în perioada interbelică, atunci când un medic nou - fie el “doftor” sau “doftoroaie” - ajunge în satele lor pierdute de lume, toată suflarea comunității îl așteaptă cu sufletul la gură.

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Trădarea Anei Cumpănaș: românca din spatele capturării lui John Dillinger

Destăinuiri inedite din „Realitatea Ilustrată” (1935) 

 

Știați – sau poate nu – că unul dintre cei mai celebri jefuitori de bănci ai perioadei interbelice din Statele Unite ale Americii - John Herbert Dillinger – a fost ucis de către agenții federali americani în urma colaborării cu o curtezană originară din România. 

 

 

Citește continuarea aici... >>>>>

O retrospectivă a succesului: Artiști români care au scris istorie pe scenele lumii

În epoca de aur a cinematografiei și a teatrului, artiștii români nu au fost doar simpli spectatori, ci protagoniști care au cucerit Parisul, Berlinul și strălucitorul Hollywood. 

 

 

Astăzi, vă propun o retrospectivă a celor mai fascinante destine care au pornit din România pentru a scrie istorie în arta universală.

 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>