Bucureștiul de altădată: Călătorii prin orașul poveștilor uitate

Vă invit la o plimbare imaginară pe străzile pavate cu amintiri ale Bucureștiului. Am adunat pentru voi o colecție de momente, locuri și personaje care au definit farmecul capitalei, de la primele berării și băi publice, până la mirajul zgârie-norilor interbelici și viața trepidantă a Lipscaniului. 

 

O selecție de articole care readuc la viață parfumul unei lumi apuse:

Citește continuarea aici... >>>>>

Capriciile modei (pe vremea străbunicii)

Știm cu toții că moda este un ciclu infinit, dar oare ce era considerat "în vogă" în Bucureștiul străbunicilor noastre? Un articol din anul 1938, publicat în revista "Ilustrațiunea Română", ne oferă o privire fascinantă asupra capriciilor și tendințelor care dominau viața Capitalei.

 

“Eleganța bucureșteană trebuie să fumeze, trebuie să joace “bridge”, să adore un cățel, să bea “whisky" la “cocktail-party"-uri... Dar toate acestea au intrat de mult în domeniul obișnuinței! Noi elemente, noi baloane de oxygen, sunt reclamate pentru înviorarea ritmului monden.

 

Citește continuarea aici... >>>>>

File din cartea vrăjilor: Remedii uluitoare din „Cartea Magică” a lui Albertus Magnus

Practicarea diferitelor forme de magie nu este, așa cum am putea fi tentați să credem, proprie societăților înapoiate din punct de vedere educațional, de ieri. Toate “ingredientele” necesare pentru dobândirea “cunoștințelor” sau pentru practicarea diferitelor forme de magie sunt disponibile în mai toate librăriile și “magazinele specializate” de azi din întreaga lume. 

 

Tendința oamenilor de a îmbrățișa practicile magiei era proprie și societății interbelice și despre o “carte de specialitate” care circula în acea epocă o să vă vorbesc astăzi. După cum v-am obișnuit însă, o să o fac prin intermediul unui articol apărut în luna iulie a anului 1935 în săptămânalul “Realitatea Ilustrată”.  

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Deserturi ușoare de altădată: Rețete din „Moda Nouă Ilustrată” (1904)

Vă propun câteva rețete care se adaugă la cartea de bucate care începe să se „alcătuiască” pe blog. Au fost până acum articolele: Rețete (care distrug orice diete), Rețete și rochii cochete, Rețete vegetariene a la Furnica, Rețete și deserturi ușoare de la 1907.

Astăzi am selectat câteva rețete de deserturi ușoare publicate de revista “Moda Nouă Ilustrată” în câteva dintre numerele tipărite în timpul în care străbunicile noastre erau încă domnișoare (1904). Ca să vă ajut în creațiile voastre culinare am să vă dau și câteva lămuriri în privința unităților de măsură folosite:

Dram: 3.38 g | Oca: 1.272 kg | Litră: 318 g.

Citește continuarea aici... >>>>>

Vocile unei epoci apuse: O colecție de interviuri memorabile din perioada interbelică

Există în paginile revistelor vechi o prospețime care nu pălește odată cu trecerea timpului. Dincolo de cifrele istorice și de datele seci, interviurile interbelice ne oferă șansa de a „asculta” în direct vocea celor care au definit cultura, arta și spiritul de aventură al României.

Vă invit astăzi la o retrospectivă a celor mai captivante întâlniri publicate pe blog, o călătorie în timp printre destine de excepție:

---

Citește continuarea aici... >>>>>

„S-a strâns lumea ca la urs”: Povestea ultimilor ursari din România interbelică

Motto:

Joacă bine Moș Martine,

Că-ți dau pâine cu măsline!

 

 

În vremea sărbătorilor de primăvară mai cu seamă, satele românești și maidanele mahalalelor din marile orașe erau luate cu asalt de ursarii care “jucau ursul” și care cutreierau ulițele.

 

Citește continuarea aici... >>>>>

Drumul spre glorie: Destinele marilor actori români care au ales scena în locul familiei

Dacă astăzi succesul pe scenă aduce prestigiu și bucurie în familie, în urmă cu un secol, dorința unui tânăr de a deveni actor era privită ca o adevărată dramă familială. 'O seamă de părinți se socoteau în doliu' dacă urmașii lor aspirau la ceea ce era considerat atunci 'râsul lumii'.

 

 

Atât boierimea, cât și burghezia vremii, asimilau profesia de actor celei de paiață sau de 'șoitar' – măscăriciul de altădată al curților fanariote. Deși publicul îi îndrăgea, statutul social al actorilor era marcat de o stare materială precară, transformând această vocație într-un drum plin de sacrificii, departe de strălucirea de astăzi. 

„Proasta părere n'a împiedicat totuși pe atâția tineri, mai puțin tinere, din burghezia de sus și chiar din neam de boeri, să îmbrațișeze meseria, fără să le pese de apriga luptă cu nevoile vieții ce-i aștepta”.

Citește continuarea aici... >>>>>