Curiozități din lumea teatrului de altădată

Obiceiurile existente într-o societate la un moment dat pot să devină în timp curiozități pentru generațiile următoare. Lumea teatrului românesc nu a fost nici ea scutită de asemenea moravuri pe care astăzi le-am putea considera ca fiind ciudate.

 

Cu ajutorul omului de teatru Ioan Massoff și a articolului “Curiozități din lumea teatrului” — publicat în numărul din 15 august 1939 al revistei “Realitatea Ilustrată” — vom descoperi câteva dintre aceste obiceiuri și întâmplări amuzante:

 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Istoria Mărțișorului: De la firfirica găurită la bijuteriile de lux de pe Calea Victoriei

Mărțișorul – un micuț obiect prins în piept cu un șnur alb-roșu – este simbolul universal al primăverii, al renașterii naturii și al speranței, dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc.

“Mărțișorul e un simbol al focului și al luminii, deci și al soarelui. Poporul nostru îl cunoaște și îl ține în mare cinste, și îl poartă copiii, fetele și mai rar nevestele și flăcăii, fiindcă el e crezut ca aducător de frumusețe și de iubire” – George Coșbuc.

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Pârdalnica de dragoste: Cum iubeau românii pe la 1870

O! săracii Români tari,
Zice lumea că-s tâlhari;
Nu-s tâlhari de boi, de cai,
Ci-s tâlhari de fete mari!

Pe la 1870, într-o epocă în care „ai noștri tineri” își desăvârșeau încă studiile la Paris, un tânăr român care știa „a vorbi franțuzește, a scrie franțuzește și a iubi tot franțuzește” se întorcea în România. Aici el și-a redescoperit, cu surprindere, neamul:

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Din lumea circului de altădată: Povestea circului Sidoli

În România se organizau spectacole de circ încă din perioada Evului mediu. Saltimbancii, măscăricii, pehlivanii sau funambulii făceau deliciul copiilor prin bâlciurile și târgurile românești. Cu toate acestea, cel care a înființat primul circ profesionist din România și care a ridicat circul la rang de artă a fost Theodor Sidoli. Acesta și-a ridicat în anul 1880 celebrul “circ de piatră” de pe cheiul Dâmboviței, pe Strada Poliției. Circul Sidoli a devenit repede o adevărată emblemă a Bucureștilor.

Celebri clowni Fratellini (stânga)
Un câine dresat care "mânuiește" un bici cu botul (dreapta)

În arena Circului Sidoli s-au lansat primele vedete ale circului românesc: frații „Patru Dumitrescu“, trapeziștii Stroici, clovnul Toni Mărculescu, primul dresor roman de elefanți - George Mateescu, Franz Krateyl, clownii Victor Mono Ciacanica și Tonino Milea. Iar bucureștenii erau nelipsiți de la spectacolele circului – cel puțin în perioada carnavalului.

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Scrisori de pe front: „Dacă citești aceste rânduri…”

De-a lungul veacurilor anii de restriște s-au abătut mereu asupra satelor românești. Războaiele îi chemau periodic pe flăcăii și pe bărbații mai tineri să își apere țara și neamul.

 

 

Îmbrăcați în greoaie haine militare și cu un pușcoci vechi aruncat pe umeri aceștia își părăseau părinții și iubitele și plecau pe drumul războiului. Intrau fără voie într-o lume a ororilor și a durerii. 

 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Delicii de altădată: Rețete uitate și pălării cochete din arsenalul străbunicilor noastre

Dacă în articolul anterior cu temă culinară ne-am îndulcit cu deserturi de epocă, astăzi vă invit să așezăm masa pentru un prânz complet, 'cules' cu grijă din paginile revistelor pentru doamne din anii 1908 și 1909. Dar pentru că o masă rafinată cere o ținută pe măsură, am ales să 'pigmentăm' aceste delicii culinare cu o colecție de fotografii vintage, unde vedetele incontestabile sunt pălăriile – acel accesoriu fascinant, astăzi aproape dispărut din garderoba cotidiană. 

 

 

Vă propun, așadar, un periplu senzorial printre rețete apetisante (deși nu tocmai dietetice) și siluete elegante, păstrând farmecul limbajului original pentru o experiență autentică.

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Trei poveşti lăutăreşti: Lăutari celebri de altădată

Vă invit să dăm o raită prin lumea plină de farmec a lăutarilor de altădată. Faimoși în lumea boemă a Bucureștiului interbelic, lăutari precum Ghiță zis „Paganini”, Vlădescu, Jean Brumăreanu zis „Păsăraru”, Fănică Brânzoi sau Gavrilă Petrescu animau cu arcușurile lor vrăjite atmosfera din cârciumile și tavernele cunoscute ale Capitalei. 

 

 

Chiar dacă în acele timpuri concurența acerbă a patefonului, a radioului și a "cinematografului vorbit" începuse să se facă simțită. Vă voi spune în cele ce urmează trei povești lăutărești descoperite în presa interbelică:

 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>