Obiceiuri de Lăsata secului De la Postul Crăciunului la Postul Paștelui

Tradiții, superstiții și bătaia alviței

Joi, 13 noiembrie 2025, se lasă sec pentru Postul Crăciunului (Postul Nașterii Domnului).

 

Deși în zilele de azi această zi de hotar trece adesea neobservată, în cele de ieri marca o tranziție majoră: de la perioada horelor, balurilor sau carnavalului la timpul reculegerii și al rugăciunii, fiind sărbătorită cu fast și ritualuri specifice.

 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Ultimii muscali: O breslă pierdută a României de altădată

Vă invit să aflați istoria fascinantă a birjarilor muscali (sau scopiți), o prezență exotică, pitorească și distinctivă în peisajul urban românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

 
În marile orașe precum București și Iași, muscalii erau sinonimi cu luxul, viteza și caii superbi, aduși din stepele rusești. Ei reprezentau taxiul de elită al epocii, fiind căutați de boieri și de cei înstăriți.

 

Trăsura muscalului în fața "Birtului" de la Șosea - 1900

 
Această breaslă pitorească a fost, însă, sortită dispariției odată cu avansul modernizării – apariția tramvaiului și, mai ales, a automobilului. Povestea lor este o frescă a tranziției societății românești de la lumea trăsurilor la epoca "sutelor de cai putere".  

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Jean Yonnel: Un copil al Bucureștilor - societar al Comediei Franceze

Viața fascinantă a marelui actor francez de origine română

Jean Yonnel (n. 21 iulie 1891, București – d. 17 august 1968, Paris), pe numele său adevărat Jean-Estève Schachmann, a fost unul dintre cei mai renumiți actori francezi de origine română ai secolului XX. El se numără printre cei doar 4 actori români care au atins cel mai înalt statut: acela de societar al Comediei Franceze (alături de Maria Ventura, Eduard de Max și Elizabeth Nizan). 

 

Biografia sa, mai puțin cunoscută astăzi, este dezvăluită în parte de articolul “Viața lui Yonnel – Copil al Bucureștilor și societar al Comediei Franceze”, semnat de Ioan Massof și publicat în revista “Realitatea Ilustrată” în 19 martie 1940. Vă invităm să descoperiți povestea sa unică: 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Anticarii Bucureștiului de altădată: Secretele negustoriei cu cărți

Poveștile primilor anticari români

 

Primul anticar: Cum un teanc de cărți a valorat 20 de galbeni

Primii anticari – numiți și “hârțogari” - au apărut pe la noi abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Cel dintâi anticar a fost Aron Zwiebel, un bătrân negustor de mobilă care a devenit “vânzător de cărți vechi” datorită unei întâmplări:

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Cartierul Floreasca: groapa de gunoi interbelică care a devenit un centru de lux modern

Cartierul Floreasca este azi una dintre cele mai moderne și mai prospere zone ale Bucureștiului. Până în perioada interbelică, însă, această zonă era considerată groapa de gunoi a Capitalei, cunoscută sub numele de Groapa Floreasca, iar artera principală se numea Drumul Plăcintei.

 

Acest articol documentează, prin extrase din presa vremii, transformarea spectaculoasă a zonei, de la sărăcie și mizerie la statutul actual. 

 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Crâsnicul: Fructul relației dintre drac și femeie în credințele românești

Crâsnicul - monstrul cu trup și cu chip de purcel

 

Crâsnicul (sau crasnicul) este unul dintre cele mai malefice și bizare personaje incluse în mitologia românească. Această creatură era imaginată ca un monstru cu trup și cu chip de purcel, fiind adesea perceput ca un fruct al legăturii dintre un drac și o femeie (de obicei, o preoteasă) sau, în anumite zone, ca fiind născut din ouă clocite ținute la subsuoară de către o vrăjitoare.

Pentru a înțelege mai bine natura sa malefică și modul în care superstițiile populare îl defineau și îl tratau, vom explora textele valoroase ale marelui etnograf român Artur Gorovei, precum și viziunea Prințesei Martha Bibescu din volumul “Izvor, țara sălciilor” (1923).

 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Cutremurul din 1940: Mărturii din București și din țară

Cutremurul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940

În cea de a doua jumătate a anului 1940, o succesiune de evenimente dramatice au zguduit România din temelii. Încheierea în 30 august 1940 a Dictatului de la Viena, prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei (43.492 km²), abdicarea forțată a Regelui Carol al II-lea din 6 septembrie 1940, instaurarea Dictaturii Militaro-Legionare și proclamarea Statului Național-Legionar în 14 septembrie 1940, asasinatele politice care se succedau fără încetare (masacrul de la Jilava urmat de asasinarea foștilor demnitari Nicolae Iorga și Virgil Madgearu) sunt doar câteva dintre aceste evenimente.

 

Tuturor acestor evenimente dramatice li s-a adăugat o mare calamitate naturală: în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940, la ora 3:39, România a fost zguduită de un cutremur de pământ cu magnitudinea de 7.4 grade pe scara Richter.

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>