Povești din lunca Dunării

Fotoreportaj interbelic în lunca Dunării

 

PARAGRAFE:

• CONACUL DE HEREȘTI
• VIAȚA ÎN BALTĂ

 

Imaginea României interbelice nu ar fi completă dacă nu am adăuga la măreția noilor “block-house-uri” din centrul marilor orașe și la instantaneele luate în lumea mahalalelor de la periferia orașelor sau a localităților pitorești - dar încă foarte sărace - aflate la o aruncătură de băț de acestea. Tocmai de aceea vă învit să facem împreună o vizită în două localități din apropierea Bucureștiului: în satele Herești și Greaca, din lunca Dunării. Ghid ne va fi și de această dată un reporter interbelic, V. Gheti pe numele lui, care și-a înscris impresiile în articolul “Viața în baltă a pescarilor”, publicat de revista “Realitatea Ilustrată” în numărul din 29 septembrie 1937:

“La sud de București, la o distanță de 30 de km., pe malul stâng al fluviului Dunărea, se află unul din cele mai mari lacuri ale țării noastre, care alimentează Bucureștiul cu pește. Lacul care are o vechime istorică, nu este altceva decât valea de altădată a fostei mări de care ne vorbesc geologii, rămânând aici - ca o masă de apă aparte de fluviu – mostră a vechii mări. Și poate că ar fi secat, rămânând o vastă câmpie, pe care grecenii ar fi cultivat-o, dacă nu ar avea legături cu Dunărea, care îl alimentează cu apă. Pe o întindere de 136.000.000 mp., dă cetățeanului prima noțiune de mare. Bărci de pescari iscusiți se pierd în zare și pescuiesc ziua întreagă, ca apoi seara să se retragă la vad. E o viață aici pe care n'o cunosc mulți. E viață de coloniști.”

Citește mai mult... »

Gogea Mitu: un uriaș pe străzile Bucureștiului

Destinul lui Gogea Mitu

 

PARAGRAFE:

• Copilăria lui Gogea Mitu
• Uriașul Gogea Mitu la Școala de box
• Scurt interviu cu tatăl „Uriașului din Mârșani"
• Gogea Mitu în lumea boxului

 

Despre Gogea Mitu – uriașul care făcea senzație în Europa în anii '30 - s-au scris destul de multe. Unele din cele scrise sunt adevăruri, dar au fost mediatizate și multe legende. Gogea Mitu (pe numele adevărat Gogu Ștefănescu – Dumitru Goagă conform altor surse) s-a născut la Mârșani, în județul Dolj, în 14 iulie 1914, fiind primul din cei 11 copii ai familiei. 

 

Gogea Mitu dând mâna cu un călăreț la Șosea (stânga)
Uriașul Gogea Mitu alături de Piticul de la Moși (dreapta)

Citește mai mult... »

Ștrandul Kiselef: cel mai mare bazin din Europa în anul 1929

Povestea ștrandului Kiseleff (ștrandul Tineretului)

 

PARAGRAFE:

• Ștrandul Kiseleff - un minunat loc de recreație interbelică
• Dotări moderne la ștrandul Kiseleff
• Ștrandul Kiseleff de-a lungul timpului

 

Ștrandul Kiseleff – cel care a primit mai târziu numele de “Ștrandul tineretului”  - a fost cel mai mare bazin public și de asemenea cea mai mare bază sportivă a Bucureștiului interbelic. Arhitectura clădirilor din zona ștrandului este una simplă, într-un limbaj modern, cu evidente referiri la stilul Art Deco. Ștrandul, în ansamblul lui, este considerat ca fiind unul dintre primele ansambluri de arhitectură modernă din București. 

 

Ștrandul Kiseleff

 

Ansamblul proiectat de Marcel Iancu a suferit, din păcate, în perioada comunistă, transformări considerabile, care au alterat imaginea arhitecturală unitară inițială. Imediat după terminarea construcției sale – în numai 52 de zile – ștrandul Kiseleff a devenit una dintre cele mai aglomerate zone de agrement ale Bucureștiului:

Citește mai mult... »

“Moda în vacanță” (de ieri și de azi)

Cum să ne îmbrăcăm în vacanță

 

PARAGRAFE:

• ȚINUTA PENTRU EXCURSII
• ȚINUTA SPORT
• ȚINUTA ELEGANTĂ
• PANTOFII
• COSTUME DE BAIE, PIJAMALE, ACCESORII ȘI ALTE... NIMICURI

 

Atunci când Eva a întins lui Adam mărul păcatului a făcut-o cu grație. Și de atunci până astăzi aceasta armă plină de drăgălășenie însoțește femeia în drumul ei prin lume, iar toaletele sunt cele mai de preț aliate ale lor. Din păcate – sau din fericire – noi oamenii suntem nestatornici în gusturile noastre. Nimic nu ne place în mod continuu și necondiționat. Adorăm schimbarea, variația, inovația. Așa  a apărut moda. Capricioasă și mereu în schimbare.

Dar care sunt croielile, materialele sau culorile la modă? Femeile trebuiau să știe aceste lucruri pentru a-și pune la punct arsenalul seducției. 

 

 

Citește mai mult... »

O crimă perfectă în Iașul interbelic

Adela Cogălniceanu și blestemul diamantelor

 

PARAGRAFE:

• Adela Cogălniceanu în tinerețe
• O prințesă bogată și excentrică
• Asasinatul din strada Coroi

 

 

Adela Cogălniceanu în tinerețe

 

Descendentă a unei mari familii boierești din Moldova – fiică a lui Lascăr Cantacuzino-Pașcanu și a Haricleei Vogoride – Adela s-a născut în anul 1848. A avut parte de o educație aleasă – fapt neobișnuit pentru femeile acelor vremuri. “Foarte frumoasă în tinerețea ei, deșteaptă, de o deșteptăciune sclipitoare și de o cultură vastă, se deosebea prin toate aceste însușiri de multe alte femei… Vorbea minunat franceza și germana.” (cf. Rudolf Șutu – Iașii de odinioară – 1928).

 

Adela a fost căsătorita mai întâi cu Nicolae Rosetti-Roznovanu - un cunoscut cartofor al Iașilor – la nunta participând însuși Regele Carol I. A avut un fiu în această primă căsătorie, pe Georges Rosetti Roznovanu.

---

---

“Căsnicia aceasta însă n’a durat multă vreme și în bună înțelegere, soții s’au despărțit, rămânând însă în termenii cei mai buni după desfacerea căsătoriei, întâlnindu-se adeseori în casele amice pe care și unul și altul le vizitau. După vre’o câțiva ani, s’a recăsătorit cu Grigorie Cogălniceanu, fostul șef a partidului conservator ieșean”. (cf. Rudolf Șutu –Iașii de odinioară – 1928). Grigore Cogălniceanu era caracterizat de Nicolae Leon în volumul “Note și amintiri” (1933) ca fiind “un monument de înfumurare. Cel mai mare merit al lui era numele care-l purta.”

Adela Cogălniceanu era cunoscută deja în această perioadă a vieții sale ca fiind o o femeie excentrică. În acest sens este memorabilă întâmplarea povestită Nicolae Leon în volumul “Note și amintiri” (1933):

“Ziaristul Budușcă (Petru Grigoriu) mi-a povestit cum s-a dus într-o seară la Cogălniceanu să pregătească un articol pentru gazetă. Cogălniceanu – îmi spune el – se plimba prin cameră dictându-mi articolul, iar eu stăteam la birou și scrieam, când deodată m’am oprit din scris fără voia mea, și uimit, priveam spre una din ușile salonului!... Cogălniceanu, cu morga lui prezumțioasă, se apropie încetișor de ușă și îmi spune foarte flegmatic: Budușcă! Lasă nebuna în pace. Ce se întâmplase? Adela Cogălniceanu, în costumul Evei, împodobită în juvaeruri, se admira într’o oglindă, și scena aceasta comică care se petrecea în camera a treia, se reflecta în una din oglinzile în care priveam eu!”.  

 

Grigorie Cogălniceanu, deși mai tânăr decât soția sa, a murit pe neașteptate în anul 1904. Adela Cogălniceanu a devenit astfel una dintre cele mai bogate femei din Iași în acei ani.

Citește mai mult... »

De ce să te înscrii la facultate?

La ce mă ajută o facultate?

 

PARAGRAFE:

• "Așa e obiceiul: îți trebuie un titlu"
• "M-am înscris la facultate ca să am ce face"
• Vreau să fiu "Cineva"
• Un răspuns din partea unui student silitor
• De ce se înscriu domnișoarele

 

Lumea studențească din perioada interbelică era o copie la o scară redusă a societății acelor vremuri. Ascundea un conglomerat de vise și de aspirații, de excelență și de mediocritate, de bunăstare și de sărăcie. O anchetă realizată de revista “Realitatea Ilustrată”, în anul 1933, în rândul studenților, ne dezvăluie - în parte - această lume. Și parcă ne invită să răspundem la întrebarea: Cât de mult s-a schimbat societatea românească în ultimii aproape 100 de ani?
 

Nu o să vă ascund că numele autoarei articolului “Pentru ce ne înscriem la universitate – O anchetă printre studenți și studente” – Liliana Delescu Stanimir – a fost o surpriză pentru mine. Nu era altcineva decât Miss România 1932. Vă invit să descoperiți personalitatea acestei frumoase românce citind articolul: Despre Severin, Miss România și… Monumentul Eroilor. Dar să nu ne lungim cu vorba:

Citește mai mult... »

Inaugurarea Cazinoului din Sinaia

Cazinoul din Sinaia - istorii uitate

 

PARAGRAFE:

• Românii și cazinourile
• Inaugurarea Cazinoului din Sinaia
• Cazinoul din Sinaia - scandaluri în presa vremii
• Cazinoul din Sinaia - azi
• Refrenul decavaților

Românii și cazinourile

Cazinoul din Constanța - ridicat începând din anul 1909 și inaugurat în luna august a anului 1910 – a fost de la început o afacere de succes. Istoria acestuia a fost însă - încă de la început - umbrită de numeroase scandaluri financiare și de dramele jucătorilor ghinioniști.

 

Cazinoul din Sinaia
(azi un modern Centru internațional de conferințe)

 

Tocmai de aceea, publicarea în presă a unor articole care dezvăluiau intenția de a fi construit un stabiliment destinat “jocurilor de hazard” în Sinaia – localitate care găzduia reședința de vară a Regelui Carol I – era considerată ca fiind o dezinformare pe care azi am încadra-o în categoria "fake news".

Citește mai mult... »