"" DE IERI ȘI DE AZI: Monden

Postări populare

Se afișează postările cu eticheta Monden. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Monden. Afișați toate postările

Minunatele fast-fooduri interbelice

În vizită la un "bufet automat" interbelic  PARAGRAFE: 1932 - primul bar automat deschis pe Calea Victoriei Fast-food-urile interbelice Hors d’oeuvre, friptură și prăjituri... la automat Curacao, un griotte și maraschino... la automat  Răsfoind presa din perioada interbelică am găsit numeroase informații despre oameni, locuri sau întâmplări interesante. De foarte multe ori am adus aceste informații pe blog, le-am așezat în pagină și am crezut că subiectul este închis. Nu o dată mi s-a întâmplat însă să găsesc ulterior informații suplimentare – uneori chiar mai interesante decât cele care au generat "primul articol". Așa s-a întâmplat în cazul Piticului din Târgul Moșilor sau al lui Fănică – micul lăutar, două personaje pitoreşti ale Bucureştiului interbelic.  Hai la Autom...
Citește mai mult... »

Despre căsătorie şi despre avere (ieri și azi)

Cât de mult contează averea într-o căsnicie?  PARAGRAFE: RĂSPUNSURI DE IERI RĂSPUNSURI DE AZI  Redactorii revistei “Moda nouă ilustrată” adresau - prin anul 1910 - o întrebare delicată și ușor indiscretă cititoarelor și cititorilor revistei: “Ce credeți: e mai fericită căsnicia între o fată săracă și un bărbat bogat, ori între un bărbat sărac și o fată bogată. Sau când ambii soți sunt ori bogați, ori săraci?”    O să transcriu pentru voi câteva dintre răspunsurile de ieri date de doamnele, domnișoarele și de domnii curajoși din anul 1910 la această întrebare, păreri exprimate în cadrul rubricii “Tribuna cititorilor”, publicată de revista “Moda Nouă Ilustrată” (numerele din 10 martie, 25 martie și 25 aprilie 1910).  În paragraful fina al articolului veți găsi câteva dintre răspunsurile și comentariile voastre de azi. Pentru culoare, am presărat prin articol câteva fotografii din aceiași epocă ale unor cititoare ale revistei “Moda Nouă Ilustrată”: D-ra Aurelia Mărăşescu -  Craiova...
Citește mai mult... »

Cosmetică: sfaturile străbunicii

Trucuri cosmetice de altădată  PENTRU: ALBIREA MÂINILOR PETELE DE PE OBRAZ EVITAREA ÎNGĂLBENIRII PĂRULUI TOALETA MÂINILOR COAFARE FĂRĂ FIER FRĂGEZIREA TENULUI EVITAREA ÎNROȘIRII NASULUI  Bulevardele Bucureștiului - locuri de promenadă pentru domnițele și tinerii domni de la începutul secolului al XX-lea – erau locurile de etalare pentru toaletelor la modă. Un amestec de rafinament occidental și de gusturi balcanice cu un farmec aparte. Bucureștiul începea deja să devină "Micul Paris".    Revistele dedicate femeilor dădeau tonul modei. "Moda Nouă Ilustrată" a fost una dintre primele reviste românești care se adresau exclusiv femeilor. Găsim în paginile sale tot ce putea să le intereseze pe cucoanele și pe domnițele de ieri: articole despre trendul modei, tipare de rochii pentru doamne, domnișoare și copii, sfaturi de toate felurile (cosmetice, casnice, de bună purtare în societate, morale), rețete de mâncăruri românești sau străine, reclame la produse pentru femei, literatură. Puțin periate de patina vremii, publicațiile de atunci și-ar găsi...
Citește mai mult... »

Ionică Oprișan – coaforul Casei Regale

Un salon interbelic de coafură PARAGRAFE: SALOANELE DE COAFURĂ IONICĂ OPRIȘAN DOMNUL COSTICĂ - MAESTRUL COAFOR MANICHIURA «PENTRU DOMNI ȘI DOAMNE» DOMNIȘOARA CLARA PENSATUL SPRÂNCENELOR ODINIOARĂ "ONDOLE PERMANENTE"  Casa Regală din România, asemeni tuturor caselor regale europene, a oferit de-a lungul timpului diferitelor firme sau persoane calitatea de “Furnizor al casei regale” - în  semn de înaltă apreciere a produselor sau a serviciilor oferite. Dreptul de a inscripționa însemnul de “Furnizor al Casei Regale” era o mare mândrie, aducea faimă și - bineînțeles - clienți.  Fotografii din salonul de coafură  Vă voi povesti acum despre unul dintre acești maeștri – despre Ionică – coaforul Curții Regale. Vom arunca de asemenea o privire în salonul lui  de coafură din imediata vecinătate a hotelului Athenee Palace. Salon care atrăgea în perioada interbelică tot ceea ce Bucureștiul avea mai select: “doamne, domnișoare, domni și... «don juani».”   Patronul salonului de coafură era celebrul Ionică Oprișan, cel care a avut...
Citește mai mult... »

Bucureştiul interbelic petrece

Distracțiile bucureștenilor de ieri  PARAGRAFE: Bulevardul Elisabeta - bulevardul cinematografelor Bucureștenii și... bursa dragostei Un fast-food interbelic: bufetul automat  Am hoinărit împreună - însoțind reporteri din perioada interbelică - prin tavernele bucureștene. Am aruncat o privire în  lumea vagabonzilor de altădată, am cunoscut “oameni care au fost” de prin bâlciurile Bucureştiului sau de pe străzile pline de zgomot ale capitalei (pe lăutarii-copii sau pe Vasile lustragiul). Vom începe azi o nouă călătorie, urmărind cu imaginația periplul ziaristului “Ilustrațiunii Române” - Ion Tik - însoțit de prietenul său cârcotaș - prin locurile în care Bucureștiul anului 1931 petrecea zgomotos și frivol:  ...
Citește mai mult... »

Povestea concursului MISS ROMÂNIA 1929 - interviuri (2)

Miss România 1929 - interviuri cu frumoasele României interbelice Interviu cu: MISS OLTENIA: D-RA TINELLE STAVRACHE – O OLTEANCĂ ROMANTICĂ MISS MUNTENIA: D-RA ORTANSA TĂNĂSEANU - SFINXUL DIN CÂMPULUNG MISS MOLDOVA: D-RA MARIOARA CAZABAN – FRUMUSEȚEA BLAJINĂMISS BASARABIA: D-RA JULIA CEACHIR – FLACĂRĂ ȘI FUM   Citiți AICI prima parte a articolului Am selectat câteva dintre interviurile deosebit de interesante acordate de frumoasele participante la primul concurs "Miss România", organizat în anul 1929. Aceste interviuri pot fi privite ca fiind o adevărată radiografie a societății românești din perioada interbelică: ...
Citește mai mult... »

Povestea concursului MISS ROMÂNIA 1929 (1)

Primul concurs Miss România  PARAGRAFE: Ce și-au propus organizatorii concursului Un concurs pentru domnișoare cu o moralitate perfectă Miss România 1929 - etapa județeanăMiss România 1929 - interviuriMiss România 1939 - marea finală  Martie 1929 – o lună a Mărțișorului, a omagierii femeii și a primului concurs "Miss România". Un eveniment media și de marketing al vremii, poate cel mai important după periplul Josephinei Baker prin București, în celebra ei trăsurică trasă de un struț. Nu exagerez atunci când spun spun eveniment social, media și de marketing și o să încerc, în cele ce urmează, să vă dovedesc că afirmația mea e susținută de fapte. Magda Demetrescu - "Miss România" 1...
Citește mai mult... »

Când o femeie se ştie trădată…

Femeile și trădarea PARAGRAFE: Răspunsuri DE IERI (1904) Răspunsuri DE AZI  Tocmai pentru că divorţul era încă la început de drum în primii ani ai secolului al XX-lea în România, răspunsul dat de cititoarele revistei „Moda nouă ilustrată” la întrebarea: „Când o femeie se ştie trădată să se răzbune sau să sufere în tăcere?” poate să ne dea o idee despre mentalităţile existente atunci în societatea românească. Completând această anchetă cu răspunsurile voastre ne vom da seama împreună dacă şi  cât de mult s-au schimbat aceste mentalităţi de-a lungul ultimului secol. Vă invit aşadar să citiţi răspunsurile cititorilor de acum un veac şi să le completați cu răspunsurile voastre, ale celor de azi, făcute sub forma unor comentarii – care vor fi adăugate la articol pe măsură ce le faceţi....
Citește mai mult... »

Povestea primelor rochii-pantalon purtate în public în România

Românii, româncele și rochiile-pantalon  Motto: Sa urât doamnele astăzi, Să mai poarte rochii largi; Ca să fie mai cu vază Se îmbrăcă în nădragi! („Foaia Poporului” – 1911) PARAGRAFE: Prima rochie-pantalon în București Rochile-pantalon în primejdie Rochia-pantalon revine în București Circulație oprită din cauza rochiei-pantalon Rochia pantalon în Galați Rochia pantalon la Ploiești Rochia pantalon în nobila urbe a Iașilor Rochia-pantalon și-a făcut apariția și în Brașov Bat-o focul de modă...   Pe la începutul secolului trecut, Bucureștiul era apreciat ca fiind capitala eleganței din Estul Europei. Ca urmare, un eveniment de senzație precum apariția primelor rochii pantaloni pe străzile celor mai importante orașe – fenomen care aprinsese deja spiritele în marile capitale europene - nu a trecut neobservat în societatea românească.  Presa anului 1911 nu a rămas nici ea insensibilă la polemica iscată în societate de această încercare de a fi impusă “o nouă modă senzațională". E poate greu de crezut că un obiect vestimentar atât de banal în zilele de azi...
Citește mai mult... »

Femeile fumează!

Femeile, tutunul și moda PARAGRAFE: Dreptul femeilor de a fuma în public Femeile și moda fumatului Fumatul - un mijloc de exteriorizare a caracterului  Vă voi povesti azi despre un alt pas important făcut de reprezentantele sexului frumos în lungul lor drum pentru câștigarea drepturilor egale cu ale bărbaților. De această dată va fi vorba despre un viciu interzis doamnelor până pe la sfârșitul secolului al XIX-lea: fumatul.  Femeile fumează! ...
Citește mai mult... »

Un voiaj european în anul 1864

Iancu și Profira Prăjescu prin Europa PARAGRAFE: Călătorului îi stă bine cu drumul Sejur în Marienbad Cumpărături la Paris și la Viena Din nou acasă Iancu Prăjescu – născut pe la 1792 și coborâtor al uneia dintre cele mai vechi familii boiereşti din Moldova – după ce a divorțat de Agripina Cananău (Prăjescu), “a fost cununat de preoții moșiei Dumisale Stolniceni și fără învoirea Înalt Sfințitului Mitropolit”, în 10 aprilie 1858, cu Profira, fata lui Neculai Negri, văr al doilea cu Constantin Negri. Câțiva ani mai târziu, deoarece “cucoana Profira avea nevoie de o cură la Marienbad, după sfatul doctorului Vârnav, prieten al familiei, care altădată i-a şi însoțit”, familia boierească face în anul 1864 un voiaj mai lung prin Europa. “Din ziua plecării de la Stolniceni, până la întoarcere, după 83 de zile, el a însemnat, zilnic, localitatea unde se afla, chipul în care a călătorit și cheltuielile necesitate cu drumul, cu întreținerea, trecând și toate celelalte sume întrebuințate pentru toate nevoile zilnice.” Prețioasele însemnări ale boierului moldovean, păstrate prin grija...
Citește mai mult... »

O idilă la balul curţii regale

O poveste de dragoste PARAGRAFE: Fastuoasele baluri de altădată Emoțiile primului bal la curte Un meniu remarcabil Idilă cu happy end “În salonașul cu fotolii primitoare, la gura sobei, care aruncă lumini de aramă pe covorul gros de Buchara, l-am găsit pe bătrânul nostru prieten răsfoind foile unui album. Dintre fotografiile cu chipuri uitate, de oameni care au zâmbit și au râs ca și noi, au căzut pe covor câteva cartonașe îngălbenite de vreme. Bătrânul le privi un timp îndelungat, visător, apoi începu a-mi povesti cu glasul lui sfătos:  - Iată niște biete cartonașe tipărite, care sunt poate ultima mărturie, în afară de mine, a unei strălucite serbări… Sunt aici două “carnete de bal”, cum nu mai ai ocazia să vezi azi. Dar însemnătatea lor este că au rămas de la un bal la Curtea Regelui Carol I…”Balul Curții Regale Teatrul Național din București - 18...
Citește mai mult... »

Cum se cuceresc bărbații / Cum se cuceresc femeile

Flirtul de altădată PARAGRAFE: Cum se cuceresc bărbații Cum se cuceresc femeile  Prima jumătate a secolului al XX-lea – îndeosebi perioada interbelică – au reprezentat epoca în care femeile și-au cucerit - pas cu pas - poziția în societate pe care o ocupă și astăzi. Dreptul câștigat de femei de a profesa meserii rezervate până atunci exclusiv bărbaților a constituit o etapă importantă în “lupta de emancipare a femeilor”. Această aspirație e femeilor nu era însă doar un moft. În lipsa unei independențe financiare, femeile ar fi rămas dependente de veniturile soților lor. Dar independența financiară nu se putea câștiga decât prin munca proprie.  În mod neașteptat poate pentru noi, cei de azi, câștigarea independenței de către femei a schimbat într-o oarecare măsură și “înfățișarea” relațiilor dintre bărbați și femei. Redactorul “B. Madeleine” al revistei “Realitatea Ilustrată” nota într-un articol publicat în anul 1932:  “Acum, când mentalitățile sunt în evoluție și când prejudecățile dispar pe zi ce trece din calea femeilor ce și-au câștigat un loc...
Citește mai mult... »

Sfaturi pentru îngrijirea frumuseţii (dar nu numai atât)

Sfaturi cosmetice de altădată Întotdeauna am citit cu plăcere rubricile de “Poșta redacției”. De aceea, în timp ce frunzăresc periodicele interbelice, nu ocolesc nici acest gen de  articole. Așa am descoperit notele publicate în “Colțul Celinei”, rubrică publicată în săptămânalul “Ilustrațiunea Română”, “Sfaturi pentru îngrijirea frumuseții” și “De vorbă cu cititorii“ din “Realitatea Ilustrată” sau “Poșta redacției” din revista “Moda Nouă Ilustrată”.   Laura - realizatoarea rubricii "Sfaturi pentru îngrijirea frumuseții""Realitatea Ilustrată" - 1930  Pentru acest articol am selectat pentru voi, doamnelor, domnițelor și - de ce nu - domnilor, câteva sfaturi cosmetice și de viață date - cu mult umor - de Laura cititorilor revistei "Realitatea Ilustrată" prin anul 1930. Cine era Laura? Ne-o spune chiar ea, într-un răspuns dat unei cititoare: ...
Citește mai mult... »

Galanterii în vremea lui Caragea

Scandaluri amoroase în timpul lui Caragea Vodă PARAGRAFE: Isprăvile scandaloase ale beizadelei Costache Pedepse pentru tinerii care „aveau de-a face cu femei măritate”Nunta în vremea lui Caragea Vodă  Vodă Caragea sau principele Ioan Gheorghe Caradja (n. 1754 la Constantinopol; d. 1844 la Atena) a fost un domnitor fanariot al Țării Românești (1812-1818). A devenit faimos datorită epidemiei de ciumă izbucnită în anul 1813 în Muntenia (vestita „ciumă a lui Caragea”) dar și datorită incendiului izbucnit în prima noapte pe care a petrecut-o în București. În timpul acestui incendiu a fost mistuită de flăcări reședința domnească din Dealul Spirii (Curtea Nouă). Același Vodă Caragea a fost cel care a emis primul cod de legi din Țara Românească („Legiuirea Caradja”).   Bucureștii în vremea lui Vodă Caragea...
Citește mai mult... »

Revolta stârnită de instalarea primei băi publice din București

Românii și băile publice PARAGRAFE: Dezbateri furtunoase la înființarea primelor băi publice Băile publice din BucureștiLocuri de răcoreală de altădată Băile publice au dispărut aproape cu desăvârșire în zilele noastre. Să mergi azi la un asemenea stabiliment este desigur ceva desuet. A fost însă o vreme în care bucureștenii de rând au făcut un adevărat cult pentru igiena corporală și așteptau cu nerăbdare ziua din săptămână în care mergeau să se relaxeze și, de ce nu, să socializeze, în aburii fierbinți dintr-o baie publică. Mai ales că în acele vremuri apa caldă nu era la îndemâna oricui. Era un lux rezervat celor cu dare de mână și celor care locuiau în blocurile construite după 1918. Reclamă pentru o baie publicăpublicată în ziarul "Epoca" (numărul din 16 ianuarie 1898)Până la apariția primelor băi publice, mai toată lumea făcea baie acasă la ea „fie în căzi speciale de tinichea de zinc sau în hârdaie scunde și largi cu doage de lemn încercuite cu fier, fie în albiile de lemn, de plută sau de plop pe care le scobeau anume și le vindeau țiganii rudari. Vara, mulți...
Citește mai mult... »

Războiul pălăriilor

Doamnele, pălăriile și teatrul  PARAGRAFE: Domnii protestează Doamnele cu pălării nu sunt admise în staluriCuriozități din lumea teatrului Moda anului 1897 impunea elegantelor doamne și domnițe purtarea unor coafuri sofisticate și voluminoase. Acoperămintele capetelor erau la fel de opulente: pălării imense, decorate cu pene lungi, exotice, flori și dantelă din belșug. E drept că se renunțase deja la împodobirea pălăriilor cu păsări împăiate – dar creațiile purtate de reprezentantele sexului grațios erau încă niște adevărate grădini suspendate.&nbs...
Citește mai mult... »

Curiozități din lumea teatrului

Teatrul de altădată Paragrafe: CÂND SE TRĂGEA CU TUNUL CU TRĂSURA LA SCARĂ BILETELE LA CONTROL DARURI ÎN BANI DOAMNELE NU MERG LA STALURI Obiceiurile existente într-o societate la un moment dat pot să devină în timp curiozități pentru generațiile următoare. Lumea teatrului românesc nu a fost nici ea scutită de asemenea moravuri pe care astăzi le-am putea considera ca fiind ciudate. Cu ajutorul omului de teatru Ioan Massoff și a articolului “Curiozități din lumea teatrului” - publicat de în numărul din 15 august 1939 al revistei “Realitatea Ilustrată” - vom descoperi câteva dintre aceste obiceiuri și întâmplări amuzante:  CÂND SE TRĂGEA CU TUNUL  “Nu e vorba de nici o exagerare. La Teatrul din Craiova a dăinuit acest obicei de pe vremea lui Theodorini. De câte ori se juca o piesă istorică, pe la ora 7 seara se dădeau trei lovituri de tun din curtea teatrului. Craiovenii știau astfel că în seara aceea vor apărea pe scenă fie Mihai Viteazul, fie Radu Calomfirescu sau alți eroi de fel din Oltenia. Bine’nțeles că nu aduceau în curtea teatrului chiar tunuri; în realitate...
Citește mai mult... »

Deserturi din carnețelul cu rețete al străbunicii

Rețete de altădată  REȚETE: BEIGNETS DE MERE ȘI DE FRUCTE ÎNVÂRTITĂ DE CIOCOLATĂ ȘATO DE OREZ BUDINCĂ DE PÂINE BUDINCĂ DE GRIȘ LA MINUT CAIMAC PASCĂ CU ŞOCOLATĂ OUĂ CU MERE SALICANE Din articolele cu sfaturi cosmetice, povețe medicale, sfaturi pentru gospodărie sau de bună purtare în societate publicate în revistele dedicate doamnelor și domnișoarelor pe la începutul secolului al XX-lea, nu puteau să nu lipsească rubricile cu rețetele culinare. Am selectat din aceste rubrici câteva rețete interesante, din păcate neasezonate și cu fotografii ale creațiilor culinare. Voi încerca să suplinesc aceste fotografii – încercând totuși să redau ceva din parfumul epocii – cu rochii la modă prezentate în periodicele vremii (revista "Moda Șic Ilustrată" – numere din anul 1914).    Dacă veți avea nelămuriri referitoare la punerea în operă a rețetelor, nu pot decât să vă rog să vă adresați pentru completări autorilor acestora, respectiv cititoarele revistei "Moda Nouă Ilustrată" din anul 1907, ele fiind...
Citește mai mult... »

Cu umor despre rochia-pantalon

Despre reacția bucureștenilor față de lansarea modei rochiei pantalon am vorbit mai demult. Să știți însă că această "profundă inovație vestimentară" a declanșat o dezbatere aprinsă în societatea românească la începutul secolului trecut (nu doar în cea bucureșteană – după cum o să vedeți). În centrul acestei dezbateri nu erau doar vestitele "rochii-pantalon" ci și părerile împărțite cu privire la rolul și la locul femeii în societate. Mă voi rezuma astăzi la câteva articole din presa anului 1911 care au avut ca subiect noua modă. Articolele sunt selectate din săptămânalul umoristic bucureștean “Furnica”, din ziarul arădean “Tribuna” și din “Unirea - Foaia bisericească și politică”: ...
Citește mai mult... »