Păcăleli, farse şi caricaturi de altădată
Ziua
Păcălelilor are o istorie mult mai îndelungată decât am putea fi tentați
să credem. Una dintre ipotezele cu privire la originea zilei păcălelilor este
legată tocmai de Noe, care se pare că și-a trimis porumbelul să caute în mod
greșit uscat după ce apele au început să se retragă pe 1 Aprilie. Ziua de 1 Aprilie
a fost consacrată ca zi a păcălelilor mai întâi în Europa, mai apoi a fost “exportată”
peste ocean și după aceea pe întreg mapamondul. &nb...
Povești, locuri, întâmplări pline de farmec din România de ieri
Caută pe blog:
Postări populare
-
Povestea aromâncelor cu o cruce tatuată pe frunte PARAGRAFE: Femeile cu semnul crucii încrustat între sprâncene Românii veniți pe...
-
Descântecele vechi pentru aducerea dragostei PARAGRAFE: Vrajă de facere de dragoste Descântec de dragoste Vrajă de dragoste ...
-
Obiceiul tăiatului moțului și al ruperii turtei PARAGRAFE: TĂIEREA MOŢULUI RUPEREA TURTEI Obiceiul tăiatului moțului și al...
-
Cum se prepara braga și halvaua PARAGRAFE: Bragagiul și limonagiul Ultimii bragagii din București Cum se prepara braga Negustorii...
-
Cocoșii și găinile în tradițiile românilor Paragrafe: Cocoșii - ceasornicele de altădată Cocoșii năzdrăvani Cocoșii - dușmani ai spir...
-
Noi românii suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi " credem în semne ” care ne influențează viața ...
-
Câinele pământului, Grivanul sau Țâncul pământului Paragrafe: Cățelul pământului - legende De ce trăiește ascuns Cățelul pământului -...
-
Una dintre marile tragedii ale României interbelice a fost fără îndoială incendiul bisericii din Costești (Argeș) din anul 1930 . Au mu...
-
Alexandru Ioan Cuza (n. 20 martie 1820 – d. 15 mai 1873) a fost primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești...
-
Ștrandul Kiselef f – cel care a primit mai târziu numele de “ Ștrandul tineretului ” - a fost cel mai mare bazin public și de asemenea...
Pagini:
Contact:
Postări populare
-
Descântecele vechi pentru aducerea dragostei PARAGRAFE: Vrajă de facere de dragoste Descântec de dragoste Vrajă de dragoste ...
-
Noi românii suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi " credem în semne ” care ne influențează viața ...
-
Noi, românii, suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi credem în “ semne ” care ne influențează viața sau ...
Se afișează postările cu eticheta Umor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Umor. Afișați toate postările
Românii și impozitele – azi și odinioară

Despre impozitele (de ieri și de azi) care ne apasă
PARAGRAFE:
“Impozitele care ne sugrumä”
Se furä ca in vremea lui Caragea...
Năstrușnicele impozite fanariote
Igenioasele impozite occidentale
Și statul se împrumută mereu…
Ezit dacă să public sau nu un articol despre impozitele ciudate instituite de-a lungul timpului. Cine știe, poate că vreunul dintre finanțiștii de azi îl citește și… trece la fapte. Mai ales că și astăzi "foamea" bugetului este mare. O să risc totuși! Hai să vedem care au fost câteva dintre “năzbâtiile fiscale" de altădată. Voi enumera doar câteva dintre acestea: birul temniței, birul femeilor rele, impozitul în fete frumoase și impozitul în copii, impozitul pe ferestre și cel asupra asupra cărţilor de joc, impozitele pe câini, pe păsările din colivii, pe florile artificiale sau pe... dopurile de plută. Bietul contribuabil...Articolul “Impozite, azi și odinioară”, publicat în săptămânalul “Ilustrațiunea Română” (numărul din 12 mai 1937) e scris cu un umor savuros și cred că merită să fie citit. Poate că așa vom învăța că umorul e, uneori, o armă...
Pețitoarele de altădată
De vorbă cu Clementina - pețitoarea
PARAGRAFE:
Pețitorii de-a lungul vremurilor
Pețitul în satele de altădată
De vorbă cu Clementina - pețitoarea
Îngerul Cucoanei Veta
O
prezență constantă în societatea românească - dar nu numai -
au fost întotdeauna pețitorii. Aceștia erau cei care se îndeletniceau cu
„potrivirea destinelor” și cu „facerea de căsătorii”. Ei erau de cele mai multe
ori „tocmiți dintre cei buni
de gură, veseli și care se pricepeau la pețit sau stărostit“. Intermedierea
făcută de ei era deosebit de importantă pentru că: “oricine știe că multe femei nu se pot mărita pentru că moravurile interzic femeii de a alege și de a se oferi ea însăși după plac. Ea trebuie să se lase pețită, adică aleasă, dar ea
singură nu trebuie să pețească. De nu o va cere cineva, ea intră în marea
oștire a bietelor femei care nu și-au atins scopul vieții și care din pricina
lipsei unei existențe sigure ajung în mizerie, ba de multe ori, de râsul lumii.”
(A. Bebel
- “Femeia
în trecut, prezent și viitor” - 1898)
În vizită la pețitoare("Ilustrațiunea Română" - 12 iunie...
Guvernul a căzut grav bolnav
Cum se instalează un nou guvern - de ieri și de azi
PARAGRAFE:
Guvernul a căzut grav bolnav
Un guvern prea mâncăcios!
Consultarea babelor - sondajele de altădată
Asanarea guvernului - altădată
Plecarea miniștrilor
Negocieri și pertractări - un nou guvern
Care este adevăratul motiv al căderii unui guvern? Cauza a
fost descoperită încă de prin anul 1907 de redactorii revistei “Furnica”.
Redau articolul pentru edificare. E adevărat însă că am înlocuit numele “diagnosticienilor” de atunci cu
cele ale specialiștilor în “medicină guvernamentală” din zilele noastre:
- Hi măi Martine și nu te mai încăpățâna și tu acuși!...
Ori vrei s’ajungi la București când n’o mai
rămânea nici o slujbă pentru tine?...
În glumă despre taxarea celibatarilor
Despre impozitul pe celibat în perioada interbelică
PARAGRAFE:
Taxarea celibatarilor în România interbelică
Impozitul pe celibatari - proteste interbelice
Ezit dacă să public sau nu un articol despre o idee legislativă din România anului 1931. Cine știe, poate că vreunul dintre finanțiștii de azi îl citește și… trece la fapte. Mai ales că și astăzi "foamea" bugetului este mare. O să risc totuși! Nu sunt celibatar și introducerea unei eventuale taxe pe celibat nu mă va afecta. Nu pot totuși să nu menționez faptul că vremea comunismului o astfel de taxă s-a aplicat în România sau că impozite de acest gen sunt sau au fost legalizate, din câte știu, în Germania, Franța și Italia. Noi, românii de azi, am scăpat. Deocamdată!?
&nbs...
Zâmbete interbelice
Glume și anecdote de altădată
Pentru că trebuie
să ne mai și destindem uneori - asemeni bunicilor noștri - vă propun azi câteva glume și
caricaturi „culese” din săptămânalul interbelic "Realitatea Ilustrată" (numere
din aprilie – iunie 1937) - rubrica "Realitatea zâmbește":
...
Luptă mare'ntre partide

Oamenii politici de altădată - umor interbelic
Aleșii noștri s-au pus din nou pe treabă, plini de elan, în scopul “propășirii țării”. Asemeni parlamentarilor din anul 1894. Moravurile senatorilor și ale
deputaților români nu s-au schimbat însă prea mult în ultima sută de ani. Vă
vor convinge cred versurile scrise de ziaristul Dumitru Marinescu-Marion și publicate sub pseudonimul Nicodem
în revista “Universul Literar” - numărul din 14(26) noiembrie 1894:
...
Sfârșit de sezon (umor interbelic)
“Sezonul băilor
a murit, îngropat luxos de toți aceia care i-au dat bani ca să trăiască din
belșug: “boierii” s’au și’ntors de la băi, toată ziulica își schimbă impresiile, amestecând munții și marea ca
pe-o cacealma și de’acum plănuiesc ce-au să facă la anul. Vorbesc de
toate: de cură, de faimoasele partide de la Casino, copiii întrețin memoria cu isprăvile guvernantelor cu care s’au jucat în apă
sau pe iarbă, domnișoarele își recomandă
reciproc flirt-urile monoclate, servitoarele oftează într’una după
vardistul mustăcios, trimis de
stat în vilegiatură cu slujba de detașat.” (1)
“Păsările călătoare
au început să vie la cuiburile lor. Sezonistul, desumflat de bani, pus un gram
de sănătate, dacă nu cu o boală nouă sentimentală, s’așează la masa conștiinței și își face
bilanțul.”
S’a întors
Popescu:
“Bancrută simplă
sau faliment fraudulos tăvălit în câțiva ani de pușcărie? Depinde... Popescu se
scarpină în cap – buricile degetelor alunecă la vale ca pe’un topogan bine
lustruit – oftează:
- Am rămas chel ca
toți cei din categoria mea: fără să-mi dau seama care ar putea...
Bunicii au umor (anecdote de altădată)
Vă propun să vă amuzați citind câteva
anecdote drăguțe culese din revista interbelică „Ilustrațiunea
Română” (numere din anii 1931 și 1932).
Pentru culoare și savoare, am presărat printre glumele din timpul bunicilor
noștri, câteva caricaturi publicate în aceiași perioadă de revista “Furnica” (numere din anii 1929 și
1930):
Anecdote de altădată
“Ilustrațiunea Română” – 10 august 1932
Prevedere
Tinerii căsătoriți au hotărât să facă o călătorie de nuntă
până la Constantinopol. Măriuța stă însă îngândurată:
-
Știi, drept să-ți spun, am o groază teribilă de răul
de mare!
- Dar bine, Măriuțo, cel mai bun leac contra răului de
mare e însăși iubirea noastră!
- Toate bune. Dar ce ne facem la întoarcere?
Voiajori la Pol
- Plecați din nou la Pol, domnule doctor? Să vă fac o
pereche de ghete la fel cu cele de la ultima expediție? Sau n’ați fost mulțumit de ele...
- Din contra, maestre. Ghetele d-tale au fost cele mai bune
pe care le-am mâncat vreodată!
Pe ocolite
- În definitiv, de ce nu vrei să te însori cu fata mea? E
atât de sănătoasă!
- Probabil că asta e și explicația...
Istorioare cu tâlc

Uneori
istoria se amuză consemnând povestea unor întâmplări vesele și uneori cu
tâlc. Am cules câteva dintre acestea din “Vatra: Foaie ilustrată
pentru familie”, revistă publicată pe la sfârșitul
secolului al XIX-lea ”sub direcțiunea d-lor I. Slavici, I.L. Caragiale și G. Coșbuc”:
...
Frunzuliţă de trifoi, nu e criză e crizoi!
Pentru că prea suntem mult prea încrâncenați în zilele astea și pentru că trebuie să ne mai și destindem uneori o să vă invit să citiți o amuzantă poezioară publicată de revista "Realitatea ilustrată", în numărul din 13 iulie 1933. Subiectul? Criza economică. Se pare că oamenii trec, dar nu și crizele. Sau crizele revin, după cum vreți să spuneți. Cele două caricaturi publicate în revista "Furnica" pe la începutul secolului trecut îmi dau și ele dreptate...
CRIZĂ!...
Frunzuliță de trifoi,
Nu e criză… e crizoi,
Vai de alții, vai de noi,
Talpa ruptă, punga sloi!!!
Dar... problema e banală...
Să oftezi de-o pungă goală…
Fiind-că'n lumea amorală,
Criza'i cea mai sfântă școală!
Numai criza… numai
criza...
Pe vieți aplică viza!
Ea creiază și deviza,
Și auto-analiza!
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
Te deprinde cu de toate!
Cel ce nu ştie să’înoate…
A'nvățat
a da din coate,
Și-a pus creierul pe
roate!...
Pune mintea'n consumație,
Și pe om în comparație,
Criza stimuleaz'o nație
Duce la civilizație!
S'a...
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)
Urmărește pe Facebook:
Urmărește pe Twitter:
Cele mai citite articole:
-
Descântecele vechi pentru aducerea dragostei PARAGRAFE: Vrajă de facere de dragoste Descântec de dragoste Vrajă de dragoste ...
-
Noi românii suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi " credem în semne ” care ne influențează viața ...
-
Cocoșii și găinile în tradițiile românilor Paragrafe: Cocoșii - ceasornicele de altădată Cocoșii năzdrăvani Cocoșii - dușmani ai spir...
-
Practica magică a stinsului cărbunilor PARAGRAFE: Cum se sting cărbunii Cărbunii și farmecele de dragoste Cântece și descântece de...
-
Usturoiul: superstiții, credințe, obiceiuri, descântece Paragrafe: Superstiții: Usturoiul alungă spiritele necurate Credințe: Ustur...
-
Nora Piacentini - "Domnișoara Cucu" din "Steaua fără nume" PARAGRAFE: Nora Piacentini - debutul Nora Piacenti...
-
Noi, românii, suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi credem în “ semne ” care ne influențează viața sau ...
-
Câinele pământului, Grivanul sau Țâncul pământului Paragrafe: Cățelul pământului - legende De ce trăiește ascuns Cățelul pământului -...
-
Povestea aromâncelor cu o cruce tatuată pe frunte PARAGRAFE: Femeile cu semnul crucii încrustat între sprâncene Românii veniți pe...
-
Sorana Țopa - "Doamna Sorana" din romanul "Intrusul" scris de Marin Preda PARAGRAFE: Sorana Țopa - confesiuni Sor...