"" DE IERI ȘI DE AZI: Destine de doamne si domniţe

Postări populare

Se afișează postările cu eticheta Destine de doamne si domniţe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Destine de doamne si domniţe. Afișați toate postările

Povestea primelor femei primar din România

Trei femei alese primar în România anului 1930 PARAGRAFE: Femeile primar primite cu entuziasm Femeile primar primite cu revoltă Femeile primar primite cu umor Femeile au luat alegerile în serios Primele femei alese în funcția de primar Drepturile politice ale femeilor au fost stipulate, pentru prima dată în România, în Constituția din 1923. Actul normativ prevedea că  ”legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condiţiunile sub cari femeile pot avea exercițiul drepturilor politice”. Legea electorală adoptată în anul 1926 nu clarifica însă dreptul femeilor de a alege și le interzicea dreptul de  a fi alese în Parlament.În 1929 însă, prin votarea “Legii pentru organizarea administrativă”, în perioada guvernării Partidului Național Țărănesc, câteva categorii de femei (femeile care erau absolvente ale învățământului secundar, normal sau profesional, ciclul inferior, funcționarele de stat, județ sau comună, văduvele de război, femeile care fuseseră decorate pentru activitatea depusă în timpul războiului și cele care conduceau societăți culturale,...
Citește mai mult... »

Regele Carol al II-lea și Elena Lupescu - Idila

Carol și Elena - o idilă regală  PARAGRAFE: Mărturisirile Elenei Lupescu Învinuiri de complot Regele Carol al II-lea: "Brusc și fără tact" Regele Carol al II-lea: "Greșit judecat" Carol și Elena: Reînnoirea unei vechi prietenii Carol și Elena: Legături sufleteștiCarol și Elena: Dragoste în exil  În jurul relației dintre regele Carol II-lea și Elena Lupescu s-au țesut multe legende. Societatea românească a fost - și este încă – foarte categorică în a judeca povestea de dragoste dintre cei doi. Majoritatea românilor au fost profund indignați de legătura extraconjugală a viitorului rege, care își părăsise familia și renunțase la tron în decembrie 1925 și care trăia în Franța, sub numele de Carol Caraiman, alături de iubita lui.   ...
Citește mai mult... »

Smaranda Brăescu – Icarul suspendat în nemărginire

Pagini din istoria aviației române: Smaranda Brăescu PARAGRAFE: Smaranda Brăescu - record mondial la saltul cu parașuta Smaranda Brăescu - interviu Smaranda Brăescu: la 6000 metri Smaranda Brăescu - zborul Smaranda Brăescu - prigoana comunistă   Smaranda Brăescu a fost prima femeie pilot de avioane și prima femeie cu brevet de parașutist din România. Mai mult, în anul 1931, ea a reușit să cucerească titlul feminin de campioană mondială la parașutism, în urma unui salt făcut de la uluitoarea înălțime, pentru acea vreme, de 6000 de metri.  Smaranda Brăescu - record mondial la saltul cu parașuta  Iată cum era consemnat acest eveniment de săptămânalul interbelic “Ilustrațiunea Română":  “Aviația și lumea noastră sportivă sărbătoresc succesul d-rei Samaranda Brăescu, cunoscuta și curajoasa noastră parașutistă, care a isbutit de curând să bată recordul mondial feminin de aruncare cu parașuta. Evenimentul, desigur, depășește granițele noastre, pentru că performanța stabilită de d-ra Brăescu întrece cu mult vechiul record de 4800 m., deținut...
Citește mai mult... »

Leny Caler: Povestea Corinei din "Jocul de-a vacanța"

Actori aproape uitați: Leni Caler


PARAGRAFE:



 
Actriţa Leny (sau Leni) Caler (n. 1904, București, d. 2 februarie 1992, Berlin) a fost în perioada anilor '30 o celebră actriță și cântăreață de muzică ușoară și una dintre cele mai cunoscute figuri ale lumii mondene bucureștene.
 
Vă amintiți de misterioasa "doamna T" din "Patul lui Procust" de Camil Petrescu? Unii contemporani ai scriitorului au afirmat că personajul ar fi avut-o ca model, de fapt, pe fermecătoarea Leny Caler, pentru care Camil Petrescu ar fi făcut o pasiune ascunsă. Camil Petrescu spunea despre Leny Caler că „are ceea ce se numește stil, diversitatea cea mai mare în unitatea de ton cea mai strictă. De aici și contagiunea irezistibilă a jocului d-sale”.

Leni Caler
Leny Caler (stânga: în "Ilustrațiunea Română";
dreapta: 
în "Tessa" la Teatrul Maria - 1935)

Leny Caler - primii ani

 
Leny Caler a studiat la conservatorul particular de artă dramatică condus de actorul Al. Mihăilescu. După absolvire a fost cooptată de Lucia Sturdza-Bulandra în trupa teatrului „Regina Maria” (1924), unde a jucat roluri episodice în piese precum "Patria" de Victorien Sardou, "Revizorul" de Nikolai Gogol, "Kean" de Alexandre Dumas, "Comediana" de Paul Armont și Jacques Bousquet, "Aripi frânte" de A. de Herz sau "Frumoasa aventură" de Caillavet și Etienne Rey.
 
Leny Caler a părăsit compania condusă de soții Bulandra pentru un angajament la Teatrul Fantasio creat de Ion Iancovescu. Aici a fost distribuită în "Maimuța care vorbește" de René Fauchois, "Micul Lord" - după romanul scriitoarei F. H. Burnet, "Ofițerul de gardă" de Franz Molnar, "Azais" de R. Verneuil și G. Berr etc.


Citește mai mult... »

Principesa Ileana – o poveste de dragoste

O dramă din viața Principesei Ileana a României PARAGRAFE: Principesa Ileana s-a logodit Anunțul oficial al logodnei Principesei Ileana Românii despre Domnița Ileana Principesa Ileana - povestea de dragoste O poveste cu Făt Frumos și Ileana CosânzeanaPrincipesa Ileana - deziluzia copilei cu ochi albaștri   >Sfârșitul lunii ianuarie 1930 a adus pe prima pagină a jurnalelor din România (dar nu numai) o știre care a luat prin surprindere întreaga societate românească: ...
Citește mai mult... »

Destinul tragic al unei actrițe de comedie: Nora Piacentini

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); Nora Piacentini - "Domnișoara Cucu" din "Steaua fără nume"  PARAGRAFE: Nora Piacentini - debutul Nora Piacentini în trupa lui Sică Alexandrescu Domnișoara Cucu din Steaua fără nume Nora Piacentini - ultimul gong  Una dintre marile vedete ale teatrului românesc din perioada interbelică a fost - fără îndoială - actrița Nora Piacentini (n. 1905 – d. 1945). Iată cum o caracteriza teatrologul F. O. Fosian în volumul "87 artiști bucureșteni": „… întruchiparea în carne și oase a celebrei vedete a desenului animat Bety Boop… În plus un farmec personal, un haz copios, o actriță care posedă la superlativ arta de a amuza spectatorii. E o apariție de ghiduș svăpăiat, de ștrengăriță, de drac împielițat… De la cocotele pe care le-a interpretat la "Teatrul Vesel" – cocotele de hilariantă realizare - până la profesoara din "Ionescu G. Maria" și de la aceasta la "Kiki" – recenta ei mare creație – Nora Piacentini a parcurs etape grele, pe care le-a învins cu succes…”. Nora Piacentini alături de celebrul cupluStroe și Vasilache...
Citește mai mult... »

Procesul cocardelor tricolore

Povestea domnișoarelor care au purtat cu mândrie tricolorul PARAGRAFE: Acuzate pentru că au purtat cocarde tricolore Depoziția d-șoarei Eugenia Simionescu Depoziția d-șoarelor Leontina Simionescu, Elena Cunțan, Letiția Roșea  Sibiu, 27 mai 1894. Un grup de patrioți români condamnați în procesul Memorandumului se întorceau în orașul natal. Sibienii organizează întâmpinarea “osândiților” la gară. Un grup de domnișoare poartă cocarde tricolore. Un gest considerat de bun simț astăzi, nu-i așa? Articolul următor, publicat de revista „Universul literar”, în numărul din 13/25 februarie 1895 o să vă convingă că nu era deloc așa:  &nb...
Citește mai mult... »

Florica Florescu - o regină a operetei de altădată

Artiști aproape uitați: Florica Florescu PARAGRAFE: Opereta de altădată Florica Florescu - o vedetă pe scenele de odinioarăGrădinile de vară de pe 1900 România se numără printre puținele țări în care opereta are o puternică și valoroasă tradiție. în anii 1830-1831, în principalele centre culturale ale țării, viața artistică era dominată de vodevil – formă a teatrului muzical, iar primele companii de teatru de operetă și-au început activitatea încă de acum 130 de ani, demonstrând astfel longevitatea și frumusețea unui gen muzical care îmbina armonios libretul dramatic, cupletele cântate de soliști, dansul și mișcarea scenică cu muzica interpretată de o orchestră.  &nbs...
Citește mai mult... »

De vorbă cu prințesa Martha Bibescu

Un interviu cu prințesa Martha Bibescu  Prințesa Martha Bibescu (n. 28 ianuarie 1889 – d. 28 noiembrie 1973) a fost incontestabil o femeie frumoasă, talentată și cultă – una dintre cele mai admirate personalități ale aristocrației europene a secolului XX. Admirată pentru talentul literar sau bârfită pentru numeroasele sale aventuri amoroase, prințesa Martha Bibescu a fost mereu o prezență fascinantă în viața publică europeană.  Martha Bibescuacordând  interviul  reporterului "Ilustrațiunii Române Frumusețea și inteligența ei sclipitoare au impresionat personalități precum Marcel Proust, Winston Churchil, Charles de Gaulle sau Antoine de Saint-Exupery. Nu o să încerc să fac o biografie a talentatei scriitoare franceze de origine română. O să redau doar un interviu acordat de Martha Bibescu în anul 1936 revistei “Ilustrațiunea Română”. Un interviu care ne dezvăluie câteva amănunte interesante din biografia și din personalitatea prințes...
Citește mai mult... »

Miss România 1933 (interviuri, impresii, spovedanii)

Dina Mihalcea - Miss România 1933 Paragrafe: Selecția candidatelor la Miss România 1933 Ultima reexaminare a candidatelor la titlu Miss România 1933 Profil de Miss - Dina Mihalcea - Miss România 1933 Destinul Dinei Mihalcea - Miss România 1933 Publicând articol după articol, s-a alcătuit pe blog o mini-istorie a primelor concursurilor de frumusețe din România. A fost mai întâi o relatare despre primul “concurs de frumusețe între doamne și domnișoare” de amploare, organizat în 1 iulie 1912 de ziarul “Minerva” în București. A fost un eveniment care a avut un succes teribil și la care au participat peste 10.000 de oameni (citește aici articolul: Frumusețe și ritmuri de fanfară în Parcul Oteteleșanu).  A urmat un ciclu de articole despre primul concurs Miss România – organizat în București în anul 1929 de săptămânalul "Realitatea Ilustrată”. Am creionat apoi un cu totul alt tip de profil de Miss România decât cel cu care suntem obișnuiți astăzi. Asta pentru că în anii romantici ai concursurilor de Miss, frumusețea spiritului conta la fel de mult...
Citește mai mult... »

“Ceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă!"

Divorțul prin anul 1806


Paragrafe:



“Ceea ce a unit D-zeu, omul să nu despartă!" – acesta era în vechime principiul canonic care reglementa nu numai încheierea căsătoriilor ci și posibilitățile de desfacere ale acesteia. Canoanele bisericești prevedeau însă puține cazuri în care se putea cere despărțenia. “Cărțile de despărțenie” puteau să fie date doar de Mitropolit sau de Episcopii eparhioți - după o temeinică judecată a cauzelor - și trebuiau întărite printr-un pitac domnesc.



Citește mai mult... »

Amintiri din “Templul Spiritului” (Castelul „Iulia Hasdeu” din Câmpina)

 Castelul „Iulia Hasdeu” din Câmpina este locul din România care ascunde una dintre cele mai tulburătoare povești de dragoste părintească. Ideea construirii castelului – un adevărat  “Templu al Spiritului” – s-a născut probabil în martie 1890: “Eruditul filolog Bogdan Petriceicu Hasdeu pierde în 1889 pe singura și geniala sa copilă, Iulia. Durerea lui nepotolită nu-i scoate un moment din gând amintirea fiicei sale. Era în martie 1890. Într'o “seară umedă și posomorâtă", cum însuși a ținut s'o precizeze, Hasdeu stătea la masa lui de lucru, cu gândurile departe, la copilul care-i însorise viața. Fără să vrea și fără să-și dea seama, Hasdeu luă un creion. În voie, mâna se mișcă vreo cinci secunde. Când se reculese, Hasdeu văzu uimit că pe petecul de hârtie din fața sa era scris pe limba franceză:  "Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Hasdeu” („Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui să-ți fie îndeajuns. Iulia Hasdeu”) ...
Citește mai mult... »

O nuntă de vis

Unul dintre cele mai importante evenimente mondene de la mijlocul secolului al XIX-lea a fost fără îndoială nunta domnitorului Gheorghe Bibescu cu Maria Văcărescu – Marițica după cum era alintată - nepoata boierului-poet Ienăchiță Văcărescu, o domniță renumită pentru frumusețea sa în toată Țara Românească.  Maria (Marițica) Văcărescu și Gheorghe Bibescu&nb...
Citește mai mult... »

Maruka Cantacuzino – iubirea gravă și definitivă a lui George Enescu

Motto: „Pentru mine a iubi este grav  şi, mai ales, este definitiv.” (George Enescu) Una dintre cele mai frumoase femei, dar și una dintre cele mai excentrice prințese ale României, a fost fără îndoială Maria (Maruka sau Maruca) Cantacuzino. Prințesa a fost una dintre doamnele de companie și prietenele apropiate ale Reginei Maria, soția ministrului Mihai Cantacuzino, iubita filozofului Nae Ionescu și a muzicianului Dinu Lipatti, marea dragoste și mai apoi soția genialului George Enescu. Sperând că v-am trezit curiozitatea, voi încerca în cele ce urmează să-i devoalez în parte destinu...
Citește mai mult... »

Destinul trist al unei regine

Nu toate visele împlinite ale fetițelor orfane care își doresc să devină regine au un final fericit. Ne-o dovedește destinul Nataliei – domnița Dudu cum i se spunea acasă – o fetiță născută într-o veche familie de boieri din nordul Moldovei.  Natalia Keșco - Regina Natalia a Serbiei  nepoata Marghioliței Roznov...
Citește mai mult... »

Actriţa Alice Cocea - o femeie fatală

Alice Cocea a fost una dintre cele mai cunoscute actrițe românce de teatru și film din perioada interbelică. A fost de asemenea și una dintre cele mai frivole femei ale epocii ei. În puține cazuri epitetul de femeie fatală se potrivește atât de bine ca și în cazul ei: cel puțin trei bărbați s-au sinucis pentru că nu au reuși să își asigure dragostea și fidelitatea frumoasei actrițe. Dar să nu anticipăm:Alice Cocea   &nb...
Citește mai mult... »

Vasile Alecsandri și Elena Negri (o poveste de dragoste)

Vasile Alecsandri s-a născut în 21 iulie 1821 într-o familie boierească din Moldova. Primele studii le-a făcut în casa părintească îndrumat de călugărul maramureșean Gherman Vida. A urmat apoi cursurile pensionului francez al lui Cuşnim. Între anii 1834 și 1839  și-a continuat  studiile la Paris. În perioada pariziană, după câteva încercări nereușite de a  face carieră în domeniul medicinei, în cel juridic sau în inginerie, Vasile Alecsandri s-a dedicat literaturii. A revenit în țară în anul 1840, după o lungă călătorie făcută în Italia.   Vasile Alecsandri și Elena Negri&nb...
Citește mai mult... »

Povestea primelor românce aviator-militar

Cu ocazia manevrelor regale de la Galați din toamna anului 1938 au fost concentrate pentru întâia oară femei aviator în aviația militară română. Revista “Ilustrațiunea Română” – în numărul din 25 ianuarie 1939 – consemna evenimentul: De la stânga la dreapta:Nadia Russo, Marina Stirbey și Irina Burnaia Primele femei aviator din armata română “Pentru prima oară, la manevrele regale din toamna trecută, cinci femei aviatoare au fost concentrate, încredințându-li-se diverse misiuni, pe care le-au dus la capăt cu un deosebit succes. Conform noii legi, pentru mobilizarea femeilor în caz de război, d-nele Marina Știrbey, Irina Burnaia, Marioara Drăgescu, Virginia Duțescu și Nadia Russo au fost concentrate, odată cu camarazii lor, bărbați.”  După ce a zburat în timpul acestor manevre militare cu un avion de transport, echipat sanitar, prințesa Marina Știrbey – cea care în anul 1935 zburase singură la bord pe ruta București – Stockholm, devenind astfel primul român ce a survolat în condiții de ceață deasă Marea Baltică - a avut inițiativa de a fi creată o escadrilă sanitară...
Citește mai mult... »

La moartea Reginei Maria (fotoreportaj interbelic)

Au trecut mai mult de opt decenii de la funeraliile organizate în țară la moartea Reginei a României. Întreaga țară a fost cuprinsă în vara anului 1938 de o emoție puternică, emoție pe care cu greu am putea să o reconstituim astăzi. O să încerc totuși, ajutat de cronicile apărute în presa vremii. Nu înainte de a face câteva precizări cu privire la ultimii ani de viață ai Reginei Maria.  &nb...
Citește mai mult... »

Lizica Codreanu: muza frumoasă, boemă si nonconformistă a lui Constantin Brâncuşi

Dacă se spune că în spatele oricărui bărbat de succes stă o femeie puternică, în cazul lui Constantin Brâncuși se poate afirma că în spatele geniului său au stat iubirile și muzele sale.  Margit Pogany (o pictoriţă maghiară), Eillen Lane (o americancă de origine irlandeză), prinţesa Maria Bonaparte, baroneasa Renee Irana Frachon, franțuzoaica Leonie Ricou sau geniala Maria Tănase au fost doar câteva dintre acestea dar, lista muzelor lui Brâncuși menționate în numeroasele biografii ale acestuia nu se oprește aici. Din păcate, de cele mai multe ori, această enumerare nu o include și pe românca Lizica Codreanu, geniala dansatoare avangardistă. Lizica Codreanu fotografiată de Constantin Brâncuși - 1921 (stânga)Lizica Codreanu în revista "Vogue" numărul din 1 ianuarie 1927 (centru și dreapta...
Citește mai mult... »