Amintiri din “Templul Spiritului” (Castelul „Iulia Hasdeu” din Câmpina)

Castelul „Iulia Hasdeu” din Câmpina este locul din România care ascunde una dintre cele mai tulburătoare povești de dragoste părintească. Ideea construirii castelului – un adevărat  “Templu al Spiritului” – s-a născut probabil în martie 1890: “Eruditul filolog Bogdan Petriceicu Hasdeu pierde în 1889 pe singura și geniala sa copilă, Iulia. Durerea lui nepotolită nu-i scoate un moment din gând amintirea fiicei sale. Era în martie 1890. Într'o “seară umedă și posomorâtă", cum însuși a ținut s'o precizeze, Hasdeu stătea la masa lui de lucru, cu gândurile departe, la copilul care-i însorise viața. Fără să vrea și fără să-și dea seama, Hasdeu luă un creion. În voie, mâna se mișcă vreo cinci secunde. Când se reculese, Hasdeu văzu uimit că pe petecul de hârtie din fața sa era scris pe limba franceză:

 

"Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Hasdeu” 

(„Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui să-ți fie îndeajuns. Iulia Hasdeu”) 

Iulia Hasdeu - copilul genial

 

Iulia Hasdeu – fiica academicianului Bogdan Petriceicu Hasdeu – a fost un copil cu adevărat genial. La doi ani și jumătatea Iulia știa să citească. La 8 ani își dăduse deja examenele de absolvire al claselor primare. La 11 ani, Iulia a terminat gimnaziul – Liceul “Sf. Sava” din București – fiind premiată de ministrul Instrucțiunii Publice de atunci, Vasile Boerescu. Paralel cu gimnaziul, Iulia a urmat cursurile Conservatorului de muzică din București. La 16 ani și-a început studiile la Sorbona și a fost prima femeie din România care a absolvit cursurile celebrei universități franceze. Iulia Hasdeu a scris preponderent poezie - sub pseudonimul Camille Armand - dar și piese de teatru, povești și povestiri – majoritatea dintre ele fiind publicate postum. Geniala Iulia Hasdeu a murit de tuberculoză, la doar 19 ani, în 29 septembrie 1888. A fost înmormântată în Cimitirul Bellu ortodox din București.

 

Povestea castelului “Iulia Hasdeu”

 

Să citim povestea Castelului “Iulia Hasdeu”, rezumată de reporterul C. A. Fundo în numărul din 24 august 1932 al revistei “Ilustrațiunea Română”:

Castelul "Iulia Hasdeu" în anul 1932 (stânga)
Iulia Hasdeu (dreapta)

“După indicațiile spiritului Iuliei, Hasdeu începu în 1893 construirea castelului spiritist de la Câmpina. Început în ziua de 2 iulie 1893, castelul fu terminat în ziua de 2 iulie 1896. Vizitatorul este întâmpinat la intrarea în castel de impresionantul portal, păzit de simbolul ochiului dumnezeiesc și de doi sfincși. Ușa turnantă, poartă inscripția: “E pur si muove", celebrele cuvinte ale lui Galileu, simbol omenesc al credinței neclintite. Sub această inscripție stă blazonul familiei lui Hasdeu. Sub cei doi sfincși de la intrare se află steaua înflăcărată, simbol al spiritului universal, din care se desface orice spirit ce se întrupează. Din steaua cu cinci colțuri descind în șapte planuri ale vieții nepământești cele șapte întrupări, diferite, de până azi, ale luliei: Agnodike, Hypatia, Beatrice Portinari, Juana Veranez, Elisabeth Tudor, Charlotte Corday, Iulia Hasdeu. 

 

 

Marmora din stânga reprezintă viața descendentă, moartea, viața divină, iar marmora din dreapta reprezintă evoluția ascendentă a corpului astral, cele șapte întrupări, viața și moartea vieții divine. Pe marmorele așezate în părțile laterale ale soclurilor sfincșilor, stau săpate sentințele crezului spiritist comunicate lui Hasdeu de Iulia:

"Ochiul dumnezeiesc"

LEGEA RELIGIOASĂ

Crede...

Crede în Dumnezeu.

Crede în nemurirea sufletului.

Crede în darul comunicării cu cei duși.

LEGEA MORALĂ

Iubește și ajută...

Iubește și ajută neamul.

Iubește și ajută pe cine te ajută și te iubește.

Iubește și ajută fără a precugeta la folosul tău.

LEGEA SOCIALĂ

Nu necinsti...

Nu te necinsti pe tine însuți, ca să te cinstească alții.

Nu necinsti pe alții, ca să te cinstești pe tine însuți.

Nu necinsti munca, căci munca e viața.

LEGEA FILOSOFICĂ

Când-atunci...

Când faptul ții, atunci adevărul știi.

Când nu vrei să crezi, atunci nu poți să vezi.

 Când cauți dovada, atunci găsești tăgada.

 

Prin intrarea principală ajungi în templu. Aci se află sculptat, în marmoră, un Christ în mărime naturală, așezat pe un schelet de fier ce simbolizează Crucea și Potirul. Pe marginea Potirului se aflau înainte de război (notă: Primul Război Mondial) busturile în bronz ale celor doisprezece apostoli. Busturile au fost ridicate de trupele de ocupație, au fost topite și prefăcute în muniție de război. De laturile Crucii sunt atârnate 9 candele. Tavanul este boltit, simbolizând bolta cerească.

Templul

În latura din dreapta a castelului se află fosta locuință de zi a lui Hasdeu, iar în latura din stânga, locuința de noapte. Impresionante sunt altarul templului și camera de ședințe spiritiste. Altarul, camera de muzică, cum este numit de îngrijitorii castelului, închidea odată pianul Iuliei Hasdeu, pian care zice-se, era din când în când acționat de spiritul Iuliei. Ferestrele din fund ale altarului, făcute dintr'o sticlă specială, răsfrâng prin colțuri trei fascicole de raze roșii, simbolizând sângele vărsat de Christ pentru oameni.

Portretul Iuliei

Camera de ședințe spiritiste este tapetată cu diverse nuanțe de albastru, tonuri mai închise jos și mai deschise spre plafon. În peretele dinspre răsărit, se afla un tub în care se așeza un carton și un creion în timpul ședințelor spiritiste. Fără intermediul nimănui, creionul scria automat pe carton comunicările spiritului Iuliei. Pe pereții camerei de ședințe se află zugrăvite sus și jos, după importanța lor simbolică, diverse semne esoterice, a căror explicație amănunțită nu o îngăduie spațiul articolului de față. 

Sub oglindă,
gaura prin care spiritul Iuliei  intră în castel... 

Castelul este flancat de trei terase, în mijlocul cărora se află o cameră de reflexie, având în peretele de la răsărit portretul Iuliei Hasdeu.”

Starea castelului era “deplorabilă” în anul 1932  – conform constatării reporterului C. A. Fundo. Din fericire complexul a fost restaurat în perioada 1962-1964, fiind amenajat aici Muzeul Memorial “B. P. Hasdeu”. Un lung proces de restaurare și de consolidare a fost făcut și în perioada 1977 – 1994. Muzeul a fost redeschis pentru public, în întregime,  în anul 1995.