Adela Cogălniceanu și blestemul diamantelor
Descendentă a unei mari familii boierești din Moldova – fiică a lui Lascăr Cantacuzino-Pașcanu și a Haricleei Vogoride – Adela s-a născut în anul 1848. A avut parte de o educație aleasă – fapt neobișnuit pentru femeile acelor vremuri. “Foarte frumoasă în tinerețea ei, deșteaptă, de o deșteptăciune sclipitoare și de o cultură vastă, se deosebea prin toate aceste însușiri de multe alte femei… Vorbea minunat franceza și germana.” (cf. Rudolf Șutu – Iașii de odinioară – 1928).
Adela a fost căsătorita mai întâi cu Nicolae Rosetti-Roznovanu - un cunoscut cartofor al Iașilor – la nunta participând însuși Regele Carol I. A avut un fiu în această primă căsătorie, pe Georges Rosetti Roznovanu.
“Căsnicia aceasta însă n’a durat multă vreme și în bună înțelegere, soții s’au despărțit, rămânând însă în termenii cei mai buni după desfacerea căsătoriei, întâlnindu-se adeseori în casele amice pe care și unul și altul le vizitau. După vre’o câțiva ani, s’a recăsătorit cu Grigorie Cogălniceanu, fostul șef a partidului conservator ieșean”. (cf. Rudolf Șutu –Iașii de odinioară – 1928). Grigore Cogălniceanu era caracterizat de Nicolae Leon în volumul “Note și amintiri” (1933) ca fiind “un monument de înfumurare. Cel mai mare merit al lui era numele care-l purta.”
Adela Cogălniceanu era cunoscută deja în această perioadă a vieții sale ca fiind o o femeie excentrică. În acest sens este memorabilă întâmplarea povestită Nicolae Leon în volumul “Note și amintiri” (1933):
“Ziaristul Budușcă (Petru Grigoriu) mi-a povestit cum s-a dus într-o seară la Cogălniceanu să pregătească un articol pentru gazetă. Cogălniceanu – îmi spune el – se plimba prin cameră dictându-mi articolul, iar eu stăteam la birou și scrieam, când deodată m’am oprit din scris fără voia mea, și uimit, priveam spre una din ușile salonului!... Cogălniceanu, cu morga lui prezumțioasă, se apropie încetișor de ușă și îmi spune foarte flegmatic: Budușcă! Lasă nebuna în pace. Ce se întâmplase? Adela Cogălniceanu, în costumul Evei, împodobită în juvaeruri, se admira într’o oglindă, și scena aceasta comică care se petrecea în camera a treia, se reflecta în una din oglinzile în care priveam eu!”.
Grigorie Cogălniceanu, deși mai tânăr decât soția sa, a murit pe neașteptate în anul 1904. Adela Cogălniceanu a devenit astfel una dintre cele mai bogate femei din Iași în acei ani.
Postări
