Ștrandul Kiselef: Cel mai mare bazin din Europa în anul 1929

Povestea ștrandului Kiseleff (devenit ulterior Ștrandul Tineretului)

Ștrandul Kiseleff – cel care a primit mai târziu numele de „Ștrandul Tineretului” – a fost cel mai mare bazin public și, totodată, cea mai importantă bază sportivă a Bucureștiului interbelic.

Proiectat de eminentul arhitect avangardist Marcel Iancu, ansamblul se remarca printr-o arhitectură simplă, într-un limbaj modern, cu evidente referiri la stilul Art Deco. Ștrandul, în ansamblul său, este considerat drept una dintre primele și cele mai reprezentative opere de arhitectură modernă din București.

Continuarea

Sfaturi cosmetice de altădată: Rețete vintage pentru frumusețe și îngrijire

Fără să știe de retinol, acid hialuronic sau de rutina în 10 pași, femeile de pe la 1904 își rezolvau problemele estetice cu ingrediente găsite în cămara bunicii sau în trusa de chimie a bunicului.

 

Răsfoind paginile îngălbenite ale revistei „Moda nouă ilustrată” (numere publicate între ianuarie și martie 1904), am descoperit o colecție fascinantă de sfaturi cosmetice de epocă. Iată câteva dintre cele mai savuroase rețete de frumusețe vintage și metode de îngrijire a pielii folosite la începutul secolului XX:

Continuarea

O modă a anilor '30: Weekend-ul fără bărbați al tinerelor emancipate

Fie că vorbim despre escapadele săptămânale de astăzi sau despre cele de acum aproape un veac, dorința de a fugi din agitația orașului spre un colț de natură a rămas neschimbată.

Fotomontaj din presa anului 1932:
tinere emancipate relaxându-se în timpul
weekend-ului fără bărbați

Dacă noi ne căutăm destinațiile pe aplicații, pregătim playlist-ul și căutăm online cele mai fotogenice locuri, tinerii din perioada interbelică aveau propriile lor ritualuri cochete — un automobil pregătit de drum, un cort pliat și o poftă nesățioasă de libertate.

Continuarea

Ada Kaleh: Poveştile unei insule dispărute

Vă invit astăzi să descoperim poveștile insulei Ada Kaleh, un tărâm dispărut care emana odinioară un farmec aparte și un veritabil parfum oriental. Cunoscută și sub numele de micul Gibraltar românesc, această insulă-fortăreață era situată pe Dunăre, la doar 3 kilometri de Orșova, având o lungime de 1700 de metri și o lățime medie de 500 de metri.

Ruinele cetății și moscheea din Ada Kaleh

Istoria fascinantă a acestui loc își are rădăcinile în antichitate și s-a încheiat dramatic în anul 1971, când insula Ada Kaleh a fost dinamitată, iar ultimele ei urme au fost acoperite de apele lacului de acumulare de la Porțile de Fier.

Să pornim la drum în această călătorie în timp, ghidați de mărturia unui reporter al revistei Realitatea Ilustrată din anul 1934, ascuns sub inițialele „A.B.”

Continuarea

O călătorie în timp la Mănăstirea Agapia: "La umbra ceasloavelor" – 1938

"La umbra ceasloavelor” ne poartă într-o călătorie fascinantă în timp, la Mănăstirea Agapia din anul 1938. Acest reportaj, semnat de Ion Tic și publicat în revista „Ilustrațiunea Română”, redă o vizită detaliată la un important lăcaș de cult, renumit pentru picturile lui Nicolae Grigorescu și pentru istoria sa bogată. 

 

 

Am parcurs, alături de reporter, drumul pitoresc și plin de povești care duce spre "Mănăstirea Agapia cea tăinuită de lume", descoperind cum arăta viața monahală în acea perioadă

---

---

Continuarea

Chiriachița Atanasiu-Bénisti, prima româncă licențiată în litere la Sorbona (interviu interbelic)

Deși azi pare greu de crezut, în urmă cu doar 100 de ani femeile din România duceau încă o luptă acerbă pentru a-și cuceri dreptul de a activa în domenii rezervate până atunci exclusiv bărbaţilor. Tocmai de aceea mi-a atras atenția o știre publicată în numărul din 1 decembrie 1906 al cotidianului parizian “Le Radical”:

“L′académie de Paris vient de conférer a une jeune Roumaine, Mlle Chiriachitza Athanassiou, le diplôme de licence lettres-philosophie. C’est la première Roumaine à qui ce titre est décerné.”

Continuarea

Castelul „Iulia Hasdeu” din Câmpina: Amintiri din „Templul Spiritului”

Castelul „Iulia Hasdeu” din Câmpina este locul din România care ascunde una dintre cele mai tulburătoare povești de dragoste părintească. Ideea construirii castelului – un adevărat  “Templu al Spiritului” – s-a născut probabil în martie 1890: 

 

“Eruditul filolog Bogdan Petriceicu Hasdeu pierde în 1889 pe singura și geniala sa copilă, Iulia. Durerea lui nepotolită nu-i scoate un moment din gând amintirea fiicei sale. Era în martie 1890. Într'o “seară umedă și posomorâtă", cum însuși a ținut s'o precizeze, Hasdeu stătea la masa lui de lucru, cu gândurile departe, la copilul care-i însorise viața. Fără să vrea și fără să-și dea seama, Hasdeu luă un creion. În voie, mâna se mișcă vreo cinci secunde. Când se reculese, Hasdeu văzu uimit că pe petecul de hârtie din fața sa era scris pe limba franceză:

Continuarea