Românii și „Iarba Diavolului”: O istorie fascinantă a tutunului în Țările Române

Tutunul a început să fie cunoscut în Țările Române începând cu secolul al XVII-lea, chiar în epoca în care patima fumatului a cuprins aproape toate popoarele europene.  

 

 

Împrumutat de la turci și de la tătari, obiceiul fumatului era deja foarte răspândit la sfârșitul acestui secol. Dacă la început se fuma cu ajutorul pipelor (numite și lulele sau ciubuce), începând cu secolul al XIX-lea, românii au început să fumeze și țigări de foi sau țigarete.

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Bragagii și limonagii de altădată: Gusturile uitate ale Bucureștiului

Bucureștiul de la începutul secolului al XX-lea era un spectacol al simțurilor, unde străzile răsunau de chemările negustorilor ambulanți. Printre aromele de tutun și praf, două figuri rămâneau emblematice pentru deliciul trecătorilor: bragagiul și limonagiul. 

 

"Un furnicar de negustori mărunți își ofereau mărfurile înghesuite în coșurile purtate pe umeri pe străzile târgurilor românești de la începutul secolului al XX-lea. Dintre ei, cei mai căutați și mai “cu dever” erau bragagiii și limonagiii."

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

România, Campioană Mondială la Bob: Povestea succesului răsunător din 1934

Sporturile de iarnă au adus României, acum multe decenii, succese de o amploare greu de egalat astăzi. 

 

Pe 4 februarie 1934, România triumfa la finalul Campionatului Mondial de Bobsleigh desfășurat la Garmisch-Partenkirchen și Engelberg, clasându-se pe locul întâi în clasamentul pe națiuni.

 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Femei care au rescris istoria României (O retrospectivă „De ieri-de azi”)

Istoria nu este doar o sumă de date calendaristice, ci mai ales o colecție de portrete vii, de oameni care au avut curajul să privească spre orizont și să spună: „Se poate”. Astăzi, privesc înapoi în arhiva blogului pentru a onora acele figuri feminine remarcabile care au spart bariere, au sfidat prejudecăți și au deschis drumuri acolo unde existau doar ziduri.

 

 
Vă invitt la o călătorie prin poveștile unor românce de excepție care au demonstrat că ambiția nu are gen.

 

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Sfaturi copilei mele (II): „Învață o meserie ca să nu fii "parazită”

 

Cum arăta drumul spre independență al femeilor din România la începutul secolului XX? Într-o epocă în care destinul feminin era limitat la căsătorie și zestre, o voce misterioasă sub pseudonimul Pater dărâma barierele sociale în paginile revistei „Moda nouă ilustrată”.

 

Educația și munca nu erau doar opțiuni, ci singurele garanții împotriva sărăciei. Iată cea de-a doua scrisoare publicată în 3 octombrie 1903, un manifest surprinzător de actual pentru emanciparea prin carieră.

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Leny Caler: Povestea Corinei din "Jocul de-a vacanța"

Actriţa Leny (sau Leni) Caler (n. 1904, București – d. 2 februarie 1992, Berlin) a fost, în perioada anilor '30, o celebră actriță și cântăreață de muzică ușoară și una dintre cele mai cunoscute figuri ale lumii mondene bucureștene.

 

Leny Caler (stânga: în "Ilustrațiunea Română";
dreapta: în "Tessa" la Teatrul Maria - 1935)

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>

Reclama, sufletul comerțului: Cum se vindea „șicul” pe la 1900

„Ca să faci un tun, iei o gaură și o învelești de jur-împrejur cu oțel” – spunea un hâtru cândva. În publicitatea începutului de secol XX, rețeta era similară: luai un redactor talentat al revistei „Furnica”, îl cinsteai cu un pahar de vin bun la Bodega Mircea din bulevard, iar el livra rimele care umpleau prăvăliile de „mușterii”.

 

Urmarea? Ne-o spune chiar „Sărmanul Dionis”, un redactor al epocii: 

“Și cum reclama este sufletul comerțului, M-me Gâscă ori D-l Gurăcască, intră zăpăciți în prăvălia cu firme poleite și vitrine sclipitoare, iar D-l Șmil cu nasul adus ca ciocul păsărilor de pradă își vinde marfa, care de cele mai multe ori e mai proastă decât reclama.”  

---

---

Citește continuarea aici... >>>>>