Există în paginile revistelor vechi o prospețime care nu pălește odată cu trecerea timpului. Dincolo de cifrele istorice și de datele seci, interviurile interbelice ne oferă șansa de a „asculta” în direct vocea celor care au definit cultura, arta și spiritul de aventură al României.
Vă invit astăzi la o retrospectivă a celor mai captivante întâlniri publicate pe blog, o călătorie în timp printre destine de excepție:
Ne continuăm călătoria în lumea teatrului românesc interbelic. Articolul de azi e dedicat unei alte mari actrițe din perioada interbelică, Marioara Zimniceanu, despre care ziaristul Nicolae Carandino scria că:
„...avea suficientă culoare în joc ca să marcheze un rol pentru o jumătate de secol. Cine a văzut-o în Femeia și paiața, în Patima Roșie, în Madame Sans-Gêne nu o poate uita și anevoie își mai poate închipui alte actrițe în aceleași personaje.“
“Un tânăr explorator român, dl. Constantin Dumbravă, a atras asupra sa atențiunea oamenilor de știință din America. Dl. C. Dumbravă a petrecut patrusprezece luni în apropierea Polului Nord studiind curenții anti-ciclonului de nord și explorând împrejurimile Groenlandei. La 10 martie a ținut în Chicago două conferințe însoțite de rularea filmului luat de explorator în Groenlanda. Iată ce scrie ziarul America despre experiențele meteorologice făcute de acest explorator român:
De când există legi și frontiere, a existat și tentativa omului de a le ocoli. Contrabanda și traficul ilicit nu sunt doar „produse” ale epocii moderne, ci umbre care au însoțit comerțul oficial de-a lungul secolelor, adaptându-se mereu la noile restricții economice.
Deși termenul de „fast-food” ne pare o invenție modernă, bucureștenii anilor '30 cunoșteau deja fascinația serviciului rapid și a consumației „la minut”.
Inspirată de succesul răsunător al Turului Franței, publicația lunară „Revista Automobila” a organizat în luna august 1910 prima ediție a „Circuitului Munteniei”. La această competiție de pionierat au luat startul 12 rutieri, pe un traseu dificil de aproximativ 300 de kilometri care lega Bucureștiul de Sinaia, Târgoviște și Butimanu, cu sosire tot în Capitală. Din păcate, după doar trei ediții, cursa s-a stins, lăsând ciclismul românesc fără o competiție de anvergură pentru următorii ani.
 |
| În stânga: un grup de concurenți plecând la antrenament în jurul Capitalei, echipați pentru „marea aventură”. În dreapta: harta oficială detaliată a celor șapte etape |
Abia în vara anului 1934, dorința de a avea o mare competiție națională a prins viață în România, impulsionată de amploarea uriașă pe care o luase Turul Franței.
