Mitologia
poporului român este una plină de culoare și de originalitate. Poveștile și legendele
populare românești sunt populate cu o multitudine de personaje magice, cu
puteri supranaturale. Zmeii și căpcăunii, ursitoarele și ielele, știma apelor
sau cățelul pământului, strigoii sau moroii sunt doar câteva dintre ele. Între
aceste personaje, spiridușii ocupă un loc aparte. Deși astăzi suntem tentați să
îl privim cu simpatie, el era considerat de români ca fiind un
spirit malefic: “Spiridușul sau Spiritușul
este un drăcușor în carne și oase sau întruchiparea acestuia într-o vietate
văzută sau nevăzută, care la casa unde șade aduce
toate nenorocirile din lume, atât cât trăiește omul”. (1)
De ieri și de azi
Povești, locuri, întâmplări pline de farmec din România de ieri
Prima pagina
Caută:
Articole:
-
Cocoşii În vechime, atunci când mijloacele de măsurare a timpului nu erau la îndemâna tuturor oamenilor, aceştia stabileau timpul din ...
-
Poate vă amuză credința românilor în farmece descântece și blesteme. Dar ea era prezentă în conștiința populară la începutul secolului XX –...
-
Între creaturile supranaturale imaginate de poporul român, Cățelul pământului ocupă un loc aparte. De ce aparte? Pentru că, spre deosebir...
-
“Din vrerea nestrămutată a lui Dumnezeu şi prin puterea Armatei noastre, în anul 1913 ne-am mărit pământul ţărei înspre miază-zi, de part...
-
Noi românii suntem prin firea noastră un popor superstiţios. Foarte mulţi dintre noi credem în “semne” care ne influenţează viaţa sau car...
-
Pădurile Moldovei erau bântuite în prima jumătate a secolului al XIX-lea de o sumedenie de cete de bandiți. Hotărât să scape țara de tâlha...
-
Fără doar şi poate, unul dintre cele mai frumoase lăcaşuri de cult din Bucureşti este Biserica Stavropoleos . Sufocată azi între construcţ...
-
Credința în deochi Una dintre superstițiile adânc înrădăcinate în conștiința poporului român – dar întâlnită și la multe alte popoare – es...
-
Între personajelor malefice ce apar ț in mitologiei populare românești, Samca ocupă un loc aparte. Românii descriau în cântecele și în des...
-
Nu am intenția să vă spun o anecdotă. Dacă o să aveţi însă “ puţintică răbdare ” veţi vedea că titlul nu este întâmplător ales: între Monu...
Contact:
La pas prin Cheile Bicazului (fotoreportaj interbelic)
Opt kilometri de pereți stâncoși verticali
România este o țara binecuvântată cu locuri de o frumusețe cu totul aparte,
care ne bucură ochii și care ne încântă sufletul. Unele dintre cele mai
spectaculoase priveliști ne sunt oferite de Cheile Bicazului: opt kilometri de
pereți stâncoși verticali extrem de înalți, care depășesc pe alocuri 300 de
metri și care sunt atât de apropiați pe alocuri încât îți dau senzația că
parcurgi un canion. Locurile pitorești din munții Hășmașului au început să fie
descoperite în perioada interbelică de un număr tot mai mare de români. Printre
aceștia s-au numărat și doi mari scriitori români:
Poveștile bricului Mircea
Nu
știați poate că bricul Mircea, una dintre mândriile flotei românești începând
cu anul 1938, nu este prima noastră navă care a purtat acest nume. El duce doar
mai departe renumele dobândit în prima jumătate a secolului trecut de întâiul
bric Mircea, lansat la apă în anul 1882, construit integral din lemn și
care a avut menirea de a fi prima navă-școală pentru marinarii români. Despre
acest prim bric Mircea o să vă spun câteva povești în acest articol.
De Sfânta Maria Mare (datini, tradiții, obiceiuri)
La Sântă Mărie Mare tulesc oile devale
Cultul Maicii Domnului este adânc înrădăcinat în
cultura populară a românilor. Când se roagă pentru ploaie, românul zice: “Doamne,
maica Domnului – dă
Doamne ploaie”. Pentru a chema dragostea, în Bucovina, fetele și feciorii “spălau icoana Maicei Domnului cu busuioc și apa se arunca
peste flori”. Prin Vâlcea, după ce ridicau din casă războiul de țesut,
femeile măturau de îndată prin cameră “ca să nu stea Maica Domnului în genunchi din
această pricină”. Se spunea în trecut că nu trebuie să meargă nimeni cu spatele pentru că dacă o
fac “râde
Dracul și plânge Maica Domnului”. De asemenea exista credința că nu trebuie niciodată să te așezi pe o
masă “că lăcrimează Maica
Domnului”. (1)
Povestea Mariei Ciucurescu – actrița favorită a marelui Caragiale
Numele Mariei Ciucurescu (n. 6 august 1866 - d. 11 februarie 1939) – o mare actriță care a jucat pe
scenele noastre – este și el - din păcate, unul aproape uitat astăzi. Am găsit foarte puține
informații despre cariera acestei mari
actrițe în mediul online: doar câteva
menționări răzlețe ale unora dintre prezențele ei pe scenă sau în filmele de
început ale cinematografiei românești. Cu toate că Maria Ciucurescu a fost una
din actrițele favorite ale genialului Caragiale, cel care “a fost
destul să o vadă de câteva ori ca Maria Ciucurescu să capete roluri peste
roluri și să rămâie una din admirațiile lui Caragiale, din casa căruia nu avea
voie să lipsească în anii din urmă, ori de câte ori venea de la Berlin. Mult îi
plăcea lui Caragiale să stea de vorbă cu eroina comediilor sale!” (cf.
articolului “Maria Ciucurescu”, publicat în revista “Luceafărul”, numărul
din 16 noiembrie 1913).
Maria Ciucurescu în anul 1913 |
Victor Eftimiu despre Maria Ciucurescu
Un alt mare dramaturg român, Victor Eftimiu, avea să
sintetizeze, peste decenii, cariera actriței: “Maria Ciucurescu, a fost,
incontestabil, cea mai mare actrița de comedie pe care am avut-o, cea mai
firească, cea mai frumoasă, cea mai caldă, cea mai catifelată. Un humor care
n’avea nimic vulgar, o mândrețe de priviri șirete, înecând în farmec de
voluptate cuvântul spus atât de limpede, un mers grațios, o melancolie care
înnobila momentele celei mai deslănțuite comedii, o feminitate specific
românească, - iată ce a însemnat trecerea Mariei Ciucurescu pe scenele țării.” (Victor
Eftimiu în volumul memorialistic “Fum de fantome”, publicat în
anul 1940).
![]() |
Maria Ciucurescu alături de Trupa Antonescu în turneu prin Transilvania în anul 1913 (revista "Cosînzeana", numerele din 19 și 26 octombrie 1913 |
Leacuri miraculoase de altădată
România anului 2022 nu diferă foarte mult de România interbelică nici în ceea ce privește modul de practicare a medicinei în mediul rural. Un pasaj dintr-un articol interbelic, care avea ca subiect munca medicului de la țară, se poate publica astăzi fără ca cineva să sesizeze că se referă la o stare de fapt de acum 80 de ani:
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)
Translate:
Pagini:
Articole:
-
Ștrandul Kiselef f – cel care a primit mai târziu numele de “ Ștrandul tineretului ” - a fost cel mai mare bazin public și de asemenea...
-
Între creaturile supranaturale imaginate de poporul român, Cățelul pământului ocupă un loc aparte. De ce aparte? Pentru că, spre deosebir...
-
Poate vă amuză credința românilor în farmece descântece și blesteme. Dar ea era prezentă în conștiința populară la începutul secolului XX –...
-
Cocoşii În vechime, atunci când mijloacele de măsurare a timpului nu erau la îndemâna tuturor oamenilor, aceştia stabileau timpul din ...
-
Astăzi vă voi spune câteva din poveștile unei insule dispărute, altădată un loc plin de farmec și de parfum oriental. Ada Kaleh – insula...
-
Noi românii suntem prin firea noastră un popor superstiţios. Foarte mulţi dintre noi credem în “semne” care ne influenţează viaţa sau car...