Deși azi pare greu de crezut, în urmă cu doar 100 de ani femeile din România duceau încă o luptă acerbă pentru a-și cuceri dreptul de a activa în domenii rezervate până atunci exclusiv bărbaţilor. Tocmai de aceea mi-a atras atenția o știre publicată în numărul din 1 decembrie 1906 al cotidianului parizian “Le Radical”:
“L′académie de Paris vient de conférer a une jeune Roumaine, Mlle Chiriachitza Athanassiou, le diplôme de licence lettres-philosophie. C’est la première Roumaine à qui ce titre est décerné.”
“Eruditul filolog Bogdan Petriceicu Hasdeu pierde în 1889 pe singura și geniala sa copilă, Iulia. Durerea lui nepotolită nu-i scoate un moment din gând amintirea fiicei sale. Era în martie 1890. Într'o “seară umedă și posomorâtă", cum însuși a ținut s'o precizeze, Hasdeu stătea la masa lui de lucru, cu gândurile departe, la copilul care-i însorise viața. Fără să vrea și fără să-și dea seama, Hasdeu luă un creion. În voie, mâna se mișcă vreo cinci secunde. Când se reculese, Hasdeu văzu uimit că pe petecul de hârtie din fața sa era scris pe limba franceză:
Nimic nu se compară cu plăcerea de a bea o cafea fierbinte și aromată în intimitatea propriului cămin. Însă cafeaua nu s-a băut dintotdeauna pe aceste meleaguri.
Dacă aveți puțin timp și o ceașcă bună la îndemână, vă invit să descoperim împreună câteva dintre cele mai savuroase povești despre cafea și despre cafegiii de altădată.
Ne continuăm periplul prin locuri pline de farmec din România de altădată — o călătorie fascinantă în care descoperim cum se distrau bunicii și străbunicii noștri în perioada interbelică.
 |
| Instantanee din viața de noapte la Băneasa: lăutari cântând „la ureche” la mese și atmosferă de petrecere la restaurant (1932) |
Astăzi ne oprim în Băneasa, o destinație care în anii '30 devenise un pământ al făgăduinței pentru viața de noapte a Capitalei, un magnet irezistibil pentru cheflii, boemi și lumea mondenă.
