"" DE IERI ȘI DE AZI: Artisti aproape uitati

Postări populare

Se afișează postările cu eticheta Artisti aproape uitati. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Artisti aproape uitati. Afișați toate postările

Românca Jany Holt - o vedetă a cinematografului și teatrului francez

Destinul actriței Jany Holt (Ecaterina Ruxandra Vlădescu)  PARAGRAFE: Jany Holt - primii ani Jany Holt - o carieră de excepție Jany Holt: interviu acordat revistei Cinema “Puțini spectatori știu că Jany Holt e româncă. Nu e nici prima, nici ultima româncă la Paris. După toate indiciile Jany Holt are talent. Mai mult chiar decât Elvira Popescu, Alice Cocea șl celelalte compatrioate cu numele scris în caractere groase pe afișele publicitare."Jany Holt - pe marile ecraneAcestea sunt primele rânduri ale unei cronici publicate de ziarul “Cuvântul”, la rubrica “Cinematograf”, în numărul din 27 februarie 1938. Redactorul interbelic nu se înșela: consoana H adăugată la numele bătrânului Olt nu ascundea legătura româncei Jany Holt (pe numele adevărat Ecaterina Ruxandra Vlădescu Olt) cu țara în care s-a născut....
Citește mai mult... »

Horia Şerbănescu intervievat la “cinci ani și jumătate”

Horia Şerbănescu (n. 16 martie 1924 – d. 19 septembrie 2010) a fost fără îndoială unul dintre cei mai mari artişti ai teatrului românesc de revistă. El s-a identificat practic cu existența acestui gen teatral, începând din anul 1929, an în care a fost lansat de Constantin Tănase, pe scena celebrului "Cărăbuș". Știam despre longevitatea pe scenă a marelui actor, dar am fost surprins atunci când, răsfoind numărul din 30 ianuarie 1930 al revistei “Realitatea Ilustrată”, am găsit un interviu acordat de micul-mare artist. Surprins, pentru că Horia Traian Șerbănescu avea pe atunci doar “cinci ani și jumătate”. Deși era încă un copil în anul 1930, Horia Șerbănescu jucase deja în trei piese importante și debutase pe scena Teatrului Național din București. Nu trebuie să ne mire așadar prezența micului copil-minune în biroul directorial din redacția „Realității ilustrate”. Nici rumoarea pe care a stârnit-o prezența unui “domn atât de important”: “Păcănitul mașinilor s'a întrerupt, sbârnâitul telefonului s'a oprit cu un...
Citește mai mult... »

Tony Bulandra: “Toată viața mea este teatrul”

Un maestru al scenei românești - Tony Bulandra  PARAGRAFE: Tony Bulandra - copilăria Tony Bulandra - primii ani în teatru Marele actor Tony Bulandra Un interviu acordat de Tony Bulandra  “Dacă se va scrie vreodată o istorie a Teatrului Românesc, desigur că unul dintre cei care vor fi înscriși cu litere de aur în ea, va fi d-nul Tony Bulandra. Închinând teatrului, marea sa pasiune, toată puterea de muncă, tot talentul, toată energia d-sale, d-l Tony Bulandra a contribuit și contribuie în mare măsură la desvoltarea teatrului românesc contemporan. Să nu uităm, că prima înjghebare serioasă a unui teatru particular, se datorește d-lui Tony Bulandra. Munca și dragostea, închinate pe altarul artei dramatice, i-au fost și continuă să-i fie răsplătite din plin. D-l Tony Bulandra este astăzi unul dintre cei mai populari și iubiți actori ai teatrului nostru. Și este și natural să fie astfel. De la fermecătoarea sa apariție în rolurile de amorez, trecând printr'o întreagă gamă de roluri pe cât de interesante, pe atât de variate, în toate, absolut în toate, d-l Bulandra cucerește...
Citește mai mult... »

Genica Missirio – un român pe marile ecrane franceze

Genica Missirio - un important actor francez de origine română  PARAGRAFE: Eugeniu Mitirliu alias Genica Missirio Genica Missirio - despre România și cinematograf Genica Missirio - debutul pe marele ecran Satisfacțiile cinematografului Genica Missirio - filmografie “Cine n’a admirat în filmele proiectate la noi, pe Genica Missirio, pe celebrul artist de cinematograf, care a stârnit admiraţia lumii întregi prin silueta lui fină, prin mimica lui neîntrecută de prim-amorez, prin supleţea lui de sportsman select? Genica Missirio - care nu-i decât compatriotul nostru, Eugeniu Mitirliu - s’a înapoiat în țară, după 12 ani de şedere în Franţa, înapoiere de scurtă durată, de câteva săptămâni numai, pentru a-şi revedea familia şi patria.”    Aceste prime fraze ale articolului “Celebrul artist de cinema Genica Missirio la București” – publicat în numărul din 10 aprilie 1930 al revistei “Realitatea Ilustrată” – sunt cele care mi-au stârnit curiozitatea. Ca urmare, am căutat informații despre acest actor român – foarte popular în lumea cinematografului francez...
Citește mai mult... »

Marioara Voiculescu - destăinuiri

Amintiri vesele și triste cu Marioara Voiculescu PARAGRAFE: Marioara Voiculescu - primii ani Marioara Voiculescu - o Sarah Bernhardt a României Amintiri vesele, amintiri triste  Marioara Voiculescu a fost, fără îndoială, una dintre actrițele care au dominat scena românească de teatru în prima jumătate a secolului trecut. F. O. Fosian o caracteriza astfel:   “Iată actrița de ilustră personalitate artistică a primei noastre scene, - talentul de covârșitoare putere de creație, - tragediana de mare amploare, - temperamentul vulcanic care erupe în fiecare replică, în fiecare gest. Eroina legendară, femeia îndrăgostită, amanta pasionată, ființa pierdută sau răsvrătită, - în oricare din roluri – de la “Judith” la “Lulu”, de la “Salomeea” la eroina dramei moderne, de la “Peer Gynt” la “Actrița”, d-na Marioara Voiculescu a creat și a redat cu măiestrie complexul sufletesc al personagiilor. Spectatorul din sală este țintuit de vraja jocului tumultuos care constituie arta d-nei Marioara Voiculescu.” (1)  (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); ...
Citește mai mult... »

Lilly Carandino - destinul tragic al unei actrițe

Lilly Carandino - actrița cu prospețime de izvor PARAGRAFE: Lilly Carandino - cariera teatrală Lilly Carandino în tăvălugul arestărilor comuniste Lilly Carandino s-a născut la Brăila în 28 februarie 1909. A absolvit în anul 1928 cursurile Conservatorului de Artă Dramatică din București (unde a studiat în clasa maestrului Nicolae Soreanu). A debutat pe scena Teatrului Național din București imediat după absolvirea conservatorului, în anul 1928, în piesa Lorenzaccio de Alfred de Musset. &nb...
Citește mai mult... »

Destinul unui mare actor: Aurel Athanasescu

Actori aproape uitați: Aurel Athanasescu PARAGRAFE: Aurel Athanasescu - roluri memorabile Aurel Athanasescu - debutul pe scena Teatrului Național din București Aurel Athanasescu - o carieră de excepție  Aurel Athanasescu (n. 1886 – d. 1965) a fost unul dintre marii actori care au jucat pe scenele românești în prima jumătate a secolului trecut. Absolvent al cursurilor de canto ale Academiei de muzică și artă dramatică înființat de Theodor M. Stoenescu și al Conservatorul de Artă Dramatică (clasa C. I. Nottara, 1907).   ...
Citește mai mult... »

Trei poveşti lăutăreşti

Lăutari celebri de altădată PARAGRAFE: Struna lui Ghiță “Paganini” Dorul lui Tache Iliescu La un chef pe nisip cu Vlădescu “Caic”  Vă invit să dăm o raită prin lumea plină de farmec a lăutarilor de altădată. Faimoși în lumea boemă a Bucureștiului interbelic, lăutari precum Ghiță zis „Paganini”, Vlădescu, Jean Brumăreanu zis „Păsăraru”, Fănică Brânzoi sau Gavrilă Petrescu animau cu arcușurile lor vrăjite atmosfera din cârciumile și tavernele cunoscute ale Capitalei. Chiar dacă în acele timpuri concurența acerbă a patefonului, a radioului și a "cinematografului vorbit" începuse să se facă simțită. Vă voi spune în cele ce urmează trei povești lăutărești descoperite în presa interbeli...
Citește mai mult... »

Sorana Țopa - meandrele ciudate ale sorții

Sorana Țopa - "Doamna Sorana" din romanul "Intrusul" scris de Marin Preda PARAGRAFE: Sorana Țopa - confesiuni Sorana Țopa - copilăria și adolescența Sorana Țopa - primii ani pe scenă Sorana Țopa - scriitoarea Sorana Țopa în meandrele ciudate ale sorții Sorana Țopa - Meandre (poem) Sorana Țopa - confesiuni  Sorana Țopa s-a născut în 14 februarie 1898 la Podu Turcului, în județul Bacău. “M'am născut într'un mic târgușor din Moldova, la Podul Turcului, județul Tecuci, din părinți gospodari și oameni de treabă cari au cheltuit multă trudă până să fi putut da fiecărui copil o brumă de carte. Nu-i vorbă, că dintre toți copiii eu eram aceea care nu avea niciodată timp de învățătură - erau atâtea jocuri frumoase de pregătit pentru a doua zi! Nici morala, nici bătaia cruntă nu m'au putut strânge de pe coclauri și readuce la cămin mai devreme de apusul soarelui. Purtam în mine un dor prea aprins de libertate. Încă, cred eu, acestui dor se datorește faptul că m'am făcut artistă. Artistă!... Cuvânt magic care deschidea larg porțile tuturor dorurilor mele de aventură și...
Citește mai mult... »

Leny Caler: Povestea Corinei din "Jocul de-a vacanța"

Actori aproape uitați: Leni Caler


PARAGRAFE:



 
Actriţa Leny (sau Leni) Caler (n. 1904, București, d. 2 februarie 1992, Berlin) a fost în perioada anilor '30 o celebră actriță și cântăreață de muzică ușoară și una dintre cele mai cunoscute figuri ale lumii mondene bucureștene.
 
Vă amintiți de misterioasa "doamna T" din "Patul lui Procust" de Camil Petrescu? Unii contemporani ai scriitorului au afirmat că personajul ar fi avut-o ca model, de fapt, pe fermecătoarea Leny Caler, pentru care Camil Petrescu ar fi făcut o pasiune ascunsă. Camil Petrescu spunea despre Leny Caler că „are ceea ce se numește stil, diversitatea cea mai mare în unitatea de ton cea mai strictă. De aici și contagiunea irezistibilă a jocului d-sale”.

Leni Caler
Leny Caler (stânga: în "Ilustrațiunea Română";
dreapta: 
în "Tessa" la Teatrul Maria - 1935)

Leny Caler - primii ani

 
Leny Caler a studiat la conservatorul particular de artă dramatică condus de actorul Al. Mihăilescu. După absolvire a fost cooptată de Lucia Sturdza-Bulandra în trupa teatrului „Regina Maria” (1924), unde a jucat roluri episodice în piese precum "Patria" de Victorien Sardou, "Revizorul" de Nikolai Gogol, "Kean" de Alexandre Dumas, "Comediana" de Paul Armont și Jacques Bousquet, "Aripi frânte" de A. de Herz sau "Frumoasa aventură" de Caillavet și Etienne Rey.
 
Leny Caler a părăsit compania condusă de soții Bulandra pentru un angajament la Teatrul Fantasio creat de Ion Iancovescu. Aici a fost distribuită în "Maimuța care vorbește" de René Fauchois, "Micul Lord" - după romanul scriitoarei F. H. Burnet, "Ofițerul de gardă" de Franz Molnar, "Azais" de R. Verneuil și G. Berr etc.


Citește mai mult... »

Destinul tragic al unei actrițe de comedie: Nora Piacentini

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); Nora Piacentini - "Domnișoara Cucu" din "Steaua fără nume"  PARAGRAFE: Nora Piacentini - debutul Nora Piacentini în trupa lui Sică Alexandrescu Domnișoara Cucu din Steaua fără nume Nora Piacentini - ultimul gong  Una dintre marile vedete ale teatrului românesc din perioada interbelică a fost - fără îndoială - actrița Nora Piacentini (n. 1905 – d. 1945). Iată cum o caracteriza teatrologul F. O. Fosian în volumul "87 artiști bucureșteni": „… întruchiparea în carne și oase a celebrei vedete a desenului animat Bety Boop… În plus un farmec personal, un haz copios, o actriță care posedă la superlativ arta de a amuza spectatorii. E o apariție de ghiduș svăpăiat, de ștrengăriță, de drac împielițat… De la cocotele pe care le-a interpretat la "Teatrul Vesel" – cocotele de hilariantă realizare - până la profesoara din "Ionescu G. Maria" și de la aceasta la "Kiki" – recenta ei mare creație – Nora Piacentini a parcurs etape grele, pe care le-a învins cu succes…”. Nora Piacentini alături de celebrul cupluStroe și Vasilache...
Citește mai mult... »

Un român la Hollywood: actorul Edward G. Robinson

Despre filme și gangsteri cu actorul român Edward G. Robinson PARAGRAFE: Edward G. Robinson pe marile ecrane Un interviu cu Edward G. Robinson Edward G. Robinson despre copilăria sa în București Edward G. Robinson - primele roluri pe marele ecran Edward G. Robinson - amintiri din București Edward G. Robinson - filmografie selectivă  Știați că Edward G. Robinson, unul dintre cei mai populari actori din anii de glorie ai cinematografului, s-a născut în cartierul bucureștean Dudești? Distins în anul 1973 de Academia Americană de Film cu un Oscar onorific pentru întreaga sa activitate, actorul american de origine română Edward G. Robinson este clasat de Institutul American de Film pe locul 24 în topul vedetelor de sex masculin din cinematografia americană.   Marele actor a jucat în 40 de spectacole de succes pe scenele Broadway-ului și în mai mult de 100 de filme, de-a lungul unei cariere de aproape 6 decenii. Deși este recunoscut ca fiind personificarea ideală a “gangsterului american” pe marile ecrane, Edward G. Robinson a întruchipat în rolurile...
Citește mai mult... »

Actrița care a fascinat Parisul: Elvira Popescu

INTERVIURI INTERBELICE: ELVIRA POPESCU PARAGRAFE: ÎN VIZITĂ LA ELVIRA POPESCU ELVIRA POPESCU - O IMAGINE SEDUCĂTOARE ELVIRA POPESCU - PREGĂTIRI DE TURNEU CAMERA PREFERATĂ A ELVIREI POPESCU CUM ÎȘI PETRECEA ZIUA ELVIRA POPESCU  Elvira Popescu a fost una dintre cele mai apreciate actrițe de teatru și film din România secolului trecut. Viitoarea actriță s-a născut la București, în 10 mai 1894. A studiat actoria sub îndrumarea marilor actori Constantin Nottara și Aristizza Romanescu la Conservatorul de Artă Dramatică din București.  A absolvit în anul 1914, din seria sa făcând parte și viitorii mari actori Tina Barbu, Ana Luca, Aurel Athanasescu și Ion Sîrbu – cei care au constituit, după expresia profesorului lor Ion Livescu, “falanga inițială care să se manifeste și să pună în vedere sinteza cursului meu – că se poate ajunge în școala adevărului și a firescului la efecte mari prin mijloace simple.” (Ion Livescu – "Amintiri și scrieri despre teatru" – Editura pentru Literatură – 1967)  Elvira Popescu în revista "Realitatea Ilustrată" “Elvira Popescu,...
Citește mai mult... »

Florica Florescu - o regină a operetei de altădată

Artiști aproape uitați: Florica Florescu PARAGRAFE: Opereta de altădată Florica Florescu - o vedetă pe scenele de odinioarăGrădinile de vară de pe 1900 România se numără printre puținele țări în care opereta are o puternică și valoroasă tradiție. în anii 1830-1831, în principalele centre culturale ale țării, viața artistică era dominată de vodevil – formă a teatrului muzical, iar primele companii de teatru de operetă și-au început activitatea încă de acum 130 de ani, demonstrând astfel longevitatea și frumusețea unui gen muzical care îmbina armonios libretul dramatic, cupletele cântate de soliști, dansul și mișcarea scenică cu muzica interpretată de o orchestră.  &nbs...
Citește mai mult... »

Silly Vasiliu - vedeta Alhambrei de altădată

Silly Vasiliu - prima interpretă a șlagărului "Suflet candriu de papugiu" PARAGRAFE: Silly Vasiliu - o răsfățată a publicului de revistă Fuga de acasă La 15 ani pe scenă alături de celebrul Leonard Succesul   Silly Vasiliu - o răsfățată a publicului de revistă  „Superlativele nu sunt deloc exagerate în cazul de față: Silly Vasiliu este pe drept răsfățata publicului de revistă, este și rămâne marea lui vedetă, populară și iubită deopotrivă de spectatorii din primele rânduri de fotolii, ca și de cei din ultimele rânduri de balcoane... - Bravo Silly !... Bis!... ... este exclamația obișnuită, de proporții delirante, care răsplătește fiecare „șlagăr” al lui Silly Vasiliu, fie că e vorba de o arie națională, pe care o „zice” de foc și de inimă albastră, electrizând sala, fie că e vorba de o romanță sentimentală sau de tangoul insinuant. Pe soclul revuistic, Silly Vasiliu – frumoasa Silly Vasiliu – și-a câștigat un loc de frunte pe care multe l-au disputat dar fără succes.”  Acesta este portretul făcut „răsfățatei publicului...
Citește mai mult... »

Primele spectacole de revistă din România

Primii pași ai teatrului de revistă din România PARAGRAFE: APELE DE LA VĂCĂREȘTI CER CUVÂNTUL Actul de naștere al teatrului de revistă din România este legat de numele actorului și dramaturgului Matei Milo – părintele teatrului românesc - autor al textului primei “comedii-vodevil” jucată pe scenele din România: “Apele de la Văcărești”. Muzica spectacolului a fost compusă de la fel de celebrul Alexandru Flechtenmacher (compozitorul muzicii pentru “Hora Unirii”).  ...
Citește mai mult... »

Virginica Popescu - fermecătoarea vedetă a revistei de altădată

Virginica Popescu - vedeta incontestabilă a teatrului de revistă PARAGRAFE: Virginica Popescu – puștoaica care intra în scenă cu un aer de regină Virginica Popescu - o fermecătoare vedetă a teatrului de revistă Virginica Popescu în culise Virginica Popescu despre cariera teatrală   Virginica Popescu (n. 19 noiembrie 1915 – d. mai 1984) a fost o vedetă incontestabilă a teatrului de revistă din perioada interbelică. “Hai să-ți arăt Bucureștiul noaptea”, “Astăzi e ziua ta”, „Ascultă ce-ți șoptește la ureche dragostea”, „Spune-mi unde, când și cum” sau “Ștergeți ochișorii păpușico” sunt doar câteva dintre șlagărele nemuritoare lansate de “fermecătoarea vedetă de revistă” pe scena Teatrului Alhambra....
Citește mai mult... »

O româncă vedetă a filmului mut: Eliza la Porta

Povestea actriței Eliza Streinu - alias Eliza la Porta PARAGRAFE: O româncă, star de cinema Eliza la Porta în Realitatea IlustratăTrei români la Hollywood Eliza la Porta (sau Elizza la Porta) a fost o actriță originară din România care a avut în perioada interbelică o carieră relativ scurtă - dar plină de strălucire - în lumea filmului mut. Frumoasa brunetă născută în Craiova la 1 martie 1902. Eliza Streinu (numele adevărat al actriței) a debutat pe ecranul cinematografelor în anul 1926, în tragedia “Studentul de la Praga”, în rolul “vânzătoarei de flori Lydischka”, alături de doi actori celebri ai acelelei epoci: Conrad Veidt și Werner Kraus.   În dreapta: cadru din tragedia "Die Sporckschen Jäger" (1926)Eliza La Porta alături de Walter Rilla  Un an mai târziu, o doamnă reporter a ziarului "Dimineața" o întâlnea pe Eliza la Porta în studiourile de film berlineze și descoperea, încântată că vedeta își avea originile în România:&nbs...
Citește mai mult... »

O mare tragediană - Agepsina Macri-Eftimiu

Actori aproape uitați: Agepsina Macri-Eftimiu PARAGRAFE: Agepsina Macri - primii ani Agepsina Macri - o carieră excepțională Agepsina Macri-Eftimiu - povestea de dragoste “Dacă pe regretatul nostru maestru Nottara nu ni-l puteam închipui pe scenă altfel decât cu haina de hermină pe umeri și coroana pe cap – pe d-na Agepsina Macri-Eftimiu, această maestră a tragediei antice, nu ne-o puteam de asemenea închipui altfel decât într’o ținută de o majestuoasă atitudine, eroică, spunând versul cu tragice accente contopite armonios cu gestul, mimica și cu întreg jocul, care dovedește perfecta stăpânire a meșteșugului actoricesc. Priviți-o în “Atrizii”… E Agepsina Macri-Eftimiu?... Nu!... E “Klytemnestra”, eroina piesei… Ochii într-o ațintire fermă, buzele și întreg profilul de clasică noblețe este întruchiparea reală a personajului anticei tragedii.” Ce își poate dori un actor mai mult decât o astfel de cronică precum cea semnată de F. O. Fosian și publicată în volumul “87 artiști bucureșteni din teatru, operă și revistă”. Agepsina...
Citește mai mult... »

Povești din lumea circului de altădată

Circul în România de altădată Paragrafe: De vorbă cu Nino, Vincent și cu d-ra Irène Eterna paiață care râde... Pepino, clown-ul la SidoliPovestea circului Sidoli   “După cum bucureștenii nu puteau concepe Crăciun fără sarmale și purcel pe varză, tot astfel nimeni nu ar fi putut crede că ar fi posibil un Crăciun fără circ. - Unde mergem de Crăciun? - La circ!   Nici nu se putea altfel. Toată lumea mergea la circ în sărbătorile Crăciunului. Chiar dacă s’ar mai fi dus poate cineva la vreun spectacol: la teatru sau la cinema, la circ însă trebuia să meargă numaidecât. Așa au apucat toate generațiile încă din veacul trecut, precis din anul 1880, anul proclamării regatului, când italianul Teodor Sidoli a venit, pentru prima dată cu circul lui la București.”       De-a lungul timpului, spectacolele de circ organizate la noi au fost însuflețite de vedete ale arenei precum frații „Patru Dumitrescu“, trapeziștii Stroici, clovnul Toni Mărculescu, primul dresor român de elefanți - George Mateescu, Franz Krateyl, clownii Victor Mono...
Citește mai mult... »