Aurel Athanasescu: Destinul unui mare actor

Aurel Athanasescu (n. 1886 – d. 1965) a fost unul dintre cei mai importanți actori români din prima jumătate a secolului XX.  

 

 

Absolvent al cursurilor de canto ale Academiei de Muzică și Artă Dramatică înființate de Theodor M. Stoenescu și al Conservatorului de Artă Dramatică (clasa C. I. Nottara, 1907), el și-a dedicat întreaga viață scenei și publicului.

---

---

Aurel Athanasescu: Roluri memorabile și debutul pe marile ecrane

În perioada interbelică, marele actor a evoluat pe scenele Teatrului Național din București și ale Teatrului Național din Cluj; de asemenea, a colaborat cu trupele renumite ale Teatrului Vesel și ale Teatrului Comoedia. Aurel Athanasescu s-a numărat printre protagoniștii primei producții cinematografice românești, filmul „Independența României” (1912), unde l-a interpretat pe Peneș Curcanul, jucând alături de alți titani ai scenei: Constantin Nottara, Aristide Demetriade, Aristizza Romanescu, Agepsina Macri, Maria Ciucurescu, Sonia Cluceru, Maria Filotti și Elvira Popescu. (De altfel, Aurel Athanasescu a fost primul soț al actriței Elvira Popescu).

Aurel Athanasescu a rămas în memoria contemporanilor săi în special datorită partiturilor interpretate în piesele lui I.L. Caragiale, rolul lui Chiriac din „O noapte furtunoasă” fiind considerat cel mai reprezentativ din cariera sa. Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, în anul 1937, cu ocazia inaugurării „Săptămânii festive Caragiale” organizată de Teatrul Comoedia, marele actor preciza:

“M'am născut cu eroii lui Caragiale, am trăit cu ei, i-am furat și i-am adus pe scenă. Rolul lui Chiriac mi-a intrat în sânge și sunt fericit, ori de câte ori am prilejul să îl joc. Cu atât mai mult cu cât, de data aceasta, ansamblul căruia îi aparțin este de proporții cu totul neobișnuite.” (“Adevèrul” – 5 octombrie 1937)

---

---

Primii pași pe scenă și amintiri din culisele teatrului românesc

Aurel Athanasescu a intrat astăzi, pe nedrept, în categoria „actorilor aproape uitați”. Tocmai de aceea, încercăm să readucem în memoria colectivă povestea destinului său artistic, sprijinindu-ne pe mărturiile consemnate de F. O. Fosian în volumul „87 artiști bucureșteni din teatru, operă și revistă” (Editura Cultura Poporului):

„Cine dintre acei care l'au văzut recent pe Aurel Athanasescu reapărând în rolul lui Chiriac din “O noapte furtunoasă", ar crede că-i un actor scos la pensie?... Treizeci ani de carieră, de cinstire a scenei românești, de muncă și de pasiune, au sburat ca un vis pentru acel care și azi e un pasionat al teatrului, al artei pe care a slujit-o cu devotament, cu abnegație. Bravo, nene Aurică! 

Aurel Athanasescu pe scena Teatrului Național
alături de Gheorghe Storin, Ion Manta și Maria Mohor

Și acum, să-i urmărim cariera:

Era în anul 1903. Având voce frumoasă de bariton, după ce a terminat liceul, părinții l'au înscris la Academia de muzică și artă dramatică a regretatului Stoenescu (fostă pe str. Mircea Voda N.A.).

- Să te ții de treabă, i-a spus tatăl său, că de nu, te dau la cismărie sau la ceasornicărie.

În timp ce tatăl său îl știa la canto, Aurel Athanasescu urmează și clasa de dramă a maestrului Nottara.

- Când eram în anul trei de conservator - îmi spune d-sa – la producția de fine de an am dat replica tuturor elevilor Aristizzei Romanescu. Când a venit rândul meu să-mi recit bucata - preparasem Severo Torelli - Alexandru Davila, director pe atunci al Teatrului Național, fiind de față la producție și dându-și seama de valoarea mea din replicile susținute, m'a oprit să mai recit bucata, m'a chemat la el, și frecându-și nasul (era un tic al lui) mi-a spus că mă angajează la Teatrul Național, cu 80 de lei pe lună.

Acestea se petreceau în luna august a anului 1907. În toamna aceluiași an, debutează în piesa “Curcanii" a lui Grigore Ventura, jucând rolul căpitanului Coroiu."

Aurel Athanasescu: Amintiri

 

Parcursul artistic al lui Aurel Athanasescu a fost marcat de anecdote savuroase din culise, turnee memorabile și o fidelitate neclintită față de prima scenă a țării, aspecte evocate cu mult umor și nostalgie chiar de către actor:

"Când a intrat în teatru, d. Aurel Athanasescu avea mustață. Primind însă ordin să-l înlocuiască în rolul lui Galus din “Fântâna Blanduziei" pe d. Tony Bulandra, care se înzăpezise cu prilejul unui turneu undeva prin provincie,  a fost nevoit să o radă.

- Davila - îmi spune d. Aurel Athanasescu evocând aceasta întâmplare - l'a adus pe Mahauer (notă: Pepi Machauer - peruchierul Teatrului Național) să mă “opereze”... Eu citeam rolul, Pepi tundea, iar Davila mă consola cu un discurs bine simțit.

De atunci, de câte ori pun mustăți false pentru scenă, mă emoționez atât de tare, că asud și mi se deslipesc. 

Aurel Athanasescu (Lăpușneanu)
și Aglaia Metaxa (Rucsandra Doamna)
în piesa "Despot Vodă" (premiera în 17 mai 1956)

În 1919 a fost detașat pe timp de un an la Teatrul Național din Cluj, unde a inaugurat stagiunea interpretando rolul titular din “Ovidiu” de Vasile Alecsandri. Recent, d. Aurel Athanasescu a jucat pe scena Teatrului Comedia, unde a reapărut între altele în rolul lui Chiriac din “O noapte furtunoasă". A mai jucat cu succes în “Crai de toba" de dr. C. Colonas pe scena Teatrului Vesel.

Pensionatul Aurel Athanasescu este chemat și azi să-și aducă aportul pe prima noastră scenă. La deschiderea stagiunii 1938-39, a apărut în rolul lui Tomșa din “Despot-Vodă”, mai târziu în “Institutorii" și recent în “Fântâna Blanduziei". De asemenea a luat parte la inaugurarea Studioului Teatrului Național, jucând în “De-ale Carnavalului".”

Aurel Athanasescu a fost primul soț al actriței Elvira Popescu, cu care a avut o fiică, Tatiana Cornelia (care s-a născut în 16 martie 1914 și s-a căsătorit în august 1935, la Paris, cu contele Guillaume Lecointre).

 

Nunta Tatianei Athanasescu - fiica actorului
menționată în presa pariziană ("Excelsior" - stânga și
"Comoedia"- dreapta - 30 august 1935)

Alte destine fascinante care au scris istoria teatrului românesc

 

Pentru a înțelege pe deplin efervescența artistică a secolului trecut, vă invit să descoperiți și poveștile unor alți mari actori: o incursiune în destinul tragic al actriței de comedie Nora Piacentini: povestea tragică a unei actrițe de comedie, portretul complex al divei Silly Vasiliu - vedeta Alhambrei de altădată, amintirile legate de Maria Mohor - frumoasa "Mona" din "Steaua fără nume" și viața dedicată teatrului a marii actrițe Aura Buzescu: O viață dedicată scenei românești.

Surse:

• F. O Fosian - “87 artiști bucureșteni din teatru, operă și revistă” (Editura Cultura poporului)
• articolul “Înainte de premieră – interpreții comediilor lui Caragiale despre rolurile lor” – semnat “A.” – publicat în ziarul “Adevérul” – numărul din 5 octombrie 1937