Întâmplări fascinante
Unul dintre cele mai importante evenimente mondene de la mijlocul secolului al XIX-lea a fost nunta domnitorului Gheorghe Bibescu cu frumoasa Maria Văcărescu. Povestea lor de dragoste a început în 1843, în chiar seara în care el a fost uns domnitor. Sedus de frumusețea Marițicăi, așa cum era alintată, Bibescu i-a dezvăluit intențiile sale spunându-i că „frumusețea ei ar da o strălucire mai mare tronului Țării Românești”. Acest eveniment a avut un impact major asupra vieții politice și sociale a epocii, fiind mult mai mult decât o simplă nuntă.
În 1909, arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul coroanei habsburgice, a vizitat România și a fost fermecat de frumusețea și inteligența tinerei Melania Ionescu. O ardeleancă modestă, dar cu un puternic spirit naționalist, Melania i-a atras atenția viitorului împărat habsburgic. Această întâlnire a dat naștere unei idile secrete, pe fondul tensiunilor politice și al rigorilor impuse de Regele Carol I la curtea regală română.
![istoria modei, moda ]n secolul XVIII](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkL5wwBFhA-d6Hd215SRac4JHbGtArckBIyn9Lv2PTu32C-jDBh31bx6LI4PpyI-OvtUV0bp4-PTpYm82BC88Fg9WqAhzeOG3pkeXODMe23cXjmkdzvhCzLSEAYPsy19ev0x1DUp3_A4Q/s200-rw/Cleopatra+Ghica+%2528bunica+lui+I.+G.+Guca%2529.jpg)
În primele decenii ale secolului al XVIII-lea, societatea românească a început să se occidentalizeze, iar moda a fost în centrul acestei transformări. Rochiile cu malankoff, susținute de un schelet de balenă, au devenit un simbol al noului stil vestimentar. Aceste rochii spectaculoase, inspirate de marile case de modă din Viena și Berlin, au provocat însă o adevărată „răzmeriță” în rândul societății, stârnind un conflict neașteptat.
În 1923, la trei ani după ce Regele Ferdinand a decretat Sărbătoarea Eroilor căzuți în război, România a decis să-și onoreze eroii într-un mod unic, inspirat de Franța. Guvernul a hotărât să dezgroape osemintele unui "Ostaș necunoscut" și să le înmormânteze cu onoruri la București, în Parcul Carol. Acest gest a transformat un simplu soldat anonim într-un simbol al sacrificiului pentru toți românii care și-au pierdut familiile pe front, fără a le cunoaște mormântul.
În vara anului 1916, la scurt timp după ce România a intrat în Primul Război Mondial, forțele austro-ungare au ripostat cu un atac neașteptat. Un Zeppelin, considerat o minune tehnologică a vremii, a survolat Bucureștiul, stârnind panica, dar și curiozitatea bucureștenilor care priveau spectacolul de pe acoperișuri. Acest atac a fost întâmpinat de o canonadă extraordinară și a marcat începutul unei povești incredibile, în care un român s-a remarcat printr-o ispravă de neuitat.
În 1936, revista ”Ilustrațiunea Română” a publicat o poveste cutremurătoare: cea a Mariei Berechet, o fetiță de șase ani, răpită de o șatră de țigani din apropierea Constanței. Destinul a purtat-o pe micuță prin toată Europa, departe de familia ei. Peste ani, o simplă întâmplare într-o cafenea îi va oferi șansa de a-și redescoperi originile.
Sibiu, 1894. Un grup de domnișoare decide să-și arate sprijinul pentru patrioții români condamnați în procesul Memorandumului purtând cocarde tricolore la întoarcerea acestora în oraș. Ceea ce astăzi pare un gest nevinovat, la acea vreme era considerat o demonstrație politică periculoasă. Fapta lor a stârnit un conflict major, care le-a adus în fața tribunalului.
În martie 1929, România a găzduit un eveniment de pionierat: primul concurs de frumusețe „Miss România”. A fost un fenomen mediatic, care a ținut prima pagină a ziarelor săptămâni la rând și a stârnit un interes uriaș la nivel național. Dincolo de premiile oferite și de fotografiile cu Magda Demetrescu, prima câștigătoare, acest concurs a fost un eveniment de marketing și socializare, care a marcat o schimbare importantă în societatea interbelică.
Astăzi, băile publice sunt o raritate, dar a existat o vreme când ele reprezentau un lux și un loc de socializare. În secolul al XIX-lea, apariția primei băi publice la București nu a fost un eveniment banal, ci a stârnit o adevărată „răzmeriță”. Descoperă povestea inedită a bucureștenilor de rând, care au trecut de la băile făcute acasă în căzi de lemn la o „invenție” ce avea să le schimbe viața, provocând însă un val de controverse.
Unul dintre cele mai importante evenimente mondene de la mijlocul secolului al XIX-lea a fost nunta domnitorului Gheorghe Bibescu cu frumoasa Maria Văcărescu. Povestea lor de dragoste a început în 1843, în chiar seara în care el a fost uns domnitor. Sedus de frumusețea Marițicăi, așa cum era alintată, Bibescu i-a dezvăluit intențiile sale spunându-i că „frumusețea ei ar da o strălucire mai mare tronului Țării Românești”. Acest eveniment a avut un impact major asupra vieții politice și sociale a epocii, fiind mult mai mult decât o simplă nuntă.
În 1909, arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul coroanei habsburgice, a vizitat România și a fost fermecat de frumusețea și inteligența tinerei Melania Ionescu. O ardeleancă modestă, dar cu un puternic spirit naționalist, Melania i-a atras atenția viitorului împărat habsburgic. Această întâlnire a dat naștere unei idile secrete, pe fondul tensiunilor politice și al rigorilor impuse de Regele Carol I la curtea regală română.![istoria modei, moda ]n secolul XVIII](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkL5wwBFhA-d6Hd215SRac4JHbGtArckBIyn9Lv2PTu32C-jDBh31bx6LI4PpyI-OvtUV0bp4-PTpYm82BC88Fg9WqAhzeOG3pkeXODMe23cXjmkdzvhCzLSEAYPsy19ev0x1DUp3_A4Q/s1600/Cleopatra+Ghica+%2528bunica+lui+I.+G.+Guca%2529.jpg)
În primele decenii ale secolului al XVIII-lea, societatea românească a început să se occidentalizeze, iar moda a fost în centrul acestei transformări. Rochiile cu malankoff, susținute de un schelet de balenă, au devenit un simbol al noului stil vestimentar. Aceste rochii spectaculoase, inspirate de marile case de modă din Viena și Berlin, au provocat însă o adevărată „răzmeriță” în rândul societății, stârnind un conflict neașteptat. 
În 1923, la trei ani după ce Regele Ferdinand a decretat Sărbătoarea Eroilor căzuți în război, România a decis să-și onoreze eroii într-un mod unic, inspirat de Franța. Guvernul a hotărât să dezgroape osemintele unui "Ostaș necunoscut" și să le înmormânteze cu onoruri la București, în Parcul Carol. Acest gest a transformat un simplu soldat anonim într-un simbol al sacrificiului pentru toți românii care și-au pierdut familiile pe front, fără a le cunoaște mormântul. 
În vara anului 1916, la scurt timp după ce România a intrat în Primul Război Mondial, forțele austro-ungare au ripostat cu un atac neașteptat. Un Zeppelin, considerat o minune tehnologică a vremii, a survolat Bucureștiul, stârnind panica, dar și curiozitatea bucureștenilor care priveau spectacolul de pe acoperișuri. Acest atac a fost întâmpinat de o canonadă extraordinară și a marcat începutul unei povești incredibile, în care un român s-a remarcat printr-o ispravă de neuitat. 
În 1936, revista ”Ilustrațiunea Română” a publicat o poveste cutremurătoare: cea a Mariei Berechet, o fetiță de șase ani, răpită de o șatră de țigani din apropierea Constanței. Destinul a purtat-o pe micuță prin toată Europa, departe de familia ei. Peste ani, o simplă întâmplare într-o cafenea îi va oferi șansa de a-și redescoperi originile. 
Sibiu, 1894. Un grup de domnișoare decide să-și arate sprijinul pentru patrioții români condamnați în procesul Memorandumului purtând cocarde tricolore la întoarcerea acestora în oraș. Ceea ce astăzi pare un gest nevinovat, la acea vreme era considerat o demonstrație politică periculoasă. Fapta lor a stârnit un conflict major, care le-a adus în fața tribunalului. 
În martie 1929, România a găzduit un eveniment de pionierat: primul concurs de frumusețe „Miss România”. A fost un fenomen mediatic, care a ținut prima pagină a ziarelor săptămâni la rând și a stârnit un interes uriaș la nivel național. Dincolo de premiile oferite și de fotografiile cu Magda Demetrescu, prima câștigătoare, acest concurs a fost un eveniment de marketing și socializare, care a marcat o schimbare importantă în societatea interbelică. 
Astăzi, băile publice sunt o raritate, dar a existat o vreme când ele reprezentau un lux și un loc de socializare. În secolul al XIX-lea, apariția primei băi publice la București nu a fost un eveniment banal, ci a stârnit o adevărată „răzmeriță”. Descoperă povestea inedită a bucureștenilor de rând, care au trecut de la băile făcute acasă în căzi de lemn la o „invenție” ce avea să le schimbe viața, provocând însă un val de controverse.
Postări
