Despre căsătorie şi despre avere (ieri și azi)

Cât de mult contează averea într-o căsnicie?  PARAGRAFE: RĂSPUNSURI DE IERI RĂSPUNSURI DE AZI  Redactorii revistei “Moda nouă ilustrată” adresau - prin anul 1910 - o întrebare delicată și ușor indiscretă cititoarelor și cititorilor revistei: “Ce credeți: e mai fericită căsnicia între o fată săracă și un bărbat bogat, ori între un bărbat sărac și o fată bogată. Sau când ambii soți sunt ori bogați, ori săraci?”    O să transcriu pentru voi câteva dintre răspunsurile de ieri date de doamnele, domnișoarele și de domnii curajoși din anul 1910 la această întrebare, păreri exprimate în cadrul rubricii “Tribuna cititorilor”, publicată de revista “Moda Nouă Ilustrată” (numerele din 10 martie, 25 martie și 25 aprilie 1910).  În paragraful fina al articolului veți găsi câteva dintre răspunsurile și comentariile voastre de azi. Pentru culoare, am presărat prin articol câteva fotografii din aceiași epocă ale unor cititoare ale revistei “Moda Nouă Ilustrată”: D-ra Aurelia Mărăşescu -  Craiova...

Citește mai mult... »

Frumuseţe la Poşta redacţiei

Poșta redacției: Sfaturi pentru îngrijirea frumuseții   “Poșta redacției” era una dintre rubricile de succes ale publicațiile românești de altădată. În acel colț de revistă nefericitele cititoare își expuneau ofurile și tot acolo redactorii atoateștiutori le dădeau sfaturile pe care le credeau oportune pentru rezolvarea “dramelor” lor mai mari sau mai mici.  Laura - redactor al "Realității Ilustrate" în anul 1931 O astfel de rubrică se chema “Sfaturi pentru îngrijirea frumuseții” și era publicată în revista “Realitatea Ilustrată” prin anul 1931. Am selectat din această rubrică câteva dintre răspunsurile – sfaturi serioase de altfel dar spuse cu mult umor – date de Laura cititoarelor (uneori și cititorilor) sale cu pseudonime drăguțe. Pentru a reda un pic din culoarea epocii am înserat în articol și câteva reclame pentru produse destinate doamnelor culese de prin paginile reviste...

Citește mai mult... »

Să ne căsătorim sau nu?

Căsătorit sau celibatar - opinii interbelice PARAGRAFE: PĂREREA UNUI ARTIST OPINIA UNUI FABRICANT DE TUTUN PĂREREA UNUI NEGUSTOR CE CREDE O ACTRIŢĂ CE SPUNE O MENAJERĂ VREAU SĂ MĂ MĂRIT DIN DRAGOSTE! OPINIA UNEI DOAMNE DE TREIZECI DE ANI DOMNUL DOCTOR NE SPUNE CE CREDE O SCRIITOARE ÎNTRE LUCRĂTOARE  Despre părerea românilor relativ la căsătorie am mai scris. Articolul “Despre flirt, iubire, bani şi căsătorie” trecea în revista păreri ale cititoarelor din anul 1915 ale revistei “Moda șic ilustrată”. Douăzeci de ani mai târziu – în anul 1933 - părerile românilor în privința căsătoriei erau deja radical schimbate, noile opinii fiind un semn al schimbării moravurilor existente în societatea românească. Iată cum sintetizează aceasta evoluție ziaristul I. Șerban – în articolul său “Gânduri răzlețe în jurul căsătoriei”:  Să ne căsătorim sau nu? „Problema căsătoriei aminteşte în unele privinţe pe cea a alegerii unei profesiuni. Te căsătoreşti din înclinaţie sau din interes, după cum îți alegi o profesiune prin vocaţie sau...

Citește mai mult... »

Ionică Oprișan – coaforul Casei Regale

Un salon interbelic de coafură PARAGRAFE: SALOANELE DE COAFURĂ IONICĂ OPRIȘAN DOMNUL COSTICĂ - MAESTRUL COAFOR MANICHIURA «PENTRU DOMNI ȘI DOAMNE» DOMNIȘOARA CLARA PENSATUL SPRÂNCENELOR ODINIOARĂ "ONDOLE PERMANENTE"  Casa Regală din România, asemeni tuturor caselor regale europene, a oferit de-a lungul timpului diferitelor firme sau persoane calitatea de “Furnizor al casei regale” - în  semn de înaltă apreciere a produselor sau a serviciilor oferite. Dreptul de a inscripționa însemnul de “Furnizor al Casei Regale” era o mare mândrie, aducea faimă și - bineînțeles - clienți.  Fotografii din salonul de coafură  Vă voi povesti acum despre unul dintre acești maeștri – despre Ionică – coaforul Curții Regale. Vom arunca de asemenea o privire în salonul lui  de coafură din imediata vecinătate a hotelului Athenee Palace. Salon care atrăgea în perioada interbelică tot ceea ce Bucureștiul avea mai select: “doamne, domnișoare, domni și... «don juani».”   Patronul salonului de coafură era celebrul Ionică Oprișan, cel care a avut...

Citește mai mult... »

Povestea concursului MISS ROMÂNIA 1929 - interviuri (2)

Miss România 1929 - interviuri cu frumoasele României interbelice Interviu cu: MISS OLTENIA: D-RA TINELLE STAVRACHE – O OLTEANCĂ ROMANTICĂ MISS MUNTENIA: D-RA ORTANSA TĂNĂSEANU - SFINXUL DIN CÂMPULUNG MISS MOLDOVA: D-RA MARIOARA CAZABAN – FRUMUSEȚEA BLAJINĂMISS BASARABIA: D-RA JULIA CEACHIR – FLACĂRĂ ȘI FUM   Citiți AICI prima parte a articolului Am selectat câteva dintre interviurile deosebit de interesante acordate de frumoasele participante la primul concurs "Miss România", organizat în anul 1929. Aceste interviuri pot fi privite ca fiind o adevărată radiografie a societății românești din perioada interbelică: ...

Citește mai mult... »

Mărțișorul: firfirica găurită de altădată

Povești despre mărțișor PARAGRAFE: Legenda Mărțișorului Mărțișorul: de la o firfirică găurită la pandantivul cu briliante Bătaia halviței Umor de mărțișor  Mărțișorul - un micuț obiect prins în piept cu un șnur alb-roșu - simbol al primăverii, al renașterii naturii și al speranței, dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc. “Mărțișorul e un simbol al focului și al luminii, deci și al soarelui. Poporul nostru îl cunoaște și îl ține în mare cinste, și îl poartă copiii, fetele și mai rar nevestele și flăcăii, fiindcă el e crezut ca aducător de frumusețe și de iubire” – spunea George Coșbuc....

Citește mai mult... »

Lilly Carandino - destinul tragic al unei actrițe

Lilly Carandino - actrița cu prospețime de izvor PARAGRAFE: Lilly Carandino - cariera teatrală Lilly Carandino în tăvălugul arestărilor comuniste Lilly Carandino s-a născut la Brăila în 28 februarie 1909. A absolvit în anul 1928 cursurile Conservatorului de Artă Dramatică din București (unde a studiat în clasa maestrului Nicolae Soreanu). A debutat pe scena Teatrului Național din București imediat după absolvirea conservatorului, în anul 1928, în piesa Lorenzaccio de Alfred de Musset. &nb...

Citește mai mult... »

Povestea primelor femei primar din România

Trei femei alese primar în România anului 1930 PARAGRAFE: Femeile primar primite cu entuziasm Femeile primar primite cu revoltă Femeile primar primite cu umor Femeile au luat alegerile în serios Primele femei alese în funcția de primar Drepturile politice ale femeilor au fost stipulate, pentru prima dată în România, în Constituția din 1923. Actul normativ prevedea că  ”legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condiţiunile sub cari femeile pot avea exercițiul drepturilor politice”. Legea electorală adoptată în anul 1926 nu clarifica însă dreptul femeilor de a alege și le interzicea dreptul de  a fi alese în Parlament.În 1929 însă, prin votarea “Legii pentru organizarea administrativă”, în perioada guvernării Partidului Național Țărănesc, câteva categorii de femei (femeile care erau absolvente ale învățământului secundar, normal sau profesional, ciclul inferior, funcționarele de stat, județ sau comună, văduvele de război, femeile care fuseseră decorate pentru activitatea depusă în timpul războiului și cele care conduceau societăți culturale,...

Citește mai mult... »

Povestea primelor rochii-pantalon purtate în public în România

Românii, româncele și rochiile-pantalon  Motto: Sa urât doamnele astăzi, Să mai poarte rochii largi; Ca să fie mai cu vază Se îmbrăcă în nădragi! („Foaia Poporului” – 1911) PARAGRAFE: Prima rochie-pantalon în București Rochile-pantalon în primejdie Rochia-pantalon revine în București Circulație oprită din cauza rochiei-pantalon Rochia pantalon în Galați Rochia pantalon la Ploiești Rochia pantalon în nobila urbe a Iașilor Rochia-pantalon și-a făcut apariția și în Brașov Bat-o focul de modă...   Pe la începutul secolului trecut, Bucureștiul era apreciat ca fiind capitala eleganței din Estul Europei. Ca urmare, un eveniment de senzație precum apariția primelor rochii pantaloni pe străzile celor mai importante orașe – fenomen care aprinsese deja spiritele în marile capitale europene - nu a trecut neobservat în societatea românească.  Presa anului 1911 nu a rămas nici ea insensibilă la polemica iscată în societate de această încercare de a fi impusă “o nouă modă senzațională". E poate greu de crezut că un obiect vestimentar atât de banal în zilele de azi...

Citește mai mult... »

Sorana Țopa - meandrele ciudate ale sorții

Sorana Țopa - "Doamna Sorana" din romanul "Intrusul" scris de Marin Preda PARAGRAFE: Sorana Țopa - confesiuni Sorana Țopa - copilăria și adolescența Sorana Țopa - primii ani pe scenă Sorana Țopa - scriitoarea Sorana Țopa în meandrele ciudate ale sorții Sorana Țopa - Meandre (poem) Sorana Țopa - confesiuni  Sorana Țopa s-a născut în 14 februarie 1898 la Podu Turcului, în județul Bacău. “M'am născut într'un mic târgușor din Moldova, la Podul Turcului, județul Tecuci, din părinți gospodari și oameni de treabă cari au cheltuit multă trudă până să fi putut da fiecărui copil o brumă de carte. Nu-i vorbă, că dintre toți copiii eu eram aceea care nu avea niciodată timp de învățătură - erau atâtea jocuri frumoase de pregătit pentru a doua zi! Nici morala, nici bătaia cruntă nu m'au putut strânge de pe coclauri și readuce la cămin mai devreme de apusul soarelui. Purtam în mine un dor prea aprins de libertate. Încă, cred eu, acestui dor se datorește faptul că m'am făcut artistă. Artistă!... Cuvânt magic care deschidea larg porțile tuturor dorurilor mele de aventură și...

Citește mai mult... »

Îngrijirea sprâncenelor de-a lungul timpurilor

Sprâncenele femeilor frumoase Motto:De n’ar fi ochi și sprâncene,N’ar mai fi păcate grele.Dar ochi și sprâncene sunt,Și păcate pe pământ.Ochii și sprâncenele,Alea fac păcatele! PARAGRAFE: Moda sprâncenelor îmbinate Obiceiul înnegririi sprâncenelor Sprâncenele și moda Datorită faptului că definesc trăsăturile feței, expresia și armonia întregii fizionomii, machiajul sprâncenelor a ocupat mereu un loc important în preocuparea femeilor pentru atingerea standardelor de frumusețe. Vă propun azi câteva episoade care ilustrează modul în care moda vremurilor a influențat forma și machiajul sprâncenelor:  &nb...

Citește mai mult... »

Femeile fumează!

Femeile, tutunul și moda PARAGRAFE: Dreptul femeilor de a fuma în public Femeile și moda fumatului Fumatul - un mijloc de exteriorizare a caracterului  Vă voi povesti azi despre un alt pas important făcut de reprezentantele sexului frumos în lungul lor drum pentru câștigarea drepturilor egale cu ale bărbaților. De această dată va fi vorba despre un viciu interzis doamnelor până pe la sfârșitul secolului al XIX-lea: fumatul.  Femeile fumează! ...

Citește mai mult... »

Smaranda Brăescu – Icarul suspendat în nemărginire

Pagini din istoria aviației române: Smaranda Brăescu PARAGRAFE: Smaranda Brăescu - record mondial la saltul cu parașuta Smaranda Brăescu - interviu Smaranda Brăescu: la 6000 metri Smaranda Brăescu - zborul Smaranda Brăescu - prigoana comunistă   Smaranda Brăescu a fost prima femeie pilot de avioane și prima femeie cu brevet de parașutist din România. Mai mult, în anul 1931, ea a reușit să cucerească titlul feminin de campioană mondială la parașutism, în urma unui salt făcut de la uluitoarea înălțime, pentru acea vreme, de 6000 de metri.  Smaranda Brăescu - record mondial la saltul cu parașuta  Iată cum era consemnat acest eveniment de săptămânalul interbelic “Ilustrațiunea Română":  “Aviația și lumea noastră sportivă sărbătoresc succesul d-rei Samaranda Brăescu, cunoscuta și curajoasa noastră parașutistă, care a isbutit de curând să bată recordul mondial feminin de aruncare cu parașuta. Evenimentul, desigur, depășește granițele noastre, pentru că performanța stabilită de d-ra Brăescu întrece cu mult vechiul record de 4800 m., deținut...

Citește mai mult... »

Aromele Crăciunului de altădată

Prăjituri de Crăciun PARAGRAFE: PÂINE DE CRĂCIUN TORT DE MIGDALE TORTĂ DE PORTOCALE PLĂCINTĂ BERLINEZĂ CARAMELE DE ȘOCOLATĂ TURTĂ DE CRĂCIUN PRĂJITURĂ CU STAFIDE COLĂCEI UMPLUȚIE  Mini-cartea de bucate alcătuită pe blog din rețete culese de prin revistele publicate pe la începutul secolului al XX-lea, nu ar fi fost completă dacă aș fi adăugat și un capitol special dedicat rețetelor de prăjituri de Crăciun.   Rețetele culese până acum sunt doar la un click distanță de voi: Rețete (care distrug orice diete), Rețete vegetariene a la Furnica, Rețete și deserturi ușoare de la 1907, Rețete și rochii cochete. Ca să vă ajut în eventualele încercări culinare am să vă dau și câteva lămuriri în privința unităților de măsură folosite de străbunicile noastre: -      Dram: 3.38 g. -      Oca: 1.272 kg. -      Litră: 318 g. Cu aceste precizări, prepararea delicioaselor prăjituri de Crăciun din vremea străbunicii ar trebui să fie relativ...

Citește mai mult... »

Deserturi din carnețelul cu rețete al străbunicii

Rețete de altădată  REȚETE: BEIGNETS DE MERE ȘI DE FRUCTE ÎNVÂRTITĂ DE CIOCOLATĂ ȘATO DE OREZ BUDINCĂ DE PÂINE BUDINCĂ DE GRIȘ LA MINUT CAIMAC PASCĂ CU ŞOCOLATĂ OUĂ CU MERE SALICANE Din articolele cu sfaturi cosmetice, povețe medicale, sfaturi pentru gospodărie sau de bună purtare în societate publicate în revistele dedicate doamnelor și domnișoarelor pe la începutul secolului al XX-lea, nu puteau să nu lipsească rubricile cu rețetele culinare. Am selectat din aceste rubrici câteva rețete interesante, din păcate neasezonate și cu fotografii ale creațiilor culinare. Voi încerca să suplinesc aceste fotografii – încercând totuși să redau ceva din parfumul epocii – cu rochii la modă prezentate în periodicele vremii (revista "Moda Șic Ilustrată" – numere din anul 1914).    Dacă veți avea nelămuriri referitoare la punerea în operă a rețetelor, nu pot decât să vă rog să vă adresați pentru completări autorilor acestora, respectiv cititoarele revistei "Moda Nouă Ilustrată" din anul 1907, ele fiind...

Citește mai mult... »

Cu umor despre rochia-pantalon

Despre reacția bucureștenilor față de lansarea modei rochiei pantalon am vorbit mai demult. Să știți însă că această "profundă inovație vestimentară" a declanșat o dezbatere aprinsă în societatea românească la începutul secolului trecut (nu doar în cea bucureșteană – după cum o să vedeți). În centrul acestei dezbateri nu erau doar vestitele "rochii-pantalon" ci și părerile împărțite cu privire la rolul și la locul femeii în societate. Mă voi rezuma astăzi la câteva articole din presa anului 1911 care au avut ca subiect noua modă. Articolele sunt selectate din săptămânalul umoristic bucureștean “Furnica”, din ziarul arădean “Tribuna” și din “Unirea - Foaia bisericească și politică”: ...

Citește mai mult... »

Nudism şi naturism în anii '30

Modificarea moralei societății românești de la începutul secolului al XX-lea a fost una spectaculoasă. Dacă la începutul secolului simplu fapt ca o doamnă să se îmbrace cu pantaloni sau să fumeze în public erau considerate ca fiind niște extravaganțe indecente, în anii ’30 societatea românească – în special prin generațiile tinere - adoptase deja tipare noi de comportament, mult mai liberale și mai lipsite de prejudecăți.  În acei ani dezbaterile privind “problema sexualității” erau din ce în ce mai prezente în spațiul public. Ca urmare, articolele care aveau ca temă nudismul sau naturismul erau considerate ca fiind total inofensive. Ce m-a surprins în acest articol? Descrierea unei experiențe pariziene precum și ale unor precepte pe care le consideram proprii mișcării hippie de mai târziu. O să le regăsiți și - cu siguranță - o să vă surprindă și pe voi:   “S'a discutat atât de mult în jurul nudismului, încât nimic nu mai e nou și totul e perimat. S'au format grupuri pro și contra nudismului și ca și orice manifestare la început, nudismul...

Citește mai mult... »

“Moda în vacanță” (de ieri și de azi)

Atunci când Eva a întins lui Adam mărul păcatului a făcut-o cu grație. Și de atunci până astăzi aceasta armă plină de drăgălășenie însoțește femeia în drumul ei prin lume, iar toaletele sunt cele mai de preț aliate ale lor. Din păcate – sau din fericire – noi oamenii suntem nestatornici în gusturile noastre. Nimic nu ne place în mod continuu și necondiționat. Adorăm schimbarea, variația, inovația. Așa  a apărut moda. Capricioasă și mereu în schimbare. Dar care sunt croielile, materialele sau culorile la modă? Femeile trebuiau să știe aceste lucruri pentru a-și pune la punct arsenalul seducției.   La începutul secolului XX – doamnele și domnițele găseau răspunsuri la aceste întrebări citind ziarele și revistele vremii – de specialitate sau mai generaliste – dar care aproape toate aveau rubrici destinate cititoarelor. Mai apoi au venit anii de aur ai cinematografului și doamnele puteau să vadă toaletele fermecătoare purtate de vedetele occidentale – Parisul rămăsese capitala mondială a modei – sau din noua Mecca a grației feminine: Hollywood-ul american. A venit apoi televiziunea...

Citește mai mult... »

Primul mare concurs de frumusețe din București (Parcul Oteteleșanu - 1 iulie 1912)

1912: Primul mare concurs de frumusețe din București V-am povestit într-un ciclu de articole mai vechi despre primul concurs Miss România, organizat în România în anul 1929 de săptămânalul "Realitatea Ilustrată”. Succesul concursului național din anul 1929 nu a venit din însă din neant. Încă de la începutul secolului au început să fie organizate în România concursuri de frumusețe, de mai mică amploare. Concursuri de frumusețe pentru femei sau chiar pentru copii, organizate pe baza fotografiilor trimise la redacții, am găsit în multe dintre paginile revistelor de modă ale vremii.  Primul “concurs de frumusețe între doamne și domnișoare” de amploare a fost însă cel organizat în 1 iulie 1912 de ziarul “Minerva”, publicat la București. La eveniment au participat peste 10.000 de oameni. Iată cum este relatată desfășurarea concursului în Calendarul Minervei: 10000 de oameni în 1 iulie 1912 în Parcul Oteteleșanu la primul concurs de frumus...

Citește mai mult... »