Povestea ștrandului Kiseleff – cel mai mare bazin din Europa în anul 1929

Ștrandul Kiseleff – cel care a primit mai târziu numele de “Ștrandul tineretului”  - a fost cel mai mare bazin public și de asemenea cea mai mare bază sportivă a Bucureștiului interbelic. Arhitectura clădirilor din zona ștrandului este una simplă, într-un limbaj modern, cu evidente referiri la stilul Art Deco. Ștrandul, în ansamblul lui, este considerat ca fiind unul dintre primele ansambluri de arhitectură modernă din București. Ansamblul proiectat de Marcel Iancu a suferit, din păcate, în perioada comunistă, transformări considerabile, care au alterat imaginea arhitecturală unitară inițială. Imediat după terminarea construcției sale – în numai 52 de zile ștrandul Kiseleff a devenit una dintre cele mai aglomerate zone de agrement ale Bucureștiului:
 
1929
Ștrandul Kiseleff

Ștrandul Kiseleff - un minunat loc de recreație interbelică


Ștrand. Minunat loc de recreație pentru bucureștenii condamnați de soartă să rămână pe meleagurile pe care a păstorit Bucur. Instalația din Șoseaua Kiseleff vine să umple un gol demult resimțit. Deși a apărut ca din pământ - construirea lui nu a durat decât 52 zile - ștrandul se prezintă astăzi admirabil din toate punctele de vedere. În primele zile, este adevărat, el a avut lipsurile inerente oricăror începuturi, dar cei puși să conducă monumentala operă și-au înțeles menirea și cu o perseverență rară, au procedat la înlăturarea a tot ceea ce nu corespundea cerințelor. Astăzi imensa construcție dintre Școala de Agricultură și Hipodromul Băneasa, este gata să concureze cu instalațiile similare din străinătate.

Ștrandul Kiseleff - "loc de distracție și răcoreală"

Cine nu a văzut ștrandul, nu-și poate da seama de măreția lui, cu atât mai mult cu cât durata construirei lui a fost excesiv de scurtă. Este deci nevoie să te plimbi pe alei și prin atenanse spre a-ți putea face o idee exactă asupra formidabilei întreprinderi. Imaginați-vă un teren imens, în mijlocul căruia se află un bazin de dimensiuni respectabile, înconjurat de o plajă în suprafața de 12000 de metri pătrați! Așa vă veți putea da oarecum seama de impunătoarea instalație.”


1929:  Ştrandul Kiseleff 

După cum vă spuneam, începând cu anul 1929, de-a lungul multor decenii, ștrandul Kiseleff a fost de asemenea una dintre bazele sportive cele mai importante din București. Practicarea sporturilor nautice în Capitală a luat un considerabil avânt imediat după inaugurarea noii baze sportive:




Pentru sport în sine, ștrandul constituie un aport considerabil. A fost suficient să se construiască acest bazin de mari dimensiuni, pentru ca natația să ia un neobișnuit avânt. Grație realizării acestei admirabile opere am putut asista mai demult la prima întâlnire nautică inter-orașe, iar mai de curând la un veritabil match intercluburi. Cu prilejul acestor două întruniri am făcut o constatare îmbucurătoare. Sportul nautic are în Capitală câțiva reprezentanți de elită, a căror muncă trebuie încurajată pe toate căile. Este necesară sprijinirea elementelor de clasă, pentru a putea face din Capitala României Mari, un puternic centru nautic, de la care provincia să ia exemplu.”

Strandul Kiseleff ( Strandul Tineretului )
La ștrand

Dotări moderne la ștrandul Kiseleff

 
Despre dotările ștrandului – nu uitați că vorbim despre anul 1929 - am găsit informații într-o reclamă publicată de “Revista generală ilustrată”:

“Ștrandul Kiseleff – cel mai mare bazin din Europa. 
Cea mai mare plajă artificială. 200 de cabine.
 14.000 mp. plaje de nisip.
Plaja și baia deschise de la ora 6 dimineața până la ora 8 seara.
Supravegherea bazinului încredințată la profesori de înot speciali și membrilor federațiunilor sportive. Personal special de salvare.
Bazin special pentru copii. Aparate de educație fizică.
Piste pentru curse. Tenis.
 Cabinet medical condus din doi medici.
Restaurant – Brasserie – Cafenea – Magazine diverse – Poștă – Telefon – Telegraf – Poștă specială pentru emisiune de radio – Jazz berlinez
Parchet special pentru dans pe plajă
Renumitul restaurant Elysee la dispoziția Onor.
 Public până la miezul nopții

Prețuri de intrare: lei 50 de persoană, cu drept de baie și cabină la dispoziție. De la ora 9 seara intrarea 20 lei de persoană. Se găsesc de asemenea costume de baie de închiriat pentru amatori
Lecții de înot se dau sub direcțiunea d-lui profesor Focșa”
 
Strandul Kiseleff ( Strandul Tineretului )
Ștrandul Kiseleff  într-o zi caniculară
 

Ștrandul Kiseleff de-a lungul timpului

 
Ștrandul a suferit de-a lungul timpului mai multe modificări. O primă intervenție a avut loc la începutul anilor '40, atunci când s-au amenajat terenurile de tenis înșirate de-a lungul Șoselei Kiseleff și când s-a construit, în dreapta intrării, în apropierea restaurantului, o cabană cu rol de vestiar pentru jucătorii de tenis. Tot atunci a fost construită, în imediata apropiere a intrării, sala de gimnastica. O altă lucrare de reabilitare a ștrandului s-a făcut înainte de organizarea Festivalului sportiv din anul 1953. Atunci, unul dintre pavilioanele de vestiare a fost adaptat în scopul amenajării unor noi spații de cazare. 

Strandul Kiseleff ( Strandul Tineretului )
Bazinul pentru copii

A treia perioadă de transformări semnificative a ansamblului a avut loc în anii 70-80. Ansamblului i s-au adăugat atunci un turn de apă precum și câteva clădiri anexă. De asemenea în anul 1981- cu ocazia Jocurilor Olimpice Universitare -  au fost adăugate grupurile sanitare la sala de gimnastică și au fost transformate în spații de cazare alte câteva dintre pavilioanele de vestiare.





Sursa: articolul "Măreață serbare la ștrand" - semnat Jenny Dumitrescu - publicat în săptămânalul Ilustraţiunea Română” -
numărul din 15 august 1929


8 comentarii :

  1. Cred ca oamenii din acele vremuri nu erau chiar nefericiți! Și mai cred că era un loc modern, pentru acele vremuri.. Foarte frumos articol! Și fotografiile foarte bine păstrate. Dacă au apărut în ziarele vremii înseamnă că fotograful era bun, iar cel care se ocupa cu punerea lor în ziar, sau revistă, de asemenea bun meseriaș.. Frumoase vremuri.. Mie îmi rămâne să visez o zi în ștrandul acela de demult!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate ca cei ce vor veni vor regasi acelasi farmec si in vremurile pe care le traim azi?

      Ștergere
  2. S-a numit si Dante Gherman. Cine a fost?

    RăspundețiȘtergere
  3. Radu Ivascu.23 aprilie 2018
    In acest minunat ștrand și nu numai..mi-am petrecut copilăria și adolescența,că sportiv .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu cred că știai atunci că Ștrandul era o realizare interbelică!? Te mai aștept pe blog, Radu!

      Ștergere