"MISS ROMÂNIA" 1929 (1)

Martie 1929 – o lună a Mărțișorului, a omagierii femeii și a... primului concurs "Miss România". Un eveniment media și de marketing al vremii, poate cel mai important după periplul Josephinei Baker în București cu celebra ei trăsurică trasă de un struț. Nu exagerez atunci când spun spun eveniment social, media și de marketing. O să încerc în cele ce urmează să vă dovedesc că afirmația mea e sustinută de fapte. S-a mai scris în ultimul timp despre acest concurs. Autorii articolelor s-au limitat - din păcate - la prezentarea fotografiilor d-rei Magda Demetrescu, prima româncă care a avut cinstea de a fi aleasă "Miss România". Concursul a însemnat însă mult mai mult: mediatizare intensă în presă – luni la rândul relatări despre concursurile de frumusete județene - care au aprins spiritele și au adus organizatorilor... reclame și sponsori - au ținut prima pagină a jurnalelor.

Magda Demetrescu
"Miss România" 1929
Concursul, organizat în România de revista “Realitatea Ilustrată”, era afiliat concursului “Miss Universum” care se organiza deja de 11 ani la Galveston, în Statele Unite ale Americii. Din comitetul de organizare făceau parte, printre  alții, scriitorul Liviu Rebreanu, pictorii Frederic Storck și I. Steriadi. Ce își propuseseră organizatorii români? O spun chiar ei: Noi ne vom strădui să alegem un tip reprezentativ al frumuseții româneşti, fie frumuseţea bănăţeană cu trăsături românești accentuate, fie frumuseţea basarabeană, în care se resimte influenţa slavă, fie olteanca cu trăsături dacice. Pe aceasta o vom trimite la Galveston, să se măsoare şi cu domnişoara Simon, aleasa Ungariei (notă: "Miss Europa" în anul 1929) şi cu celelalte frumuseţi reprezentative ale diferitelor ţări. Fiecare româncă, ştiindu-se inimoasă, va înţelege că este de datoria ei să se prezinte la concursul de frumuseţe al „Realităţii Ilustrate”, pentru ca în lupta de la Galveston să afirme întâietatea României.

1929
Coada de la birourile de înscriere
Frumos spus, nu-i așa? Organizatorii trebuiau însă să se lupte cu reticența încă prezentă în societatea românească. Aveau să lupte și să câștige. Nu ușor însă. Organizatorilor le era „teamă de rezerva publicului “. Ca urmare au încercat să facă frumoasele vremii să participe la acest concurs invocându-le patriotismul: “Fetele frumoase să nu se lase împiedicate de o modestie – nelalocul ei în această împrejurare – ca să se prezinte la concurs. Le îndemnăm să ia parte la întrecere, dorința noastră fiind ca România să fie strălucit reprezentată la concursul de la Galveston-Texas. Dacă  “Miss România” va obține titlul de “Miss Universum”, gloria ei se va resfrânge și asupra țării.” Zis și făcut. Înscrierea domnișoarelor la concurs s-a făcut prin transmiterea de fotografii către redacția revistei “Realitatea Ilustrată” din Sarindar nr. 12 sau în urma propunerilor făcute de membrii juriilor județene. Putea să participe orice domnișoară  “cu o moralitate perfectă”, cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani, care nu apăruse niciodată pe scenă sau într-un film și care “să nu fi fost manechin”.

1929
Fotografie făcută în timpul jurizării concursului
În capitalele de județ au fost “instituite jurii” în alcătuirea cărora au intrat artiști, literați, personalități de seama din viața socială. Juriile au fost conduse de cele mai multe ori de “capul autorității locale". Este demn de menționat că, pentru a proteja pudoarea potențialelor candidate, concursuri județene nu au fost organizate în prezența publicului. Concurentele intrau una câte una în sala în care se găsea juriul, îmbrăcate într-o rochie simplă. Ele nu au avut voie să fie fardate și nici să poarte “soutien gorge sau corset”. Cum urma să se facă ierahizarea? “Membrii juriului le vor privii, fără a le atinge și fără a comunica între ei impresiile. Fiecare va acorda candidatei câte o notă. Media notelor acordate formează calificația generală”.

CONCURSURILE JUDEȚENE


Au fost organizate concursuri regionale în toate cele 72 de județe ale României. În 3 martie (în 15 județe chiar și în 10 martie) și nu în 17 februarie cum se anunțase inițial, datorită “solicitării unui număr însemnat de candidate din provincie care au arătat că din cauza frigului nu se pot prezenta până în capitalele de județ”. Se pare că aceste concursuri județene  au avut un mare succes. Fie și numai prin numărul impresionant de participante: peste 2500. În multe dintre capitalele de județ concursul a fost de asemenea și un prilej pentru organizarea unor adevărate sărbători locale.

Miss Bucuresti
Frumoasele Bucureştiului
În București alegerea celor trei câștigătoare regionale a fost făcută în “Salonul oficial al Palatului artelor de la șoseaua Kiseleff”. Din juriul condus de Dem Dobrescu (primarul Capitalei din acea vreme - supranumit "Primarul târnăcop") făceau parte Principesa Ioana Ghica, d-nele Cuțescu, Stork, Olga Creceanu precum și d-nii Brătescu-Voinești, Ion Minulescu și H. Blazian. Curiozitatea publicului, care nu avea voie să intre "în sala în care lucra juriul",  “s’a manifestat prin adevărate asalturi care numai cu multă greutate au putut fi respinse”. Din numărul mare de candidate juriul a selectat mai întâi 88, apoi 26 și la final 7. Dintre acestea membrii juriului au ales frumoasele care aveau să fie încoronate cu cele trei titluri: "Miss București" (două – egale ca valoare) și "Miss Ilfov" (d-rele Maria Danacu, Nadeja Oculici de Kosarinny și Eugenia Gologan).

Câteva dintre poveștile câstigătoarele concursurilor județene (nume, interviuri, fotografii) în... episodul următor.


Surse informațiilor și a fotografiilor: revista “Realitatea Ilustrată” - numerele din perioada ianuarie - mai 1929 - citite din colecția Bibliotecii digitale a B.C.U. "Lucian Blaga" Cluj Napoca



9 comentarii :

  1. Ce frumos! Moralitate perfecta, frumusete naturala , sa nu fi fost manechin,sa fie patrioata, membrii juriului sa nu le atinga si sa nu se sfatuiasca intre ei, frumusetea fetei sa aiba ceva romanesc...Da! N-ar fi rau se intoarca toate astea...

    RăspundețiȘtergere
  2. Si nume mari in comitetul de organizare, in juriile judetene si in cel national. Probabil cel mai importan, fiinca ei au girat onestitatea concursului.

    RăspundețiȘtergere
  3. Inedita si placuta postare - iar criteriile de jurizare, jos palaria! Ca tot se purtau palarii pe atunci :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Cand se aplica in Romania reguli americane - girate de personalitati ca Rebreanu, Storck, Steriadi nu se plate intampla decat ceva...frumos.

    RăspundețiȘtergere
  5. se tot incearca in tara asta cate ceva...dar primeaza sexul, interesul, p.c.r. (pila, cunostinta, relatia)
    Romania post comunista a pierdut totul
    astazi femeia frumoasa este sursa de venituri ptr tara, oras, ziar, politician, proxenet, sot, familie etc...

    si, se pare ca le convine si lor, asta :)))

    RăspundețiȘtergere
  6. Așa cum bine spui, nimic nou sub soare. Totuși, la vremea respectiva era o noutate. Desigur, bănuiesc că fetele aveau cam tot aceeași mentalitate, dar, nu cred să fi existat abuzuri,la vremea respectiva. Pentru că, astăzi, mai toți bănuiesc, despre atari competiții că nu sunt tocmai curate. Dar, în fine, ce contează? —bine că au descoperit și românii America!!!
    Mulțumesc. E bine să ne amintim. Tu faci asta pentru noi. Îți mulțumim din suflet.

    RăspundețiȘtergere
  7. Aceiasi mentalitate a fetelor? Ma cam indoiesc. Pentru a te convinge o sa te rog sa citesti continuarile articoluluyi si:

    https://deieri-deazi.blogspot.ro/2014/10/profil-de-miss-erastia-peretz-miss.html

    Ne mai auzim! :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu reușesc să încarc urmarea. Am niște conexiuni slabe. Promit să încerc... Sper să mi se încarce. Pare foarte interesant. Știu sigur că e așa.

    RăspundețiȘtergere