Muza frumoasă, boemă si nonconformistă a lui Constantin Brâncuşi

Dacă se spune că în spatele oricărui bărbat de succes stă o femeie puternică, în cazul lui Constantin Brâncuşi se poate afirma că în spatele geniului său au stat iubirile și muzele sale. Margit Pogany (o pictoriţă maghiară), Eillen Lane (o americancă de origine irlandeză), prinţesa Maria Bonaparte, baroneasa Renee Irana Frachon sau franţuzoaica Leonie Ricou au fost doar câteva dintre acestea dar, lista muzelor lui Brâncusi menționate în numeroasele biografii ale acestuia nu se opreşte aici. Din păcate, de cele mai multe ori, această enumerare nu o include și pe românca Lizica Codreanu, geniala dansatoare avangardistă.

Lizica Codreanu în revista "Vogue"
numărul din 1 ianuarie 1927
Constantin Brâncuși
Lizica Codreanu fotografiată
de Constantin Brâncuși - 1921
Lizica Codreanu s-a născut în 30 iunie 1901 la Bucureşti. A studiat istoria artei şi arta plastică la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti. În paralel a urmat cursuri de dans şi de balet. La 19 ani Lizica Codreanu a plecat la Paris pentru a-şi continua studiile  de balet. A studiat aici arta dansului cu celebrele coregrafe  Valandina şi Nijinska, precum şi cu balerinii Serghei Diaghilev şi Igor Larionov. Tot în aceasta perioadă Lizica Codreanu a frecventat, împreună cu sora ei Irina (pictoriţă și sculptoriţă – elevă a lui Brâncuşi) cercurile avangardiste pariziene ale vremii, cercuri frecventate printre alţii de Tristan Tzara, Sonia Delaunay sau de Man Ray. În perioada pariziană Lizica Codreanu l-a cunoscut pe Constantin Brâncuşi, cel care o alinta Ţiganca, și care a îndrăgit-o imediat datorită inteligenţei și a umorului.

Constantin Brâncuși
Lizica Codreanu - dans
Constantin Brâncuși
Lizica Codreanu 
în atelierul lui Brâncuși

În perioada ei pariziană, Lizica Codreanu a pus în scenă câteva spectacole în care valenţele expresioniste ale dansului erau puse în valoare de costume și machiaje îndrăzneţe, avangardiste.


Constantin Brâncuși
Lizica și Irina Codreanu în compania
lui Constantin Brâncuși
În anul 1922, împreună cu un grup de prieteni, Lizica Codreanu a dansat în "Gymnopediile", un spectacol de balet pe muzica pianistului Erik Satie. Costumele și scenografia pentru acest spectacol au fost create chiar de Constantin Brâncuşi . De menționat este că, în avanpremieră, acest specatacol a fost prezentat în atelierul sculptorului, Lizica Codreanu dansând printre sculpturile lui Brâncuşi. Fotografiile Lizicăi Codreanu în costumele create de marele artist au fost făcute de asemenea de Brâncuși și datează din anul 1921. Prima reprezentaţie a spectacolului avangardist se pare că ar fi avut loc la 11 aprilie 1922, la Groupement de l’Albatros.

Constantin Brâncuși
Lizica Codreanu în "Gymnopediile"
(costum creat de Brâncuși)
Constantin Brâncuși
Costum creat de Constantin Brâncuși
pentru "Gymnopediile"

În anul 1936 Lizica Codreanu a debutat pe marile ecrane: a jucat în rolul "Pierrot-fulgerul" din filmul avangardist de referinţă "Le P’tit Parigot"dansând într-un costum - devenit celebru - cu motive în zig-zag care "pare a-i transmite impulsuri sacadate ca nişte fulgere" (cf. Doina Lemny – "O dansatoare româncă în avangarda pariziană"):

Le P'tit Parigot - 1926
Lizica Codreanu în filmul "Le P'tit Parigot" - 1926
Tot în anul 1926 Lizica Codreanu a plecat într-o lungă călătorie în Asia (India, China, Japonia). În Shanghai l-a cunoscut pe jurnalistul Jean Fontenoy – cu care s-a căsătorit - şi cu care a avut un băiat. A urmat o căsătorie eşuată în cele din urmă datorită infidelităţi jurnalistului precum și a dependenţei acestuia de opium.
Le P'tit Parigot - 1926
Celebrul costum cu motive în zig-zag
din filmul "Le P'tit Parigot" - 1926
Prima şcoală de hatha-yoga din Europa

În anul 1930 artista s-a îmbolnăvit de malarie şi a trebuit să renunţe la dans. Căutând un remediu pentru boala de care suferea, a descoperit și a început să practice yoga. S-a reîntors la Paris în anul 1931 și, în anul 1938 , bazându-se pe propria experienţă, a deschis prima şcoala de hatha-yoga din Europa. Va activa în acest domeniu până în anul 1971, combinând în practicile sale terapeutice principii provenite din hatha-yoga, din acupunctura chinezească, din gimnastica suedeză și din practicile medicale populare româneşti. Lizica Codreanu a murit în anul 1993 la vârsta de 92 de ani.

Dans si hatha-yoga
Lizica Codreanu:
o lecție de dans și de hatha-yoga

Surse:

- "O dansatoare româncă în avangarda pariziană" – Doina Lemny;
- Fotografii: "În labirint cu Barbu Brezianu. Brâncuși, muzica și dansul" - Virginia Barbu


15 comentarii :

  1. Valori ale spiritualitatii romanescti care ar trebui poate redescoperite si popularizate.Ma ajutati si voi...!?

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte interesant blog, succes in continuare !

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc Luminita pentru apreciere.Poate spui si prietenilor tai ?

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte interesant articol. Despre aceste personalitati nu se stie prea mult. Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  5. Felicitari! Uimitor cate lucruri NU stim despre artistii nostri pe care declaram ca ii indragim ...din auzite. Citesc cu placere acest gen de postare. Succes in continuare!

    RăspundețiȘtergere
  6. Multumesc. Aprecierile voastre ma fac sa imi continui "munca". Care imi face placere de altfel :)
    Poate spui si prietenilor tai despre blogul meu?

    RăspundețiȘtergere
  7. Citesc cu o imensa placere asemenea articole despre conationalii nostri care au
    cucerit lumea.Chiar se simte nevoia unei asemenea Renasteri romanesti dupa atatea decenii de denigrare dusa cu ardoare de liftele ce ne inconjoara.Inca o data
    mii de multumiri pentru autori.Tine-ti-o tot asa.

    RăspundețiȘtergere
  8. Ma bucur ca apreciezi efortul de a descoperi destine uitate.Te mai astept pe blog.

    RăspundețiȘtergere
  9. Mulţumesc frumos, pentru acest articol! Citit cu drag şi interes,

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Istoria artei nu e plictisitoare, uneori...

      Ștergere
    2. Ce interesant articol !
      Multi dintre noi nu au surse de a afla astfel de informatii. Multumim frumos si astept cu nerabdare si alte publicatii din domeniul culturii noastre, care s-a vrut si se vrea uitata.

      Ștergere
    3. Mulțumesc. Te mai aștept pe blog, Brândușa!

      Ștergere
  10. Multumesc pentru informatii. Este de datoria noastra sa ne cunoastem personalitatile, pentru a le face prezente in mental. Nu sunt promovate modele, iar copii si tinerii sunt debusolati. Familia si Scoala nu sunt cu adevarat factori educatori, asadar, fiecare energie petrecuta cautarii destinelor admirabile, este rasplatita prin multumire curata, ca orice fapta buna. Succes pe mai departe!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc mult, Anna, pentru cuvintele tale. Te mai aștept pe blog!

      Ștergere