Lizica Codreanu: Destinul unei dansatoare avangardiste

Muza boemă și nonconformistă a lui Brâncuşi

Dacă se spune că în spatele oricărui bărbat de succes stă o femeie puternică, în cazul lui Constantin Brâncuși se poate afirma că în spatele geniului său au stat o serie de iubiri și muze memorabile.

Margit Pogany, Eileen Lane, prințesa Maria Bonaparte, baronesa Renée Irana Frachon, Léonie Ricou sau marea Maria Tănase au fost doar câteva dintre prezențele feminine care i-au marcat viața și parcursul artistic. Totuși, lista femeilor care l-au inspirat pe titanul sculpturii moderne nu se oprește aici. Din păcate, de cele mai multe ori, această enumerare o nedreptățește pe una dintre cele mai originale figuri ale diasporei interbelice românești: geniala dansatoare avangardistă Lizica Codreanu.

---

---

Lizica Codreanu – Formarea artistică și perioada pariziană

Lizica Codreanu s-a născut la 30 iunie 1901 la București. A urmat cursuri de istoria artei și plastică la Școala de Belle-Arte din București, studiind în paralel dansul clasic. La doar 18 ani, tânăra balerină a plecat la Paris pentru a-și perfecționa tehnica și a explora noi forme de expresie.

Lizica Codreanu fotografiată de Constantin Brâncuși - 1921 (stânga)
Lizica Codreanu în revista "Vogue" numărul din 1 ianuarie 1927 (centru și dreapta)

În capitala Franței, a studiat arta mișcării sub îndrumarea unor personalități marcante ale companiei de dans Ballets Russes, precum Bronislava Nijinska și Serghei Diaghilev, colaborând totodată cu artistul avangardist Mihail Larionov. Împreună cu sora sa, sculptorița Irina Codreanu (elevă a lui Constantin Brâncuși), Lizica a devenit repede o prezență fascinantă în efervescentul mediu avangardist parizian, legând prietenii strânse cu Tristan Tzara, Sonia Delaunay, Man Ray sau Erik Satie.

Lizica Codreanu - dans (stânga)
Lizica Codreanu în atelierul lui Brâncuși (dreapta)

Tot în această perioadă l-a cunoscut pe Constantin Brâncuși, care a îndrăgit-o din prima clipă pentru umorul, inteligența și spiritul ei liber, alintând-o cu afecțiune „Țiganca”. În anii '20, Lizica Codreanu a revoluționat dansul modern, punând în scenă spectacole memorabile în care valențele expresioniste ale mișcării erau amplificate de costumele cu motive geometrice și machiaje avangardiste vizionare.

Lizica și Irina Codreanu în compania
lui Constantin Brâncuși

Lizica Codreanu în "Gymnopediile" de Erik Satie

(costume create de Constantin Brâncuși)

În anul 1922, Lizica Codreanu a fost protagonista unui moment istoric pentru arta avangardistă: interpretarea piesei Gymnopédies de Erik Satie. Costumele spectaculoase și scenografia au fost create de Constantin Brâncuși, care a conceput un costum din pânză aspră cu forme geometrice, transformând balerina într-o veritabilă „sculptură în mișcare”.

Costume create de Constantin Brâncuși
pentru "Gymnopediile"

Înainte de premiera oficială, avanpremiera spectacolului a fost găzduită în atelierul lui Brâncuși, spațiu în care Lizica Codreanu a dansat hipnotizant printre operele maestrului. Faimoasele fotografii care o surprind pe artistă în aceste costume inedite au fost realizate de Brâncuși însuși, încă din anul 1921.

Reprezentația oficială a acestui spectacol avangardist de pionierat a avut loc la 11 aprilie 1922, la compania artistică Groupement de l’Albatros, consacrând-o pe Lizica Codreanu drept una dintre cele mai îndrăznețe figuri ale dansului modern.

Lizica Codreanu în filmul "Le P’tit Parigot"

În anul 1926, Lizica Codreanu a debutat pe marile ecrane în filmul avangardist de referință „Le P’tit Parigot” (regizat de René Le Somptier). Artista a interpretat rolul memorabil al lui „Pierrot-fulgerul”, purtând un costum devenit celebru, creat de Sonia Delaunay, ale cărui motive geometrice în zig-zag păreau „a-i transmite impulsuri sacadate ca niște fulgere” (după cum nota istoricul de artă Doina Lemny în lucrarea „O dansatoare româncă în avangarda pariziană”).

Lizica Codreanu în celebrul costum cu motive în zig-zag
din filmul "Le P'tit Parigot" - 1926

Tot în 1926, la apogeul carierei sale europene, Lizica Codreanu a plecat într-o lungă și fascinantă călătorie în Asia, vizitând India, China și Japonia. La Shanghai l-a cunoscut pe jurnalistul și scriitorul francez Jean Fontenoy, cu care s-a căsătorit și a avut un fiu. Din păcate, mariajul s-a destrămat ulterior din cauza dependenței de opiu a soțului ei și a infidelităților acestuia, determinând-o pe artistă să-și reorienteze complet viața și cariera.

Lizica Codreanu: Fondatoarea primei școli de hatha-yoga din Europa

În anul 1930, pe când se afla în Asia, artista s-a îmbolnăvit grav de malarie, fiind nevoită să renunțe la cariera de balerină. Căutând remedii alternative pentru a-și recăpăta sănătatea, Lizica Codreanu a descoperit și a început să studieze intensiv filosofia și practica yoga.

S-a reîntors la Paris în anul 1931, iar în 1938, bazându-se pe propria experiență de vindecare, a fondat unul dintre primele centre de Hatha Yoga din Europa. A activat ca terapeută și instructoare până în anul 1971, dezvoltând o metodă holistică unică: a combinat principiile din Hatha Yoga cu acupunctura chinezească, kinetoterapia (gimnastica suedeză) și leacurile din medicina populară românească.

Lizica Codreanu:
o lecție de dans și de hatha-yoga

Lizica Codreanu s-a stins din viață la Paris în anul 1993, la venerabila vârstă de 92 de ani, lăsând în urmă moștenirea unei vieți fascinante la granița dintre arta avangardistă și terapiile holistice.

---

---

Surse:

• "O dansatoare româncă în avangarda pariziană" – Doina Lemny
• http://venus.org.ro
• Fotografii: "În labirint cu Barbu Brezianu. Brâncuși, muzica și dansul" - Virginia Barbu

---

---