Luptă mare'ntre partide

Aleșii noștri s-au pus din nou pe treabă, plini de elan, în scopul “propășirii țării”. Asemeni parlamentarilor din anul 1894. Moravurile senatorilor și ale deputaților români nu s-au schimbat însă prea mult în ultima sută de ani. Vă vor convinge cred versurile scrise de ziaristul Dumitru Marinescu-Marion și publicate sub pseudonimul Nicodem în revista “Universul Literar” - numărul din 14(26) noiembrie 1894:

Deschiderea Camerelor

Cum și păsările toamna

Rândunele și cocori

Se întorc în clime calde

Unde'i soare fără nori,

Tot așa și senatorii

Cum și domnii deputați,

Se întorc în capitală

Unde's dornic așteptați.

Și de marți la căldurică

Și la trudă berechet,

Trudă care ușurează

Groasă parte din buget...

- Fraților, iată idealul partidului! 

Strângeți-vă cu toții în jurul lui și strigați ca mine:

 Vai de ciolanele celor care se vor atinge de ciolanul nostru!

(“Furnica” – 20 mai 1910)

 

Că de Marți începe truda,

Pentru d-nii deputați,

Și de gură și de brațe,

De nu credeți, alergați!...

Da, la Cameră, vă duceți

Să vedeți interpelări,

Luptă mare'ntre partide

Și'un duium d'apostrofări...

Da, la Cameră, vă duceți

Să vedeți ce n'ați văzut,

Legi votate cu toptanul

Repede, într'un minut...

Da, la cameră vă duceți

Să vedeți pe opozanți,

Cum acuză, biet guvernul

Și acesta pe ceilalți...

- Nu aveți nici o grijă: regimul nostru democratic

 e o garanție că țara se va pronunța în toată libertatea!

(“Furnica” – 30 ianuarie 1914)

 

Și de vreți puțină tihnă,

Să vă duceți la Senat,

Aici totul doarme'n pace

De un somn neturburat...

Senatorii dormitează

Sau pe brațe sau în cot,

Și ridică două dește

Numai când aud: «La vot!»

Așa muncă, zău, că'mi place

Cum e munca dumnealor,

Și de-ar fi, de! după mine,

Zău, m'aș face senator...

- Ăsta-i președintele senatului, soro?... 

Vai de mine, așa de bătrân și de crai?!

- De ce mașer?

- Păi tu nu vezi cum ne trage clopotele?

(“Furnica”) – 1 decembrie 1911