"" DE IERI ȘI DE AZI: Cu Iancu și Profira Prăjescu prin Europa (povestea unui voiaj european din anul 1864)

Recomandări:

Cu Iancu și Profira Prăjescu prin Europa (povestea unui voiaj european din anul 1864)


Iancu Prăjescu – născut pe la 1792 și coborâtor al uneia dintre cele mai vechi familii boiereşti din Moldova – după ce a divorțat de Agripina Cananău (Prăjescu),a fost cununat de preoții moșiei Dumisale Stolniceni și fără învoirea Înalt Sfințitului Mitropolit”, în 10 aprilie 1858, cu Profira, fata lui Neculai Negri, văr al doilea cu Constantin Negri. Câțiva ani mai târziu, deoarece cucoana Profira avea nevoie de o cură la Marienbad, după sfatul doctorului Vârnav, prieten al familiei, care altădată i-a şi însoțit”, familia boierească face în anul 1864 un voiaj mai lung prin Europa.
 
Din ziua plecării de la Stolniceni, până la întoarcere, după 83 de zile, el a însemnat, zilnic, localitatea unde se afla, chipul în care a călătorit și cheltuielile necesitate cu drumul, cu întreținerea, trecând și toate celelalte sume întrebuințate pentru toate nevoile zilnice. Prețioasele însemnări ale boierului moldovean, păstrate prin grija d-nei Sultana Dediu, fiica acestuia, au fost deslușite de academicianul Artur Gorovei și publicate în extenso în Revista Fundațiilor Regalenumărul 1 iunie 1935. Voi spicui din aceste note relatări despre momentele cele mai importante ale călătoriei:

Un domn și o doamnă de la jumătatea secolului al XIX-lea

Călătorului îi stă bine cu drumul

 

Pentru ca să-i ajute Dumnezeu să meargă cu bine la drum, și să se întoarcă sănătos”, înainte de plecare, boierul a dăruit 2 galbeni bisericii din sat. Bugetul luat în calcul pentru acest voiaj e consemnat și el cu precizie. Suita a plecat în călătorie cu suma de 1938 lei vechi, ceea ce însemnează cam 640 lei românești, socotiți în valoarea aur, dinainte a războiului; cucoana Profira avea și dânsa 32 de galbeni, adică 814 lei vechi. 
 
Călătorului îi stă însă bine cu drumul, să plecăm așadar în călătorie:“În ziua de 2 Iulie 1864 Prăjescu a plecat din Stolniceni, cu două trăsuri cu câte patru cai, cu care a mers până la Cernăuți. Pe lângă Gheorghe feciorul și cei doi vizitii, a mai luat încă un servitor și pe ‹‹dumnealui C. Ouatu››, ca să fie câte unul în fiecare trăsură. După două escale, prima “în Folticeni, unde a zăbovit două zile, pentru a scoate pasportul de la ‹‹starostele›› nemțesc și una în Suceava, unde s'a închinat la moaștele Sfântului Ioan din biserica lui Ștefan Vodă”, alaiul ajunge în 5 iulie 1864 la Cernăuți și petrece noaptea “la Otel de Paris“, unde ”plătește la otel 192 lei 20 p. (notă: parale), pentru 24 ceasuri, cu patru slugi, opt cai”. La Cernăuți boierul moldovean îl lasă pe Costache Ouatu să aibe grije” de trăsurile cu care plecase de acasă, continuarea drumului urmând să o facă cu trăsuri închiriate sau pe ‹‹drumul de her›› (pe calea ferată).

Vedere din Cernăuți
 
În 7 iulie alaiul boieresc trece Nistrul ‹‹în șaică›› (mică ambarcațiune cu pânze) și își continuă călătoria spre Lemberg (azi Liov) trecând prin Ministrici (unde "plătește masa 38 lei 20 p.") și Bjena ("iau masul la ‹‹Otel de Galisi››"). În Lemberg, la ‹‹otel Jorju (înainte otel de Rusi)››, pentru 24 ceasuri, a plătit 84 lei; Volf telalu, pentru un bacșiș de 14 lei, l-a condus la ‹‹drum de her››, adică la gară, cu o trăsură care la costat 7 lei, ca să cerceteze când pleacă trenul. A plătit 14 lei ‹‹omnibusu de la otel la drum de her››, unde a luat trei bilete de clasa a doua până la Praga, plătind 728 lei, în 104 fiorini, osebit 44 lei, în 6 fiorini 39 grăițari pentru bagaj. Joi 9 Iulie, la 5 ceasuri 40 minute, a plecat din Lemberg. În ziua de 10, ‹‹dimineață la 6 ceasuri››, a ajuns la Krakau (Cracovia), a luat o ‹‹cafe dejine›› (dèjeuner) 14 lei, masa de amiazi la ‹‹Odenberg›› 21 lei, și spre seară a ajuns la ‹‹Olmuţ››, ‹‹unde am așteptat de la 4 până la 12 noaptea››. (...) ‹‹Din Lemberg în Praga (la otel de Sacsu) am ajuns sâmbătă  la 8 ceasuri dimineața.›› Dintre cheltuielile mai aparte făcute de boierul Iancu Prăjescu în Praga amintesc: ‹‹un ghid de drum – 5 lei›› și ‹‹prezentin sardele și altele – 15 lei 16 p.››. A urmat drumul prin Pilzen (drum de her de la Praga la Pilzen, 2 persoane clasa 2 și 1 persoană clasa 3”) spre Marienbad („cu extrapoșta cu 3 cai de la Pilzen la Marienbad”).

Sejur în Marienbad


Viața pe care o duce Prăjescu în Marienbad (azi Mariánské Lázně, în regiunea Karlovy Vary din Cehia), este notată zi cu zi. Însemnările lui arată că la otel ‹‹Hambirk›› lua supeul cu 11 lei 22 parale, și dineul cu 20 lei 17, cu 17 lei, cu 19 lei 16, cu 21 lei sau cu 32 parale; alteori mâncau la ‹‹Belviu›› (Belle Vue), la Kursalon, la Klinger, unde nu se plătea mai scump. De câteva ori a luat masa la otel Hamburg unde costa peste 20 lei, dar atunci consuma pește și vin, ceea ce însemnează că, de obicei, nu bea vin la masă. Veniseră la Marienbad și ‹‹Iorgu și Nastasâica›› (‹‹Iorgu›› era Iorgu Vârnav-Liteanu din Liteni, județul Sucevei, tata lui Iorgu Liteanu, acel care a fost ministrul nostru la Berlin pe vreme a lui Bismarck, și Nastasâica era soția lui), pe care Prăjescu îi invita câteodată la masă, și găsim notat:
 
    32 30 masa la Belviu cu Iorgu și Nastasâica
    41      masa Hamburk cu Iorgu și Nastasâica, pește, vin
 
Îl găsim pe Prăjescu luând masa cu vin și înghețată, la Belle Vue (21 lei), și uneori masa cu Iorgu o plătește cu 36 lei. Mai scump se pare că se plătea cafeaua. Așa notează Prăjescu 6 lei 32 par. cafe la Belle Vue; tot 6 lei 32 ‹‹cafele sara în pădure››, 13 lei ‹‹cafele, înghețată și biliard la salon››, la Kursalon, cafeaua costa numai 5 lei 20; la Valkfele o plătea 4 lei.

Marienbad - Bellevue în 1890
 
Capitolul hranei, pe timpul șederii în Marienbad, reprezintă o sumă puțin importantă, în contul cheltuielilor lui Prăjescu. A stat el în Marienbad 27 de zile, de la 12 Iulie la 9 August; în tot acest timp a plătit 24 de mese, în diferite restaurante, și - cum notează el - ‹‹3 mese mâncat în casă a la cart››, ceea ce însemnează că a luat o singură masă, pe fiecare zi. Mesele acestea nu le lua regulat, la aceleași ceasuri din zi; el notează mereu ‹‹masa la Hamburk››, ‹‹masa la Belviu››, iar când este vorba de o masă de seară, scrie ‹supe sara salon››, ‹‹biftec cafe sara salon››, iar la salon sunt notate de mai multe ori cafele seara, care nu puteau să fie decât cafele cu lapte. Cafeaua turcească, obișnuită la boierii moldoveni, nu se întrebuința pe atunci la Marienbad, unde se consuma ‹‹şfarțul››; dacă Prăjescu ar fi consumat schwartz, ar fi notat cu acest nume, cum face pentru ‹‹dèjeuner›› și ‹‹souper›› care figurau pe listele de mâncare.
S'ar părea nefiresc lucru ca un boier moldovean bogat, deprins cu mesele îmbelșugate, despre care se pomenesc atâtea minunății, să se mulțumească numai cu o masă pe zi, și din când în când cu o cafea cu lapte seara. Însemnările lui Prăjescu arată însă că el nu se îndestula numai cu mesele plătite la restaurante: își aducea mâncare acasă. Dimineața lua cafea cu chifle. Cheltuiala aceasta, în timpul șederii în Marienbad, s'a urcat la 328 lei, cu nota: ‹‹cafele în toată dimineața câte 2 porții și chifle câte 1 fiorin 6 grăițari și 4 ori sara, și 3 mese mâncat în casă a la cart››. Cu hrana lui Gheorghe feciorul cheltuia, la început, câte 6 lei 32 parale: ‹‹Gheorghe mâncare››; peste câteva zile însă, contul acesta se mărește: ‹‹13 lei 24 parale Gheorghe cheltuială››.

Dintre distracțiile cu care se delecta familia de boieri amintesc: băile de la ‹Kraiț brun›› (Kreuzbrunnen – Izvorul Crucii) sau ‹‹Ferdinand brun›› (Ferdinandbrunnen – Izvorul Ferdinand), ‹‹bal antret cafe și înghețată›› (28 lei și 16 parale), teatru (o singură dată - 13 lei 38 parale), ‹‹primblare cu trăsura la Keniksvart›› (Königswarth - unde cafeaua și bacșișurile au costat 17 lei 30 p.) sau trasul la țintă (‹‹împușcat țintă Profira și eu Belviu››, 10 lei). 
 
Bun moldovean, Prăjescu a jucat și cărți la Marienbad (cu totul Iorgu a pierdut într'un rând 30 lei și altă dată 52). Majoritatea cumpărăturile făcute în Marienbad erau destinate - bineînțeles - coanei Profira: buchet flori Profirei (2 lei 10 p.), mănuși Profirei (8 lei 6 p.), Profirei cercei, broș de Franţăsbad (34 lei), Profirei oglindă (13 lei 24 p.) ș.a.

Kreutzbrunnen - Marienbad - 1905 (stânga)
Ferdinandbrunnen - Marienbad (dreapta)
 
În 9 august 1964 boierii moldoveni părăsesc Marienbad cu destinația Paris. Până la Egher în rohătci, apoi pe drumul de her pe traseul Mitertaih – Marieberk – Niurinberk (Nűrnberg - otel de Viutimberk – Würtemberg) – Maens (otel di Koloni - de Cologne) - Strazburk (Strasbourg) – Metz. În 13 august ajung la Paris, unde stau opt zile. Se cazează la ‹‹otel dorlean riu reşilio No. 17, ceea ce însemnează Hotel d'Orleans, rue Richelieu, nr. 17››.


Cumpărături la Paris și la Viena

 
Coșul de cumpărături făcute în Paris de coana Profira include, printre altele ‹‹1 pereche mănuși, o băsmăluță Profirei, pomadă și parfumuri Profirei, botine Profirei, cercei de aur 40 fr., 2 cătărămi, 12 mănuși și zaratele (jartiere), 2 giucării›› ș.a. Cucoana Profira, în afară de o mulțime de lucruri cumpărate, capătă de la Cuconu Iancu 1116 lei ‹‹în 30 galbeni Profirei în Paris săși eie lenjerii››. 
 
Nici boierul nu s-a lăsat mai prejos: ‹‹Cuconu Iancu și’a cumpărat un revolver, care costa foarte scump, în comparație cu alte obiecte: 315 lei sau 100 franci››, haine, cu care a cheltuit 1111 lei (‹‹fracu, surtuc, jăleatca fracului, jăleatca de sară››) și două ceasornice. “În Paris, Prăjescu se întâlnește cu prieteni din Moldova; pe unii chiar îi primește la gară. Cu 10 lei plătește ‹‹trăsura la drum de fer Liteanu Forăscu››. Moldoveanul nu mai zice ‹‹drum her››, de când auzise, în Paris ‹‹chemin de fer››. Liteanu era Iorgu, cel de la Marienbad, iar Forăscu era un tânăr fălticenean, Vasile A. Forăscu. Cu Liteanu și cu un alt prieten, Radu, ia o masă la Vefour, o masă scumpă: 113 lei 16 parale, iar altădată plătește 50 lei 20 pentru ‹‹dejine cu Radu››.

Sejurul parizian se încheie în 21 august, dată la care când suita pleacă din Paris: “până la gară se duce cu ‹‹omnibusu›› - 20 lei; plătește 356 lei ‹‹drum de her Paris Ostand (Oostende) 3 pers. clasa I-iu fiind tren de viteză››”. Din Oostende – unde s-au cazat la ‹‹Casa riu de flandră›› (Rue de Flandre) - boierii fac în 25 și în 26 august ‹‹excursiuni la Blagănber - târgușor și feredee de mare și la Bruju››. Călătorii moldoveni au părăsit Oostende în ziua de 10 septembrie, când au plecat spre Viena, trecând prin Bruxelles. 

Oostende - 1901
 
În ziua de 13 Septemvrie Prăjescu ajunge la Viena, unde stă numai patru zile, după cum se pare numai pentru a face cumpărături, în care timp trece în conturi numai patru mese: una la vaisă roză (Weisse Rose), cu 27 lei 8 parale, alta, fără a indica unde: ‹‹48 lei masa cu D. Bali››, și două mese la otel.” În 18 septembrie notează: ‹‹21 lei omnibus de la drum la otel Jorj în Letnberk››. În drumul spre Cernăuți boierii s-au oprit la Stanislau (‹‹otel de Saksă››) unde a plătit 34 lei; în 21 septembrie ajung la Cernăuți, unde se cazează tot la «otel de Paris» - 56 lei; plătește 12 lei ‹‹rohatcele›, 16 lei ‹‹masa la săreți›› (Târgul Siretului), și se opresc în Suceava ‹‹la otelu cel mai nou unde a mas›› - 48 lei. În Suceava, Prăjescu dă 124 lei ‹‹în 2 napoleoni la părintele Darii (Darie), egumen pentru bisărica Sf. Ioan Nou din Suceava››, mai dă alți 6 lei 32 ‹‹tij la o bisărică pentru preuți››. La frontieră notează 54 lei 20 ‹‹bacșișuri la graniță în 2 f. la neamț și moldoveni››. A doua zi după sosire, la 23 septembrie, în carnetul lui Prăjescu este notat că a dat 37 lei ‹‹la biserică și molevion de bună venire››.
 

Din nou acasă

 
Un sejur pe cinste petrecut de conul Iancu Prăjescu și de conița Profira în occident, nu-i așa? Rămâne însă o nelămurire, consemnată de Artur Gorovei la sfârșitul articolului său: “El a plecat de acasă cu 1038 lei, a mai luat în Viena 3700 ‹‹acreditiva›› de la Leiba Cahan, bancher din Iași, ceea ce face peste tot 5638 lei; până la sosirea în Viena el cheltuise 24.741 lei 12 parale, cum arată carnetul. Nu putem să știm - căci nu-i nicăieri notat – cine-i va fi trimis lui bani în străinătate, și prin ce mijloc.
 

Sursa: articolul Voiajul unui boier moldovean în Occident” - semnat Artur Gorovei - publicat în Revista Fundațiilor Regale – numărul 1 iunie 1935

Un comentariu :

  1. Frumos articol! Ar fi grozav să putem citi toate notele de călătorie ale boierului Prăjescu!

    RăspundețiȘtergere