Cruciații balcanici au distrus moschei, iar România a clădit una (inaugurarea moscheei “Melik” din Constanța)

Inițiativa construirii unei mari moschei la Constanța a aparținut primului suveran al României, Regele Carol I. Decizia a venit pentru a răsplăti loialitatea comunității musulmane din Dobrogea față de Statul Român și în semn de mulțumire pentru acordarea de către Sultanul Abdul Hamid II, în anul 1905, a unor drepturi mai largi pentru românii din Peninsula Balcanică. Construcția Marii Moschei a început în anul 1910, iar inaugurarea acesteia s-a făcut “cu o pompă deosebită” în 31 mai 1913. 

 

Evenimentul este a fost surprins cu lux de amănunte de “Gazeta Ilustrată” – în numărul din 15 iunie 1913 – într-un articol cu titlu sugestiv:

CRUCIAȚII BALCANICI AU DISTRUS MOSCHEI, IAR ROMÂNIA A CLĂDIT UNA - Inaugurarea moscheei “Melik” din Constanța

"Cu o pompă deosebită s'a făcut în ziua de 31 Mai, inaugurarea moscheei “Melik”, ridicată la Constanța de Statul Român și a cărei construcție a costat 400.000 lei. România a făcut acest dar cultului mahomedan, în semn de mulțumire pentru iradeaua imperială de acum câțiva ani prin care Românii din Turcia erau recunoscuți ca o naționalitate distinctă. Planurile moscheei au fost întocmite de d. architect Ștefănescu (notă: construcția lăcașului de cult a fost realizată după planurile ing. Gogu Constantinescu, sub îndrumarea arhitectului Victor Ștefănescu, fiind luată ca  model Moscheea Konya din Turcia), iar lucrările executate de d. inginer Neculcea.

Inaugurarea fiind anunțată, conform ritului mahomedan, pentru orele 12 din zi, atât Piața Independenței cât și împrejurimile moscheei erau tixite de un numeros public. Minaretul moscheei, precum și intrarea principală erau împodobite cu steaguri tricolore. Interiorul sanctuarului era ocupat jumătate de către fruntașii musulmani din județele Tulcea și Constanța, iar cealaltă parte era ocupată de oficialitatea și de persoanele marcante din oraș, printre care d-nii: M. Solacolu, primarul orașului, I. Bentoiu, ajutor de primar, întregul consiliu comunal, corpul consular în frunte cu Cadri-bey, consulul otoman, Saint-Sauveur, consulul francez, dr. Benzoni, consulul italian și Schmith, consulul Germaniei, d-nii senatori Pilescu și G. Benderli, deputați, inginer Cacanău și Aurel Solacolu, clerul din localitate în frunte cu protoereul Protopopescu, d. Dimitriu, președintele Tribunalului, cu toți magistrații, d. Pericle Papa-Hagi, inspectorul școalelor particulare din țară, fruntașii coloniei macedo-române în frunte cu d. Dabo, corpul avocaților și numeroși fruntași constănțeni.

Moscheea în anul 1913: altarul (stânga)
Intrarea în moschee (dreapta)

Tot în moschee mai erau așezate fotoliile regale, alături de care stăteau ofițerii superiori ai garnizoanei, d-nii general Culcer, comandantul Corpului 5 de armată, generalii Basarabescu și Pretorian, colonel Găiseanu, șeful Statului Major al Corpului 5, colonel Sclia, comandantul Reg. 13 artilerie, colonel Balmez, colonel Dragalina, comandor Negreanu, comandor Mihăilescu, comandor Lăpușneanu și alții. În apartamentul din moschee, rezervat cadânelor, luaseră loc femeile musulmane din localitate în frunte cu d-na Cadri bey. Asistau de asemeni un mare număr de doamne, între care d-na general Berlescu, d-na I. Panaitescu, d-ra maior Constantinescu, d-na locot.-colonel Nedeianu, etc. În fața fotoliilor regale erau Cadri bey, consulul otoman Levensohn, cancelarul consulatului turc. Se găseau apoi îngenunchiați pentru începerea serviciului religios Afuz-Rifat, muftiul județului Constanța, Ibraim Cadâr, cadiul județului, Mehmet-Hakir, muftiul județului Tulcea și Sail Mazan, cadiul din Tulcea.

La orele 12 și jumătate sosește la moschee misiunea venită de la Constantinopol din partea M. S. Sultanul Turciei. Misiunea e compusă din Exc. Sa Mahmud Essad Effendi, ministrul Cadastrelor, Ali Saadeti, hatipul moscheei Ier Alti geamissi din Galata (Constantinopol) și muezzinii Afuz Kemal Effendi și Hagi Sassan Effendi de la moscheea Kara Mustafa Pașa, care iau loc în fața locului rezervat pentru preoți. Se mai află de față și Exc. Sa Sefa Bey, ministrul Turciei la București.

Oficialitățile prezente la inaugurarea moscheei

La orele 12 jumătate sosesc și MM. LL. Regele și Regina, însoțiți de d-nele Bengescu, Poenaru, împreună  cu d-nii Take Ionescu, ministru de interne, general Mavrocordat, șeful Casei Militare, colonel Baranga, adjutant regal, I. Panaitescu, directorul Siguranței și prefect Irimescu. La intrare Suveranii au fost întâmpinați de Exc. Sa Mahmud Essad Effendi, trimisul special al M. S. Sultanului, Exc. Sa Sefa Bey, ministrul Turciei la București, d. primar Mircea Solacolu, etc. Imediat după sosirea MM. LL. Regale., s'a început serviciul religios al inaugurărei moscheei, care a fost oficiat de hatipul Ali Saadeti, răspunsurile fiind date de muezinii Afuz Kemal Effendi și Hage Hassan Effendi. Cel din urmă a cântat rugăciunea de la turela minaretului din  fața cetățenilor din fața moscheei și din Piața Independenței.

 

Mahmud Essad Effendi, ministrul cadastrelor, într’o cuvântare în limba franceză, a exprimat recunoștința Sultanului și a întregului islamism pentru solicitudinea arătată de Guvernul Român populațiunii mahomedane. Recunoștința aceasta e cu atât mai mare cu cât “de unde până astăzi în toate părțile locuite de Turci se dărâmă moscheele, aici în țara M. Voastre se ridică noi și frumoase locașuri de rugăciune". Interpret al aceluiași sentiment de gratitudine s'a făcut și E. S. Sefa bey, ministrul Turciei la București. M. S. Regele, în răspunsul săi, a făcut urarea ca Imperiul Otoman să redobândească strălucirea de altă dată. Vorbește apoi Afuz Kemal Effendi, muftiul județului, care în numele musulmanilor din Dobrogea, aduce Suveranilor respectoase omagii.

MM. Regele și Regina au vizitat în urmă întreaga moschee, admirând cele două mari sfeșnice de argint dăruite M. S. Sultanul și covoarele cu care e tapisată moscheea. Mai înainte de plecare, Cadri bey consulul turc din localitate, a oferit M. S. Regina, din partea M. S. Sultanului, un superb covor persian, de mare preț, lucrat în atelierele imperiale." (notă: moscheea a fost înzestrată în anul 1965 și cu un alt covor oriental, adus din moscheea de pe insula Ada Kaleh; covorul cu dimensiuni impresionante - 16 metri lungime, 9 metri lățime şi o greutate de 490 kg. - a fost proprietatea sultanului Abdul Hamid)

 

Moscheea “Carol I”, amplasată în Piața Ovidiu, este și azi, după mai bine de un secol de la inaugurare, principalul edificiu de cult musulman din țară și totodată unul dintre cele mai frumoase monumente arhitectonice ale Constanței.