POVESTEA CONCURSULUI "MISS ROMÂNIA" - 1929 (1)

Martie 1929 – o lună a Mărțișorului, a omagierii femeii și a primului concurs "Miss România". Un eveniment media și de marketing al vremii, poate cel mai important după periplul Josephinei Baker prn București, în celebra ei trăsurică trasă de un struț. Nu exagerez atunci când spun spun eveniment social, media și de marketing. și o să încerc în cele ce urmează să vă dovedesc că afirmația mea e susținută de fapte. 

Magda Demetrescu - "Miss România" 1929

S-a mai scris în ultimul timp despre acest concurs. Autorii articolelor s-au limitat - din păcate - la prezentarea fotografiilor d-rei Magda Demetrescu, prima româncă care a avut onoarea de a fi desemnată "Miss România". Concursul a însemnat însă mult mai mult decât atât: mediatizare intensă în presă – luni la rândul relatările despre concursurile de frumusețe județene - evenimente care au încins spiritele și care au adus organizatorilor reclame și sponsori - au ținut prima pagină a jurnalelor.

"Miss România" 1929

Concursul, organizat în România de revista “Realitatea Ilustrată”, era afiliat concursului “Miss Universum” care se organiza deja de 11 ani la Galveston, în Statele Unite ale Americii. Din comitetul de organizare făceau parte, printre  alții, scriitorul Liviu Rebreanu, pictorii Frederic Storck și I. Steriadi.  

 

Ce și-au propus organizatorii concursului "Miss România"

 

O spun chiar ei: “Noi ne vom strădui să alegem un tip reprezentativ al frumuseții românești, fie frumusețea bănățeană cu trăsături românești accentuate, fie frumusețea basarabeană, în care se resimte influența slavă, fie olteanca cu trăsături dacice. Pe aceasta o vom trimite la Galveston, să se măsoare și cu domnișoara Simon, aleasa Ungariei (notă: "Miss Europa" în anul 1929) și cu celelalte frumuseți reprezentative ale diferitelor țări. Fiecare româncă, știindu-se inimoasă, va înțelege că este de datoria ei să se prezinte la concursul de frumusețe al „Realității Ilustrate”, pentru ca în lupta de la Galveston să afirme întâietatea României.”

Coada de la birourile de înscriere

Organizatorii trebuiau însă să se lupte cu reticența încă prezentă în societatea românească. Aveau să lupte și să câștige. Nu ușor însă. Organizatorilor le era „teamă de rezerva publicului“. Ca urmare au încercat să facă frumoasele vremii să participe la acest concurs invocându-le patriotismul:

 

“Fetele frumoase să nu se lase împiedicate de o modestie – nelalocul ei în această împrejurare – ca să se prezinte la concurs. Le îndemnăm să ia parte la întrecere, dorința noastră fiind ca România să fie strălucit reprezentată la concursul de la Galveston-Texas. Dacă “Miss România” va obține titlul de “Miss Universum”, gloria ei se va răsfrânge și asupra țării.” 

 

Concurs de frumusețe pentru domnișoarele “cu o moralitate perfectă”

 

Zis și făcut. Înscrierea domnișoarelor la concurs s-a făcut prin transmiterea de fotografii către redacția revistei “Realitatea Ilustrată” din strada Sărindar nr. 12 sau în urma propunerilor făcute de membrii juriilor județene. Putea să participe orice domnișoară “cu o moralitate perfectă”, cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani, care nu apăruse niciodată pe scenă sau într-un film și care “să nu fi fost manechin”.

Fotografie făcută în timpul jurizării concursului

În capitalele de județ au fost “instituite jurii” în alcătuirea cărora au intrat artiști, literați, personalități de seama din viața socială. Juriile au fost conduse de cele mai multe ori de “capul autorității locale". Este demn de menționat că, pentru a proteja pudoarea potențialelor candidate, concursuri județene nu au fost organizate în prezența publicului. Concurentele intrau una câte una în sala în care se găsea juriul, îmbrăcate într-o rochie simplă. Ele nu au avut voie să fie fardate și nici să poarte “soutien gorge sau corset”. Cum urma să se facă ierarhizarea? “Membrii juriului le vor privii, fără a le atinge și fără a comunica între ei impresiile. Fiecare va acorda candidatei câte o notă. Media notelor acordate formează calificația generală”.

CONCURSURILE JUDEȚENE "MISS ROMÂNIA 1929"

Au fost organizate concursuri regionale în toate cele 72 de județe ale României Mari. În 3 martie (în 15 județe chiar și în 10 martie) și nu în 17 februarie cum se anunțase inițial, datorită “solicitării unui număr însemnat de candidate din provincie care au arătat că din cauza frigului nu se pot prezenta până în capitalele de județ”. Se pare că aceste concursuri județene  au avut un mare succes. Fie și numai prin numărul impresionant de participante: peste 2500. În multe dintre capitalele de județ concursul a fost de asemenea și un prilej pentru organizarea unor adevărate sărbători locale.

Frumoasele Bucureștiului

În București alegerea celor trei câștigătoare regionale a fost făcută în “Salonul oficial al Palatului artelor de la șoseaua Kiseleff”. Din juriul condus de Dem Dobrescu (primarul Bucureștiului) mai făceau parte Principesa Ioana Ghica, d-nele Cuțescu, Stork, Olga Creceanu precum și d-nii Brătescu-Voinești, Ion Minulescu și H. Blazian. 

 

Curiozitatea publicului, care nu avea voie să intre "în sala în care lucra juriul", “s’a manifestat prin adevărate asalturi care numai cu multă greutate au putut fi respinse”. Din numărul mare de candidate juriul a selectat mai întâi 88, apoi 26 și la final 7. Dintre acestea membrii juriului au ales frumoasele care aveau să fie încoronate cu cele trei titluri: "Miss București" (două – egale ca valoare) și "Miss Ilfov" (d-rele Maria Danacu, Nadeja Oculici de Kosarinny și Eugenia Gologan).

Câteva dintre poveștile câștigătoarele concursurilor județene (nume, interviuri, (articol publicat în noiembrie 2014; ultima actualizare martie 2023)fotografii) în episodul următor:

Citește continuarea aici!!!

Surse informațiilor și a fotografiilor: revista “Realitatea Ilustrată” - numerele din perioada ianuarie - mai 1929 - disponibile în colecția Bibliotecii digitale a B.C.U. "Lucian Blaga" Cluj Napoca

(articol publicat în martie 2014; ultima actualizare martie 2023)