Tradiții

Ursitoare, ursitoare, m-ai ursit la grea dogoare!

“Cum se naşte un băiat sau o copilă, totdeauna se înscrie în cer într-o carte, care se numeşte Cartea sorţii, nu numai numele, ci şi tot viitorul său cum are să fie: bun ori rău, de unde vine apoi şi zicala: aşa mi-a fost scris.” ....citiți continuarea aici....

Astă sară-i clacă-n sat…

“Lumea adunată muncește cu mai mult spor și mai repede în gluma spumoasă a flăcăilor ațâțați de râsetele fetelor, în snoavele povestite cu zâmbet de unchiaș hârșit ascuns pe sub mustăți stufoase și cărunte de cei vârstnici, în cântecele de dor și de dragoste ale fetelor, care răscolesc și infioară pe cei tineri...” ....citiți continuarea aici....

Anuța și farmecele de dragoste

Odată ajunsă la vârsta la care începe să îi freamăte inimioara de dorul vreunui flăcău, Anuța începe să aştepte cu tot mai multă nerăbdare Duminica şi zilele de sărbătoare. Sunt acele zile în care Anuța are prilejul de a-și mai astâmpăra întrucâtva pojarul adunat în suflet. Anuța nu stă însă cu mâinile în sân în asteptarea horei din sat. În seara de dinaintea jocului “fata desface în două focul din vatră și între focuri pune o oală cu apă neîncepută, un ban alb și busuioc. Oala rămâne acolo până în dimineața următoare, la utrenie. Atunci o ia de acolo ....citiți continuarea aici....

Datini de Sângeorz

“Dis de dimineață în ziua de Sângeorz se scoală feciorii și se duc la șipot, la izvor, la fântână, de unde obișnuiesc a duce apă de băut; acolo întâlnesc fete care merg după apă; le prind și le udă bine”. Se credea că “udatul se face de bucurie și mulțumită lui Dumnezeu.” ....citiți continuarea aici....

Sf. Nicolae: Fericirea ți-o aduce putința de a dăirui

Sfântul Nicolae (n.ca.280, Patara, Licya — d. ca.345, Myra) este unul dintre cei mai populari sfinți din calendar și este prăznuit în fiecare an în 6 decembrie. Numele lui - în greacă Nikolaus - are la origine cuvintele “nike” (victorie) și “laos” (popor) și poate fi tălmacit prin expresia „obșteasca biruință“.....citiți continuarea aici....

Noaptea Sfântului Andrei

Noaptea care precede ziua de 30 noiembrie este fără îndoiala una dintre cele mai importante din calendarul credințelor populare românești. Este o noapte vrăjită, în care fetele își pot visa ursitul, dar și un timp în care se crede că ies și umblă strigoii și în care lupii atacă gospodăriile.....citiți continuarea aici....

Filipii de toamnă

Începutul postului Crăciunului coincide cu o perioadă specială a calendarului popular “cunoscută și păzită cu mare sfințenie pretudindeni pe unde locuiește poporul român”: sărbătoarea „Filipilor de toamnă”. ....citiți continuarea aici....

Graiul Maramureșului

Maramureșul este un ținut al bisericilor de lemn, al peisajelor de poveste și al tradițiilor străvechi păstrate până în zilele noastre. Mai puțin cunoscută este însă bogăția lingvistică a acestei zone. Un turist neavizat care ajunge în Maramureșul istoric poate să fie surprins de “graiul Maramureșului” ....citiți continuarea aici....

Cum va fi vremea...

Viața țăranului român – fiind legată de peticul de pământ pe care îl lucra și care îi aducea cele necesare traiului - a depins mereu de starea vremii. Tocmai de aceea locuitorii satelor au fost mereu atenți la semnele care îl puteau ajuta să prevadă „cum va fi vremea”.....citiți continuarea aici....

Iubirea în farmece, cântece și descântece

Descântecele se fac și pentru aducerea dragostei, pentru sănătate, pentru…aducerea înapoi a barbatului. Practic pentru orice situație ivită în viața există și…o soluție în lumea farmecelor sau a descăntecelor.....citiți continuarea aici....

Lăutari de altădată

Muzica lăutărească i-a însoțit mereu pe români de-a lungul istoriei. Prezente la cele mai importante evenimente din viața lor – nunți, botezuri, înmormântări – acordurile muzicii lăutărești au răsunat și în momente cruciale ale istoriei. ....citiți continuarea aici....

Descântecul stelelor

Creștini fiind, românii cred că “cerul, fiind locașul lui Dumnezeu, al Domnului Hristos, al Maicii Domnului, al Sfinților și al cetelor îngerești, stelele sunt făcliile ce se aprind noaptea spre a lumina sfânta lume a celor fără sfârșit.” ....citiți continuarea aici....

Fugi deochi, dintre ochi...

Una dintre superstițiile adânc înrădăcinate în conștiința poporului român – dar întâlnită și la multe alte popoare – este credința în deochi. Deochiul este privit de cele mai multe ori ca fiind o boală datorată puterii vătămătoare pe care o poate avea o privire malefică. ....citiți continuarea aici....

Mătrăguna și dragostea

În practicile magice românești mătrăguna a ocupat întotdeauna un loc deosebit de important. Se credea despre ea că este o plantă cu virtuți magice – fiind aducătoare de noroc în dragoste și de prosperitate. ....citiți continuarea aici....

Despre noroc - credințe și superstiții

Conform credinţei românilor, norocul este determinant în viaţa unui om şi îi defineşte destinul. Norocul se naşte în acelasi timp cu omul şi îl însoţeşte până la moarte.Norocul fiecărui om este hotărât de soartă, de Ursitoare sau de Dumnezeu. Cei născuţi fără de noroc cu greu pot să îşi schimbe destinul. ....citiți continuarea aici....

Cocoșii, găinile și... românii

Românii, ca şi romanii de altfel, împărţeau timpul nopţii în funcţie de cântatul cocoşilor: „când cântă cocoşii întâia dată, atunci e miezul nopţii; când cântă a doua oară, este aproape trei dimineaţă; iar a treia oară, când încep a cânta mai des, când apune găinuşa şi răsare luceafărul de dimineaţă, atunci îndată se şi face ziuă.” ....citiți continuarea aici....

Paparudă-rudă, vino de ne udă

Pentru țăranii români seceta a fost întotdeauna unul dintre cei mai mari dușmani. Ei credeau că “seceta este o pedeapsă a lui Dumnezeu pentru necredința și feluritele răutăți ale oamenilor”.  ....citiți continuarea aici....

Cățelul pământului

Între creaturile supranaturale imaginate de poporul român, Căţelul pămăntuluiocupă un loc aparte. De ce aparte? Pentru că, spre deosebire de ursitoare, zâne, iele, stafii, strigoi sau joimăriţe, Căţelul pământului  are un corespondent în lumea reală. ....citiți continuarea aici....

Despre ceasul cel rău

Atunci când ne referim la “ceasul rău” suntem tentaţi să credem că este vorba despre un interval de timp în care am fi predispuşi să greşim sau să fim încolţiţi de ghinion. Vechile legende populare spun însă că “Ceasurile cele rele” sunt “nişte duhuri de noapte care pocesc pe cei ce le ies în cale. ....citiți continuarea aici....

Fire-ai plop afurisit

Dacă busuiocul este una dintre plantele cele mai iubite de români, plopul este probabil cel mai “afurisit” dintre copaci fiind considerat un simbol al nehotărârii şi al fricii. În popor se spune chiar că nu trebuie “să ţii în ogradă plopi pentru că sunt copaci de pagubă”. ....citiți continuarea aici....

Busuiocul și farmecele de dragoste

Planta cea mai iubită poate, dar şi cea mai folosită de poporul român în ritualurile magice de aducere a dragostei este fără îndoială busuiocul, planta despre care se spune ca ar fi crescut în locul în care Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena ar fi descoperit Sfânta Cruce. ....citiți continuarea aici....

Românii și iarba diavolului

Tutunul începe să fie cunoscut în Ţările Române începând cu secolul al 17-lea – aşadar în epoca în care patima fumatului a cuprins aproape toate popoarele europene. Împrumutat de la turci şi de la tătari, obiceiul fumatului era deja foarte răspândit la sfârşitul acestui secol. ....citiți continuarea aici....

Usturoiul în famece, descântece și vrăji

Usturoiul - sau aiul după cum mai este numit prin Banat şi Transilvania – este una dintre plantele cele mai des folosite de români pentru a se lecui de boli, pentru pentru alungarea spiritelor necurate sau pentru “prinderea” farmecelor, a descântecelor sau a vrăjilor. ...citiți continuarea aici....

Cântece și descântece de dragoste

Descântecele se fac pentru aducerea dragostei, pentru sănătate, pentru…aducerea înapoi a barbatului. Practic pentru orice situație ivită în viața există și…o soluție în lumea farmecelor sau a descăntecelor....citiți continuarea aici....

---

---