Schimbarea la Față a Domnului, una dintre cele mai mari sărbători creștine, este prăznuită în fiecare an pe 6 august. În această zi este rememorată minunea petrecută pe muntele Tabor, când Iisus s-a schimbat la față în fața ucenicilor Săi Petru, Iacob și Ioan, "și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe la lumină." Atunci, s-au arătat și doi mari profeți ai Vechiului Testament, Moise și Ilie, confirmând că Iisus este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu.
În calendarul popular românesc, sărbătoarea mai este cunoscută sub numele de "Pobrejenie" sau "Obrejenie". Această zi marchează debutul toamnei, fiind momentul în care frunzele "se îngălbenească" în codru. Se spune că gospodarii trebuie să fie "împăcați și împăciuiți unii cu alții, căci altfel această sărbătoare îi va probozi și vor rămâne vrăjmași peste an."
Datini, obiceiuri, superstiții
Iată o enumerare a celor mai cunoscute datini și superstiții legate de această sărbătoare, selectate din studiul marelui etnolog Tudor Pamfile – "Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului" (1913):
- Scăldatul în ape: Din 6 august, nimeni nu mai are voie să se scalde, deoarece "cerbii le spurcă, urinându-se în ele."
- Fructe de sezon: Mulți gospodari se feresc să mănânce mere, pere sau prune până în această zi, considerată momentul potrivit pentru a le consuma.
- Vița de vie: Tot până la această dată este interzis consumul de struguri. În ziua sărbătorii, românii care au vii aduc struguri la biserică pentru a fi binecuvântați de preot.
- Leacuri populare: În Oltenia, se crede că în această zi este bine să se păstreze câte o crenguță cu șapte prune și câteva alune într-un loc ferit, ca leac pentru "friguri și alte boale" pe parcursul anului.
- Podoaba capilară: Fetele nu trebuie să se spele pe cap, deoarece se crede că "dacă vor face astfel coadele nu le vor mai crește, întocmai cum iarba nu va mai crește peste această zi de început a toamnei."
- Credințe: În județul Muscel, se fură flori de tigvă care se plămădesc în apă, iar oricine bea din această apă va fi ferit peste an de "brâncă și alte umflături."
Sursa: Tudor Pamfile – monografia “Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului” – publicată de Editura Librăriilor Socec & Comp. - Bucureşti - 1913
Postări
Popular i se spune Pobrajen, Pobrejeni, Pobrejenie, Pobrejeniile, Obrejenie sau Obrejeniile. Marcheaza despartirea de vara, schimbarea vesmintelor naturii, dar si ale oamenilor, cu cele de toamna. Pobrejenia înseamnă pobrozirea, certarea, ocărârea celor neascultători. Azi nimeni n-are voie să se certe cu nimeni altfel va fi pedepsit de Sfintele Pobrejenii şi va sta certat tot anul cu lumea.Apele încep să se răcească, frunzele să pălească, să se-ngălbenească, să se răsucească. Ăl de-i deochiat să caute să se uite după berze ca să-i plece deochiul cu ele. Cel care intră azi în apă se va schimba la faţă. Se pregătesc gângăniile târâtoare, şerpii şi şopârlele să intre în pământ pentru că a început toamna. Care mai rămâne şi e găsită poate fi omorâtă – mai ales şerpii. Azi cerurile sunt deschise şi se pot mânca şi da de pomană poame – mere, pere, etc. Abia azi se pot gusta strugurii dar nu oricum ci după ce sunt rostite vorbele ritualice : „Boabe noi în gură veche”… În ziua asta, de dimineaţă femeile merg în pădure şi culeg în pielea goală alune şi buruieni de leac pentru friguri. Încă se mai pot aduna, culege, plante de leac (leuştean, avrămeasă, muşeţel, etc). După ziua asta, buruienile de leac dau înapoi şi-şi pierd puterile. Azi e bine să furi flori de lupoaie sau tărtăcuţă (troacă) cu care se prepară APĂ NEÎNCEPUTĂ folosită la diverse leacuri cum ar fi tămăduirea brâncii (umflături). Gospodinele lipesc balegă de vacă pe gard pe care o vor folosi la iarnă pentru fumigaţii (afumarea celor bubaţi). (din ziarul virtual Academia de rouă)
RăspundețiȘtergereVa recomand si eu: http://academiaderoua.drpro.ro/
RăspundețiȘtergereInteresante informatii
RăspundețiȘtergereMultumesc Nicoleta. Te mai astept... pe aici!
RăspundețiȘtergere