Vă propun azi câteva glume și caricaturi drăguțe culese din numerele apărute în anul 1878 ale foii satirice și umoristice “Bobârnacul”
– răsfoite din colecția Bibliotecii
Digitale a Bucureștilor:
"Un
bărbat în ceasul morții, văzându-și femeia plângând, i-a zis:
-
Nevastă, eu mor. Paul, tovarășul meu, îmi va ține locul; el va face lucrurile
pe care le făceam eu, până când ți se va regula starea.
-
Trebuie să mă gândesc, pentru că am vorbit deja cu altcineva să-ți țină locul…”
“Un țăran, venind pentru prima oară la București și ajungând pe podul Mogoșoaiei,
rămase uimit văzând mulțimea prăvăliilor, împodobite cu fel de fel de table și
inscripții. El dori să vadă ce marfă cuprinde fiecare din aceste prăvălii. Intră,
la întâmplare tocmai într’o zarafarie (notă: cămătărie, loc unde se
schimbau banii) și nevăzând nici o marfă expusă la vedere, întrebă pe un om ce
se afla înauntru ce marfă vinde. Zaraful, vrând sa râdă de dânsul, îi răspunse:
- Capete de măgar…
- Pe legea mea, urmă țăranul, trebuie să aibă mare căutare marfa dumneavoastră,
căci nu mai văd decât unul în toată prăvălia…”
***
“- Ioane - a spus un boier către servitorul său. Am să plec mâine dimineață la cinci ceasuri, așa că nu uita să vii să mă scoli pe la 4.
- Prea bine domnule, a răspuns Ion, dar pentru ca să nu uit să aveți bunătatea să sunați din clopoțel pe la trei și jumătate…”
Europa: Ce zici ursule, e destul?
Ursul: Încă puțin. După ce se va rupe craca
o voi putea înhăța mai bine!
|
“Domnul
X… făcu o masă la care, pe lângă alți invitați, a chemat și pe preotul
mahalalei. După ce se isprăvi masa, ieșiră cu toții în grădina prin care păștea
măgarul gazdei. Îndată ce a văzut pe preot, măgarul s-a apropiat de
dânsul.
Unul
dintre invitați, voind să facă spirit, întrebă:
-
De ce s-a apropiat măgarul de sfinția ta?
-
Asta nu știu, răspunse preotul, dar întrebarea ta e atât de spirituală încât de
aici înainte, ori de câte ori voi vedea un măgar, îmi voi aduce aminte de
dumneata.”
***
“Convorbire
între o pețitoare și un flăcău de însurat:
-
Zestrea e destul de bună, dar toată în pământuri; viitoarea soacră nu are bani
în numerar.
-
Eu aș vrea contrariu…
-
Adică cum ?
-
Soacra să fie în pământ și zestrea în numerar…”
***
“Un
chirurg făcea o operație unui nefericit june.
-
Mi-am pierdut ochiul ? – îl întreabă tânărul pe medic.
-
Nu, uite-l în mâna mea! – răspunse medicul.”
***
“Unui
om turtit de beat, i-a căzut pălăria pe jos, în noroi. El se uita la ea, fără
să puie mâna să o ridice:
-
Dacă te-aș ridica aș cădea eu, căci nu mă mai țin picioarele; dar dacă aș cădea,
tu nu m-ai putea ridica, așa că… te las!
Și
bețivul plecă înainte cu capul gol…”
Congresul de pace de la Berlin: Încă o
partidă de cărți!
Nu știm cine va pierde din marii jucători.
Poate la sfârșit vor plăti... cei ce nu joacă!
|
“Un
ginere se întorcea de la înmormântarea soacrei sale.
-
Tii, m’a apucat o durere grozavă de cap, spuse el către soția sa.
- Biata
mama, nici eu nu o să o uit mult timp - răspunse femeia.
-
Pe mine nu m-a apucat capul de asta. Nimic nu poate fi mai supărător decât să
mergi atât de încet când îți conduci soacra la groapă...”
***
“- Te
rog, du-te! Dacă vine bărbatul meu? Ar trebui să fii mai prudent…
-
Dar doamnă, și dânsul ar trebui să fie prudent și să nu apară tocmai acum…”
***
“-
Pe lumea cealaltă sunt trei opriri, spuse un evlavios, infernul, purgatoriul și
paradisul.
-
Pe lumea asta numai una, i s-a răspuns: Femeia. Ea e paradisul ochilor,
infernul sufletului și purgatoriul portmoneului…”
***
“Un
june copist amenința pe șeful său că dacă îl va scoate din slujbă, va omorî
oameni ca să se poată hrăni.
-
Te vei face bandit ? – îl întrebă acesta.
-
Nu domnule, îi răspunse copistul, voi învăța medicina!”
***
“La
un birt, un bețiv se ciorovăia cu birtașul pentru că acesta nu avea vin vechi.
-
Ce vină am eu – zise birtașul – dacă nu-l lăsați voi să se învechească…”
***
“Pe
bulevard, un june care mergea în spatele unei doamne o întreabă:
-
Nu vă e urât singură, doamnă?
-
Nu domnule, sunt cu lacheul după mine…”
***
“Un
june chipeș vine în orașul I… Aici se întâlnește cu un domn ale cărui trăsături
semănau perfect cu ale lui.
-
Mare asemănare între noi – spuse domnul. Negreșit mama ta a trecut prin orașul
nostru…
-
Nicidecum. În schimb bunicul venea adesea…”
***
“La
un bal, soția unui bancher purta o rochie foarte decoltată.
-
Domnule – i-a spus un june bărbatului acesteia – dumneata, ca bancher, trebuia
să îi fi spus soției tale cum trebuiesc închise tezaurele…”
Citește mai multe glume aici: Bunicii au umor, Mofturi, Zâmbete interbelice, Bunicii se amuză, Străbunica zâmbește, Realitatea zâmbește
Bune!
RăspundețiȘtergere