"Universul Literar" în 1912: între cultură și senzaționalul cotidian
Presa de tip tabloid nu este o invenție modernă, ci are rădăcini adânci în istoria României. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, ziarele cu prețuri mici, accesibile publicului larg și vândute individual pe stradă, au început să schimbe peisajul mediatic. Deși încă dedicate cronicilor politice, aceste publicații au amplificat treptat spațiul acordat știrilor locale, faptelor diverse și evenimentelor mondene, marcând o tendință clară spre prezentarea de "reportaje senzaționale" și relatarea unor "evenimente șocante".
Pentru a ilustra această realitate, am adunat pentru voi câteva "știri de primă pagină" din anul 1912, publicate în săptămânalul "Universul Literar" – un supliment al cotidianului "Universul". Chiar dacă era un supliment literar, nevoia de a se vinde se reflecta adesea în abordarea senzaționalistă a primei pagini, după cum veți vedea în cele ce urmează:
Naufragiul vaporului “Titanic”
Acesta a fost, fără îndoială, evenimentul anului, iar presa românească nu a ezitat să-l trateze cu maxim interes. "Universul Literar" oferea cititorilor săi toate detaliile șocante ale tragediei:
"Cititorii “Universului" cunosc
în toate amănuntele marea nenorocire întâmplată în mijlocul oceanului, unde cel
mai mare transatlantic acum nou construit, "Titanic", s’a scufundat cu peste
2000 de pasageri. Se știe că uriașul vapor s’a ciocnit în drum cu un bloc
enorm de ghiață, care a făcut ca vaporul, aproape înmormântat sub sfărâmăturile
ghețarului, să se scufunde în câteva ore, neîngăduindu-se a se salva decât un restrâns
număr de călători, vreo 700. Ceea ce este de notat e că întreg echipagiul,
împreună cu căpitanul, n’au părăsit puntea și s’au scufundat împreună cu
vaporul lor." ("Universul
Literar" – numărul din 9 aprilie 1912)
![]() |
Accidentul aviatic de la Balș
Deși aviația era încă la începuturile sale, accidentele nu au întârziat să apară, captivând atenția publicului. "Universul Literar" relata cu detalii dramatice un incident aviatic petrecut la Balș, evidențiind pericolul inerent al zborului în acea vreme:
"Luni, pe
teritoriul comunei Balș, s’a întâmplat un grav accident de
aviație. Aeroplanul “H. Coandă-Bristol” pilotat de sub-locot.
Paşcanu având ca pasager pe soldatul mecanic Const. Ion s’a răsturnat din cauza
terenului desfundat din cauza ploilor. Rezervoriu de benzină, în care erau
peste 100 litri luând foc de la scânteile motorului, a făcut ca aeroplanul să
ardă complect, în câteva minute. Aviatorii au scăpat ca prin minune,
alegându-se numai cu câteva răni nu tocmai grave. Ilustrația noastră
colorată reprezintă aeroplanul cuprins de flăcări. În medalion: d-l
sublocot. Pașcanu." ("Universul Literar" – numărul din 15 iunie 1912)
![]() |
Înfiorătoarea dramă din Fălticeni
Poveștile de dragoste sfârșite tragic au fost dintotdeauna un subiect favorit al presei senzaționaliste. În ianuarie 1912, "Universul Literar" relata o dramă pasională șocantă din Fălticeni, o poveste de gelozie și disperare care a culminat cu un asasinat urmat de o sinucidere:
"Ilustrația
noastră colorată din prima pagină, este o reconstituire a unei înfiorătoare
drame petrecută zilele trecute la Fălticeni. Măcelarul Nicolae Gr. Bucătaru,
soldat în Reg. 13 din Iași, venind în permisie de Crăciun la Fălticeni, s’a dus
la întreținuta lui, Maria Perju, servitoare a unui domn Wexler, și după un
schimb de cuvinte i-a tras două gloanțe de revolver în cap și apoi și-a tras și
lui unul. Amândoi eroii dramei au murit. Cauza e eterna dragoste." ("Universul
Literar" – numărul din 16 ianuarie 1912)
![]() |
Un institutor român rănit în Macedonia
Pe lângă evenimentele tragice și mondene, presa vremii reflecta și tensiunile geopolitice și etnice. "Universul Literar" relata un incident grav din Macedonia, unde un institutor român a fost ținta unui atac violent, subliniind lupta pentru influență în regiune și rolul bisericii în aceste conflicte:
"Meglenia este
singura regiune din Macedonia de unde grecismul a fost gonit. Mitropoliții
greci fac mereu tot felul de intrigi contra românilor spre a le închide școlile. Neputând reuși cu intrigi, cu mari cheltuieli au stabilit 40 de
familii în comuna românească Liumnița şș astfel au reușit să deschidă școală și biserică grecească. Dar nu s’au mulțumit cu atât, și prin teroare vor
sa închidă școlile românești. Acum trei zile, institutorul român Dimitrie
Ciota, pe când se ducea spre casă, a fost întâmpinat de doi cunoscuți antarți
greci, Duma Nama și Stanu Cuza, cari apostrofându-l au scos revolverele și au
tras trei focuri asupră-i rănindu-l grav. Fiind arestați, ambii antarți
greci au fost trimiși în închisoarea din Ghergheli, dar a doua zi fură liberați
pe cauțiune, în urma intervenției episcopului grec din Florida." ("Universul
Literar" – numărul din 5 martie 1912)
Catastrofa vaporului "Regina Elisabeta" pe Dunăre
Tragediile pe apă, cu pierderi de vieți omenești și distrugeri materiale, au generat întotdeauna un interes profund în rândul publicului. "Universul Literar" relata, cu impact vizual, o catastrofă navală majoră pe Dunăre, unde vaporul "Erzsébet Királyné" (Regina Elisabeta) a fost cuprins de flăcări, lăsând în urmă un număr considerabil de victime și o cerere de despăgubiri:
"O mare
nenorocire s’a întâmplat zilele trecute pe Dunăre. Vaporul unguresc
"Ersebet Kiralyne" care plecase din Sulina cu numeroși pasageri
în susul Dunărei, ajungând în dreptul localității Rasova, în sus de Cernavodă,
s’a aprins bucătăria, de unde focul a cuprins întreg vaporul. Numeroși pasageri
surprinși în timpul nopții, au sărit în Dunăre ca să scape. Mulți dintre ei
s’au înecat. Mecanicul și un chelner au fost carbonizați. Pasagerii cari au
scăpat, și-au pierdut întreg avutul. Între cei înecați se află și Marin
Dumitrescu, voiajorul fabricei de bere din Azuga și Bacruban, șeful ocolului
silvic din Ostrov. Pasagerii salvați au intentat proces societății ungare
de navigațiune cerând despăgubiri. Ilustrația noastră de azi reprezintă
catastrofa vaporului "Ersebet Kiralyne". ("Universul Literar"
– numărul din 18 iunie 1912)
![]() |
Moartea locot. aviator George Caranda
Zborul, o noutate absolută la începutul secolului XX, venea la pachet cu riscuri enorme, iar tragediile aviatice erau intens mediatizate. "Universul Literar" relata cu amănunte cutremurătoare moartea locotenentului aviator George Caranda, una dintre primele victime ale aviației din România, subliniind pericolele pionieratului în aer și impactul emoțional asupra publicului:
"O groaznică
nenorocire s’a întâmplat miercuri dimineața pe câmpul de aviațiune de la
Cotroceni. Locotenentul George Caranda din reg. 13 Ștefan cel Mare, care
făcea parte din a doua serie de elevi aviatori, făcând mai multe sboruri, la un
moment dat, fiind la o înălțime de 100 de metri, aeroplanul s’a
răsturnat. La o distanță de 10 metri de pământ, nefericitul locotenent voi
să sară, dar s’a împiedicat de lemnăria aparatului, astfel că motorul și toată
greutatea mașinei a căzut peste el zdrobindu-l în chip îngrozitor. Corpul nefericitului
locotenent, prima victimă a aviațiunei din România, a fost transportat la Iași și îngropat cu mari onoruri. Locot. Caranda s’a născut la 1884 în Iași. La
1906 a intrat în școala militară, ieșind sublocotenent la 1908. La 10 Mai a.c. a
fost avansat locotenent…". ("Universul Literar" – numărul din 25 iunie 1912)
![]() |
Crima de la moara Ciurel
Crimele pasionale, cu intrigile și deznodămintele lor tragice, au constituit întotdeauna un material bogat pentru presa tabloidă. În iulie 1912, "Universul Literar" relata cu lux de amănunte o astfel de crimă petrecută la marginea Bucureștiului, la Moara Ciurel, unde o tânără și-a găsit sfârșitul într-o poveste de dragoste sfârșită violent:
"O crimă
pasională s’a săvârșit marți seara în dosul moarei Ciurel, de la marginea
Capitalei. Victima aceste crime, fata Frusina Dânculescu, în vârstă de 18 ani,
de fel din Sibiu (Transilvania), a fost omorâtă cu două focuri de revolver de
către amantul ei Toma Niculescu zis Burghiu, în vârstă de 21 de ani, dezertor
din reg. 4 Ilfov no. 21. Crima a fost săvârșită pe când cei doi amanți se aflau
pe marginea unei râpe din dosul moarei Ciurel. Criminalul s’a predat singur
poliției. Ilustrația noastră de azi reprezintă scena acestei crime
pasionale." ("Universul
Literar" – numărul din 30 iulie 1912)
![]() |
Marea catastrofă de la Hârșova
Accidentele grave, mai ales cele care implicau forțele armate, atrăgeau imediat atenția publicului și a presei. "Universul Literar" relata cu detalii tragice o coliziune devastatoare pe Dunăre, lângă Hârșova, unde o șalupă militară s-a scufundat în urma ciocnirii cu un vapor, ducând la pierderea a numeroase vieți omenești, inclusiv ale unor ofițeri de rang înalt:
"O mare
catastrofă s’a întâmplat pe Dunăre, aproape de Hârșova. Șalupa militară a
marinei noastre de răsboi "Trotuș", care avea pe bord pe ofițerii
batalionului 3 de pionieri, cu garnizoana în Focșani, și mai mulți soldați, s’a
ciocnit cu vaporul ungar "Groz Szechenyi". Șalupa s’a scufundat.
10 ofițeri și 16 soldați s’au înecat, ceilalți au fost salvați. Între ofițerii
înecați se afla însuși comandantul batalionului 3 de pionieri, loc. colonel
Lascăr Stoenescu și maiorul Grigorat." ("Universul Literar" – numărul din 24
septembrie 1912)
Accidentele domestice sau cele legate de tehnologiile emergente, precum automobilele, erau adesea subiecte de știri care stârneau curiozitatea publicului. "Universul Literar" relata un eveniment tragic petrecut în garajul unei personalități marcante a vremii, evidențiind forța distructivă a unei explozii neașteptate:
"Sâmbăta trecută o teribilă
explozie a distrus garajul d-lui Marghiloman din str. Mercur. Explozia a fost atât de groaznică încât a
ucis pe un șofer. Au fost și doi răniți." (“Universul Literar” –
numărul din 16 decembrie 1912)
![]() |
Așa cum reiese din aceste exemple preluate din "Universul Literar" din 1912, apetitul publicului pentru știri senzaționale, drame umane și evenimente extraordinare nu este un fenomen recent. Presa vremii, chiar și cea cu pretenții literare, înțelegea importanța captării atenției prin relatări directe și adesea emoționale, demonstrând că tabloidul, în esența sa, este o constantă în evoluția mass-media.
Citește și: Ştirile de la ora 5 (1911)
Sursa știrilor și a
ilustrațiilor: numere din anul 1912 ale suplimentului "Universul
Literar" - disponibile în colecția de periodice a Bibliotecii Digitale a Bucureștilor
Excelent!
RăspundețiȘtergereMulțumesc. Te mai aștept pe blog, Ioana!
ȘtergereCred că dincolo de aviditatea de senzațional,e și nevoia de a ști ce-o mai fi pe lume,cum anume reacționează un om într-o anumită situație. Și ziarul făcea ceea ce fac astăzi televiziunile : adunau știri care aveau impact la public. Mă tem că și pe internet începe să pătrundă senzaționalul,poate asta e mai ușor de citit,poate un referat sau o cronică nu ar vinde ziarul.
RăspundețiȘtergere