Pas cu pas, adunând rețete publicate prin revistele de
profil de la începutul secolului al XX-lea, începe să se alcătuiască aici a o
adevărată „mini-carte de bucate”. Au fost până acum Rețete
de deserturi ușoare de la 1907, Rețete
(care distrug orice diete), Rochii și dulciuri la modă (prin anul 1906) și Rețete
vegetariene a la Furnica. Completez azi “colecția” cu un
alt articol pe teme culinare. Cititoarele blogului nu se vor supăra sper dacă
printre rețete voi presăra câteva schițe și descrieri de toalete de pe la 1900.
Nu-mi rămâne altceva de făcut decât să închei cu “introducerea” și - parafrazând îndemnul “Violetei de Parma” - să vă urez: “Mult
curaj la gătit, poftă bună și… să-mi spuneți și mie dacă v-au ieșit și dacă
v-au plăcut bucatele!”
“Tocăm ficatul
împreună cu 250 grame de vițel, se sară și piperează, se adaugă un păhărel de
coniac și un gălbenuș de ou, cum și câteva ciuperci tocate. Se ia o cratiță
mică cu capac, se pune pe fund 2 - 3 frunze de dafin, apoi o pătură de slănină,
se umple cu tocătura făcută, se acoperă iar cu o pătură de slănină, iar pe
deasupra se mai pune o foaie albă de hârtie și se astupă bine cu capacul. Se dă
de se coace o oră în cuptor potrivit de cald.” (Bucătarul –
„Moda Nouă Ilustrată” – 5 martie 1909)
PUI CU CARTOFI
„Prăjește cu unt un
pui tăiat bucăți, presară-l cu o lingură de făină de grâu și mai prăjește
puțin; taie apoi cartofii felii și rumenește-i; așează’i împreună cu
puiul, pune o lingură de bulion de pătlăgele, ceapă tăiată mărunt, sare. Piper,
o lingură de unt și una de smântână, umple-le cu apă și lasă-le să fiarbă până
vor scădea.” (Constanța
Diaconescu – „Moda Nouă Ilustrată” – 15 mai 1907)
FILEURI
DE OU
“Tăiați felii de
ceapă și ciuperci, pe cari le puneți în tingire, cu puțin unt și puțin usturoi.
După ce ceapa s’a rumenit puțin, adăugați o lingură de făină, sare și piper.
Întindeți-o apoi cu vin alb și bulion, în părți egale. Lăsați pe foc o
jumătate de oră, până scade sosul. Puneți apoi felii din albușul ouălor tari.
Lăsați să facă un clocot și aveți fileuri de ou.” (Bucătarul – Moda
Nouă Ilustrată – 15 martie 1909)
FRIPTURĂ DE PUI ÎNVELITĂ
ÎN ALUAT
“Iei un pui tăiat bucăți, îl presari
cu sare și’l pui la rumenit în unt, dar puțin să stea. Bați 4 ouă cu 5 linguri
de făină de grâu, pui și puțină sare, apoi scoți carnea și o moi în această
compoziție și o pui iar la rumenit, dar de data asta o rumenești complect. O
așezi pe farfurie și o dai la masă.” (Constanța Diaconescu – „Moda Nouă Ilustrată” – 15 mai
1907)
“Amestecă atât vin sau oțet cu apă,
ca să aibă gust de un acru plăcut și să fie cu totul cca. trei litre de zeamă.
Pune să fiarbă cu puțină scorțișoară și cuișoare, frunză de dafin, piper boabe,
opt dramuri de clei de morun și sare cât trebuie, până scade și rămâne ca o
jumătate de oca. Pe urmă strecoară jum. din zeamă printr’un șervet în
tipar și lasă să se închege; apoi așează felioare subțiri de orice
pește rasol voiți, felioare de marinată și de lămâie, gâturi de raci,
sardele desărate și curățate de solzi, măsline și capere. Strecori zeama
cealaltă, dar nu prea caldă, peste dânsele, și lași să se închege, iar când
vrei să dai la masă pui tiparul puțin în apă fiartă, răstoarnă pe farfurie și
servește la masă” (Nath.
S. Prejb - Călărași – „Moda Nouă Ilustrată” – 5 septembrie 1906)
SĂ NU UITĂM DESERTUL:
TRUFETE
DE ȘOCOLATĂ
“Luați 70 grame de
unt, 70 grame de zahăr pisat. Radeți trei tablete de șocolată și adăugați o
lingură cu lapte. Puneți la foc să se topească încet, și după ce totul s’a
amestecat bine, adăugați două gălbenușuri de ouă. Lăsați să se răcească timp de
o noapte întreagă. Faceți apoi cocoloașe pe cari le presărați cu șocolată
granulată sau cacao. Se poate adăuga migdale prăjite și tocate.” (Bucătarul – „Moda
Nouă Ilustrată” – 15 februarie 1909)
ÎNVÂRTITĂ DIN CIOCOLATĂ
“Se ia jum. oca
făină, se pune un ou întreg și un gălbenuș, apă caldă cât va trebui și se lasă
să stea câtva timp; dup’aceasta se întinde aluatul cât se poate mai subțire, și
se lasă puțin a se răci; atunci se stropește cu o lingură de unt, se ia două bucățele
de ciocolată rasă, 40 dramuri de migdale pisate și 15 dramuri zahăr și
amestecându-le împreună se presară aluatul și apoi se stropește cu 5 linguri de
smântână dulce de lapte fiert, se învelește învârtita, se pune în formă cu
jăratec și sus și jos și se lasă să scadă.” (D-șoarele Fulga –
„Moda Nouă Ilustrată” – 25 octombrie 1907)
SPUMĂ DE
LĂMÂIE
“Freacă cu o litră
de zahăr coaja dela 4 lămâi, pisează cu o litră de migdale curățate de coji și
stoarce zeama dela 3 lămâi peste ea. Bate din 12 albușuri proaspete spuma,
amestecă cu cele pisate, pune pe o farfurie și o coace la cuptor nu tare ars.” (Nathalie S.
Prejbeanu – „Moda Nouă Ilustrată” – 20 iulie 1906)
BUDINCĂ DE VIN
“Se pune într’o
tigaie pe foc 50 grame de unt topit ca să se înfierbânte, se adaugă pesmet de la
5 franzele ca să se umfle; apoi se pune să fiarbă 250 grame vin alb din cel mai
bun, după aceea se amestecă cu pesmetul, se lasă să se răcească. Se freacă bine
50 grame unt topit, se pun într’însul 3 ouă întregi, 4 gălbenușuri unul după
altul, coaja de la o lămâie și 100 grame de zahăr bine pisat și, după ce se va
mestecă toate bine la un loc, se mai adaogă spumă de la 4 albușuri, se amestecă
puțin, se unge forma cu unt, se presară cu pesmet, se toarnă compoziţia în ea și se dă la cuptor. Se servă cu șato de vin și cu șocolată.” (Alexa – “Moda Nouă
Ilustrată” – 05 septembrie 1906).
Rochii de preumblare |
PLĂCINTĂ
LA MINUT SAU ARMENEASCĂ
“O kilă de făină, 4
ouă cu albuș cu tot, lapte cât trebuie, frămânți bine, apoi întinzi foi mici,
ungi cu dulceață de vișine, cu brânză de vacă, amestecată cu ouă și cu zahăr
pisat, sau cu majun. După aceea pui unt sau grăsime în tavă și le prăjești pe șparhat (plită, mașină), le presari cu zahăr pisat și le dai la masă.” (Constanța
Diaconescu – “Moda Nouă Ilustrată” – 12 aprilie 1907)
LAPTE ZBURAT SPANIOL
“Pune atâtea gălbenușuri câte persoane au să fie la masă, dar de voiești pune mai multe, și spărgând ouăle binișor ca în coaja lor să măsori laptele, câte ouă atâta lapte’n coaja lor. Pune apoi coaja de la o lămâie sau 2, zahăr cât va trebui de dulce și puțină sare și bate toate astea o oră. Pregătește curând o formă frumoasă, ca s’o poți da la o masă, unge-o cu unt, toarnă compoziția în ea, pune-o pe jăratec, pune-i un capac deasupra și pune-i jăratec, păzește-o până se coace, apoi presară zahăr pisat ras pe coaja portocalei și dă’l la masă. Acum, poftă bună și să’mi spuneți dacă v’a plăcut.” (Violeta de Parma – Mănești Prahova – „Moda Nouă Ilustrată" 12 aprilie 1907)
Rețete și imagini
selectate din revista „Moda
Nouă Ilustrată” – numere răsfoite din colecția Bibliotecii Digitale a Bucureștilor
Ce rochii frumoase...Ademenitoare reţete...bombe de calorii. Aş adăuga printre rânduri pe REGINA reţetelor româneşti Cecilia Maria Zapan (născută Simionescu 1900-1961)) , care pasionată de tainele gătitului, şi nemulţumită de reţetele existente în acele timpuri, a dorit să arate lumii că şi felul în care faci mâncarea poate fi considerat o adevărată artă. Pe la începutul anilor 30 a scris o carte de bucate care conţinea peste 10.000 de reţete din bucătăria românească. După cel de al doilea Război Mondial, cartea a apărut în nenumărate ediţii, tradusă în engleză, germană, franceză, dar formă prescurtată. Ediția americană „Traditional Rumanian Cooking” din 1996 conține 1296 rețete
RăspundețiȘtergereŞi pt. că nu ştia dacă va avea succes sau nu, a semnat sub pseudonimul SANDA MARIN, iar prefaţa a fost scrisă de avocatul, scriitorul şi marele specialist în arta degustării vinurilor - Păstorel Teodoreanu (fratele Lui Ionel Teodoreanu) el însuşi autor al unei cărţi de bucate foarte apreciate – Gastronomice. Cecilia Maria Simionescu descindea dintr-o familie din elita intelectualităţii a Iaşului, tatăl său fiind cărturarul Ion Simionescu – naturalist, paleontolog şi geograf, devenit profesor universitar la vârsta de 30 de ani. Iar Cecilia a avut o educaţie desăvârşită, vorbea la perfecţie germana, franceza și engleza, a studiat pianul la Paris și apoi în țară cu faimoasa Florica Muzicescu, profesoara lui Dinu Lipatti și a lui Dan Grigore.
Şi totuşi a iubit ARTA GĂTITULUI, nu a considerat că este sub nivelul ei să-şi petreacă o bună parte din timp în bucătărie. Nota bene... pentru toate femeile contemporane care OFTEAZĂ DIN GREU că trebuie să gătească, sau, dacă au mai multe LOVELE, angajează bucătărese... să nu-şi strice mânuţele încărcate de inele...
Daca aici sunt bombe calorice, ce mai zici de retetele din:
RăspundețiȘtergerehttp://deieri-deazi.blogspot.ro/2014/05/retete-care-distrug-orice-diete.html
Cat despre Sanda Marin, alias Cecilia Maria Zapan, o stie tot romanul. Editiile succesive ale cartii ei de bucate au intrat deja in ...folclor. Nu cred ca este casa in Romania prin care sa nu fi trecut. Interesanta si povestea ta. Poate cu putin noroc voi mai gasi cate ceva despre Sanda Marin si...
Interesant materialul
RăspundețiȘtergereMultumesc Nicoleta. Sper sa gasesti si alte articole interesante pe blog.
RăspundețiȘtergere