Istoria se repetă: Ce le urau românii politicienilor și bancherilor în 1927

Se spune că timpul schimbă totul, însă paginile îngălbenite ale revistelor de odinioară tind să ne contrazică. 

 

 

Răsfoind ediția de Revelion a revistei „Realitatea Ilustrată” din 31 decembrie 1927, descoperim o „Sorcovă” satirică ce pare desprinsă din realitățile noastre imediate. De la politicienii dornici de „miere” și bancherii axați pe dobânzi, până la studenții petrecăreți sau muncitorii care visează la un trai mai bun, versurile de acum aproape o sută de ani ne invită la o reflecție zâmbitoare: s-a schimbat cu adevărat lumea sau doar calendarul?

---

---

 

INTRODUCERE: După cum e obiceiul, Anul Nou, când bate'n prag, Cititorii, abonații, Sorcovim și noi cu drag: Fericire dă-le Doamne, Prinde-i cu-al iubirii foc ! Anul care azi începe, Să le-aducă mult noroc ! STUDENȚILOR: Baluri, vin, manifestații Și bastoane mai… masive, Ca să-și treacă doctoratul, După merite… sportive. ȘCOLARILOR: Știm noi bine ce le place, Și o spunem fără ură, Să se schimbe în vacanță Timpul lor de’nvățătură. SĂTENILOR: Le dorim dări micșorate. Vite scumpe, nutreț bun. Să nu uite stăpânirea Nici de țuică sau tutun. BOGAȚILOR ȘI SĂRACILOR: Cerșetorii toți s'ajungă Proprietari de comori, Iar bogații să se schimbe Pentru-o clipă’n cerșetori. COMERCIANȚILOR: Când sunt prețuri maximale, Toți se plâng: comerțu-i mort ! Le dorim deci anu-aceasta: Libertate la import. CELOR DE LA C.F.R. Le dorim trenuri mai bune, Căci încep a rugini. Deraieri pot fi mai multe, Dar nu-atâtea pungășii. BANCHERILOR: Le dorim multe'mprumuturi De la Stat. Ei țara-ajută: Când primesc cu 8 procente Dânșii iau optzeci la sută.

POLITICIENILOR: Toți câți vor și se agită, Urcă-i, Doamne, la putere, Și din fagurele țării, Stoarcă toți mai multă miere. Le urăm azi și-acelor Ce nici când nu au visat: Să ajungă prim-miniștri Ori sub-secretari de Stat. CONSILIERILOR MUNICIPALI: Ei sunt mucenicii vremii, Sărăcia îi înghite: Să le dăm fonduri… secrete Și bugetele sporite ! FUNCȚIONARILOR : Carne ieftină și pâine Și să fie transformate, Le urăm, bacsișurile, În salarii regulate. MUNCITORILOR: Fie-le și lor pe voie: Celor cu nădejdi pierdute. Să își vadă realizată Ziua cea de… opt minute. INDUSTRIAȘILOR: Le dorim urcarea vămii, Tocmai precum se închină: La hotare zid puternic, Pentru marfa cea străină. MILITARILOR: Au și dânșii-o rugăminte Falnicii eroi ai țării: Cu-Anul Nou să eșueze Conferința dezarmării. RĂSPUNSUL ANULUI NOU: Arlequin, ce cânți în rime, Croncănind ca și un corb, Roata lumii nu se'ntoarce, Nu uita: Norocu-i orb. Îi atrage pe-unii noaptea, Pe-alții poate aurora: Ce e scris în cartea sorții Voi aduce tuturora. (“Realitatea Ilustrată” – 31 decembrie 1927)

Privind în urmă la aceste urări pline de haz de necaz, realizăm că „roata lumii”, despre care scria autorul în finalul versurilor, se învârte într-un ritm amețitor, dar rămâne mereu pe același ax. Umorul interbelic ne reamintește că, indiferent de epocă, speranțele, nemulțumirile și dorința de mai bine ale românilor au rămas constante. Așadar, la început de an, vă invit să priviți spre viitor cu optimismul celui care știe că, deși „norocu-i orb”, spiritul critic și autoironia ne-au ajutat mereu să trecem cu bine prin istorie. La mulți ani!

 

Continuați incursiunea în umorul de altădată

 

Dacă umorul din revista "Furnica" v-a stârnit curiozitatea, vă invit să continuați incursiunea în universul vesel de altădată. Puteți găsi mai multe glume și anecdote culese din presa veche în articolele dedicate, precum "Bunicii au umor", "Zâmbete interbelice" sau "Străbunica zâmbește". Aceste mici incursiuni în istoria presei vă vor dezvălui cum se amuzau generațiile trecute, demonstrând că buna dispoziție este, într-adevăr, un subiect mereu la modă.

  

---

---