Magia Bobotezei: Ritualurile zilei în care se deschid cerurile

Boboteaza este mai mult decât o sărbătoare religioasă; este momentul în care pământul și apele se botează, iar granița dintre real și magic devine permeabilă. În tradiția românească, această zi marca o purificare totală a comunității și a naturii.

 

E ziua în care în toate orașele și satele României Mari se organizau procesiuni - conduse de preoți și de conducătorii obștilor - până la un lac, o gârlă sau la o apă curgătoare pentru a înmuia crucea sau prapurii în apă, pentru sfințirea acesteia și alungarea duhurilor necurate. În unele locuri se arunca crucea în apa înghețată și tineri curajoși se aruncau între sloiuri pentru a o culege și pentru a scăpa astfel de păcate. 

---

---

O noapte plină de vrajă: Când cerurile se deschid

 

Conform credințelor populare, noaptea de Bobotează este una încărcată de forțe mistice. Este momentul în care elementele naturii capătă însușiri umane, iar viitorul poate fi întrezărit de cei care știu să privească.

 

Cortegiul condus de patriarhul Miron Cristea
 în drum spre Dâmbovița - Boboteaza anului 1932

 

Noaptea de Bobotează e una plină de vrajă în care cerurile se deschid, în care comorile ard și în care animalele prind glas. 

 

E noaptea în care care fetele de măritat urcă pe câte o movilă și își ciulesc urechile ca să audă de unde vine primul lătrat de câine și să afle astfel din ce parte le va veni ursitul. E noaptea în care fetele mari își văd ursiții în oglindă, în apa sfințită sau în forma plumbului proaspăt topit. Sigur că o parte a acestor obiceiuri sau păstrat sau că altele au început să fie reînviate în anii de după 1989. Dar noi nu mai credem în vraja acelor ritualuri și practici magice. Din fericire? Din păcate?  

Pregătiți să scoată crucea din Dâmbovița - 1932

Credințe și superstiții: Tezaurul lui Arthur Gorovei

Deoarece multe dintre credințele poporului român legate de Bobotează s-au pierdut în negura vremii, am selectat cele mai fascinante rânduieli din lucrarea fotcloristului Arthur Gorovei, “Credințe și superstiții ale poporului român” (publicată de Academia Română în 1915):

 

Patriarhul Miron Cristea înmânând crucea
 Regelui Carol al II-lea spre a fi aruncată
 în Dâmbovița - 1932

Sănătate și protecțíe

 

• Vindecare prin apă: "Cine se aruncă în apă în ziua de Bobotează se vindecă de orice boală. Din ziua de Bobotează, șase săptămâni, toate apele sunt curate și sfinte, chiar și în vârful muntelui."

• Prevenția bolilor: "Pentru ca să nu te prindă frigurile, durerile de cap, de piept sau de stomac, e bine ca la Bobotează, când se afundă steagul în râu, să te speli cu apă din râu, căci așa vei fi tot anul sănătos."

• Protecția împotriva lupilor: "Se credea că lupii atacă oamenii numai până la Bobotează, și că de atunci începând nu mai sunt periculoși pentru oameni." 

• Protecția împotriva șerpilor: "La Bobotează, pruncii înconjurau cu clopoței casa și grajdurile ca să nu se apropie șerpii." 

Căutarea crucii în apă - 1937

Ritualuri pentru căsătorie și fertilitate

• Mărgelele de pe prag: "Când vine popa cu căldărușa la Bobotează, fetele mari își iau mărgelele de la gât și le pun în pragul ușii ca să treacă popa peste ele. Le pun apoi la gât din nou dacă vor să se mărite curând."

• Visarea ursitului: "Fetele de măritat să postească în ajunul Bobotezei și din mătăuzul popii să-și rupă un fir și să îl pună noaptea sub perină ca să își viseze ursitul."

• Bogăția ursitului: "Seara, în ajunul Bobotezei, fetele pun busuioc prin gard. Fetele al căror busuioc va fi dimineață brumat vor lua un bărbat bogat; fetele care vor găsi busuiocul nebrumat vor lua un sărac." 

• Semne de măritiș: "Când cad fetele pe neștiute în ziua de Bobotează, este semn că se vor mărita curând."

• Dorința de a avea copii: "Dacă vreo femeie nu are prunci și vrea să aibă, atunci la Bobotează, când preotul sfințește apa, ea trebuie să ia mai întâi apa sfințită; acasă își va face pogace cu apă sfințită și o va mânca cu bărbatul."

 

Bătrănul Lungu prinzând crucea sfințită
pentru a... 48-a oară - în anul  1929

Noroc, gospodărie și alte superstițíi

 

• Ajunul Bobotezei: "Cine nu mănâncă nimic în ajunul Bobotezei, va avea noroc tot anul."

• Respectul față de preot: "În ajunul Bobotezei e rău de moarte dacă aperi pe popă de câini."

• Rodul curții: "Venind preotul de Bobotează în casele creștinilor, este rugat de gospodine să șadă puțin, ca să stea și cloștele în primăvară pe ouă și să scoată pui."

• Finalul sărbătorilor de iarnă: "Să nu spui colinde sau Plugușorul după Bobotează ca să nu îți curgă urechile."

• Alungarea norocului: "Nu este bine să scoți gunoiul măturat din casă în ajunul Bobotezei ca să nu scoți norocul din casă."

Semne divine și comori

 

Românii credeau de asemenea că:

 

• "În seara de Bobotează, vitele vorbesc între ele și își destăinuiesc unde se află comori ascunse în pământ, comori care vor arde în acea seară."

Cel mai însemnată credință se referea însă puritatea sufletească:

 

• „Cine va vedea cerurile deschise în noaptea de Bobotează, va fi drept înaintea lui Dumnezeu.”

 

Lumea fascinantă a superstițiilor românești 

 

Obiceiurile de Bobotează fac parte dintr-un patrimoniu folcloric vast, plin de credințe și ritualuri. Dacă v-a stârnit curiozitatea, vă invit să explorați și alte articole conexe despre superstiții și tradiții românești:

 

• Oglinda, foarfeca, pieptenele: obiecte care ascund superstiții străvechi (Cele mai fascinante superstiții despre trei obiecte banale, dar pline de semnificație: oglinda, foarfeca și pieptenele)
• Superstiţii la palatele regale (Câteva dintre superstițíile ascunse de palatele regale)
• Românii și credințele lor despre deochi: obiceiuri, ritualuri și superstiții (Despre teama oamenilor de puterea pe care o poate avea o privire stăruitoare)
• Superstițiile românilor despre noroc, ceartă și bani (O colecție de credințe românești: superstițiile românilor despre noroc, ceartă și bani)

  

---

---