Bob Curwood, un important actor
american din perioada filmului mut, a fost de naționalitate română. Bob Curwood, pe numele său adevărat Ioan Balaș, s-a născut - după cum singur mărturisește într-o scrisoare
adresată în anul 1930 revistei “Realitatea Ilustrată” - în 17 martie 1899 “într-un
sătișor de lângă Brașov” (nu Buzău - așa cum apare în majoritatea
biografiilor).
În perioada 1927 – 1930 a jucat pentru celebrele studiouri
“Universal Pictures Corporation” într-un număr important de producții
hollywoodiene – majoritatea scurt metraje – dintre care amintesc: Ridin'Wild
(1927), The Battling Buckaroo (1927), The Dangerous Double (1927), The
Scrappin'Fool (1927), The Death's Head (1928), The Secret Outlaw (1928), A Romeo
of the Range (1928), Ridin'Leather (1929), Playing False (1929), Cowboy Pluck
(1929), Days of Daring (1929), The Ranch Foreman (1929).
Voi rezuma pentru voi două articole dedicate actorului american de origine română Bob Curwood, articole publicate în presa interbelică:
“Am publicat, anul
trecut, în revista noastră două articole în care relevam ascensiunea lui Bob
Curwood şi originea lui de român neaoș. Zilele trecute, o scrisoare venită din
America, ne-a adus vești de la compatriotul nostru.
Printre altele, Bob Curwood, acest tânăr și talentat artist, mărturisește
dragostea cea mare pe care o poartă patriei sale. Într’adevăr, în America, Bob Curwood este cel mai popular și
mai apreciat “star" al filmelor sportive. Este idolul spectatorilor așa
cum era odinioară Rudolph Valentino pentru filmele de salon. Din punct de
vedere artistic presa îl pune alături de Charlie Chaplin, socotindu-l ca un
adevărat geniu al cinematografului. Pentru că Bob Curwood nu se limitează la
a-și interpreta numai rolurile. El își scrie scenariile și le interpretează și tot el și le regisează, ceea ce n'au
ajuns să facă până acum, decât Charlie
Chaplin și Eric von Stroheim.
După ani îndelungați de lucru prin studiourile străine, unde
a interpretat peste douăzecișicinci de filme, Bob Curwood a pus bazele propriei
sale case de producție, care contează actualmente printre cele mai renumite de la
Hollywood. Faptul că l’am văzut atât de rar pe ecranele noastre
se explică ușor. Nimeni n'a avut reprezentanța filmelor sale pentru România.
Bob Curwood în revista "Realitatea ilustrata" |
Ori, departe de a fi pe deplin satisfăcut de celebritatea de
care se bucură în străinătate și dornic de a fi cunoscut în țara-i natală, Bob
Curwood îmi scrie că s'a decis să realizeze o serie de filme cu subiecte
românești, brodate pe fapte istorice sau pe legende naționale. Vor fi primele filme
românești realizate în America și valoarea lor va fi cu atât mai mare cu cât animatorul lor
s'a pus de la început în slujba propagandei naționale, cunoscând mai bine decât
oricare altul, farmecul țării noastre. Și dacă statul vrea să dovedească interesul pe
care-l poartă propagandei prin cinematograf, e momentul să înceteze cu subvențiile acordate
străinilor cari nu ne cunosc câtuși de puțin țara. Avem un element de valoare în
lumea cinematografică, un om devotat patriei și un cunoscător neîntrecut în
materie, care e capabil să realizeze oricând producții exploatabile în toată
lumea. Nu ne trebuiesc filme numai pentru țară, ci și pentru străinătate, unde
avem nevoie de propagandă eficace.
Din acest punct de vedere numai Bob Curwood
e omul către care ne putem îndrepta încrederea și speranțele, cu toată
siguranța. Într’unul din numerele viitoare ale revistei
noastre, vom publica în amănunt biografia compatriotului nostru de la Hollywood
precum și peripețiile prin care a trecut în ascensiunea’i către
celebritate și bogăție.” (Articolul “Vești de la Bob Curwood” - semnat Joseph de
Saxa – publicat în revista “Realitatea Ilustrată” - numărul din 17 iulie 1930)
Vă ofer și transcrierea scrisorii adresate
de Bob Curwood revistei “Realitatea ilustrată”: “Eu, Bob Curwood sunt român, mi-am schimbat
numele ca să pot ajunge a fi cineva fără
dificultățile pe cari li se pun tuturor străinilor. Și după 15 ani de muncă
neobosită departe de țara mea, am ajuns
să fiu iubit și apreciat de întreaga Americă. Numele meu adevărat e Ioan Balaș, născut într’un sătișor de lângă Brașov, și-am plecat în lume cu dorul de a face ceva, și-am făcut. Aș avea
mare bucurie știind că frații mei din țara mea mă știu și nu mă privesc la fel
ca pe ceilalți străini. Bob Curwood “
Un român pe ecranele lumii
“Acum
trei ani am publicat în paginele
ziarului nostru despre succesele românului
Ion Balaș pe ecranele americane unde e cunoscut sub pseudonimul de Robert-Bob
Curwood. El și-a împrumutat acest nume de la J. O. Curwood, romancierul
american căruia i-a turnat în film mai multe romane. Bob, stăpân pe meșteșugul
peliculei, bun regisor, și în urma succesului repurtat în întreaga Americă, își
face o producție proprie în care își investește toată averea lui. El este primul care toarnă filmele
vorbitoare sută la sută...
Și pe când toate îi merg în plin și-și vede visul împlinindu-i-se, sperând a înfăptui lucruri și mai
mari, se întâmplă formidabilul dezastru financiar din 1931 din Statele Unite,
care a dus la ruină mii de bogătași americani. Bob care avea peste două milioane
de dolari angajate în întreprinderi cinematografice, având și bani depuși în bănci,
a pierdut totul rămânând cu lucrări
nesfârșite și contracte neachitate. Bob văzându-se distrus, a trebuit s'o ia de la început. Luni de zile a rătăcit printre miile de șomeri cari mai înainte cu câteva zile fuseseră miliardari și astăzi n'aveau o
bucată de pâine. Sute de mii de artiști umblau după angajamente. Se
întâmplase o revoluție în lumea filmului. Unele stele căzuseră și se ridicaseră
altele.
Bob Curwood |
Bob cu durere în suflet, dar fără să se lase învins, plecă în
Mexic, unde ca regisor a turnat câteva filme în Mexic și Veracruz. A luat
clișee îndrăznețe pentru jurnalele sonore a mai multor case, și după un an s'a
reîntors la Hollywood cu un mic capital și imediat a fost angajat de-o casă din
San Francisco pentru turnarea câtorva filme de cowboy în Vest.
Mai târziu, în
1933, Bob reușește la un concurs în Hollywood și e trimis de asociația marilor
case de filme la expoziția internațională din Chicago, ca reprezentant al
industriei cinematografice. Reîntors la
Hollywood, Bob e angajat de “Universal" ca regisor și star. Și iată-l
pe Bob din nou refăcut, gata să înceapă lupta. Înzestrat cu o voință
nestrămutată, o încredere oarbă în puterea și munca lui, o adâncă pricepere în
industria filmului pe care și-a asumat-o după lungi stăruințe, Bob e gata de-a
face față neprevăzutului în orice împrejurare. Bob prin munca lui a știut să se
impună tuturor, fiind stimat și apreciat. Odată chiar a și spus: “Aș dori barem a mia parte să fiu iubit în România
mea, cum sunt iubit aici, în statele Americanilor".
Filmele lui Bob sunt pline de peripeții, înscenate fără
trucaje, totul fiind făcut în plină natură. Bob e un călăreț ne'ntrecut,
jongleur în aruncarea lassoului, boxer neobosit, un glas frumos, vorbind la perfecție engleza și mexicana,
fotogenic şi cu un râs sănătos, tânăr și plin de speranță. Bob e omul care
trebuie s'ajungă să'nfrângă soarta, oricât de vitregă ar fi ea și să facă în
viață lucruri mari. Cunoscător profund al industriei peliculei, Bob are planuri
mari cu inovații îndrăznețe.
Noi ne putem mândri că un Român, fără nici-un
ajutor, prin el, a ajuns să se impună străinilor, să fie cotat și apreciat. Vom
reveni în curând cu noutăți despre Bob Curwood, fiind păcat ca tocmai noi să-l dăm uitării, când o lume întreagă îl
cunoaște și apreciază.” (Articolul “Românii pe ecranele străine” - semnat C. A. Russey – publicat în revista “Realitatea Ilustrată” - numărul din 13 februarie 1935)
Se pare însă că Bob Curwood nu a reușit
să redevină un star. Filmul sonor își cerea tributul. Accentul românesc cu care
vorbea limba engleză nu a fost pe placul publicului. Bob Curwood a murit în
anul 1980 în Mexic.
pai cu Hollywood-ul nu se stie niciodata, dar uneori pare mai greu sa te afirmi pe plaiul dambovitean decat sa prinzi un rol secudar la americani
RăspundețiȘtergereSau altfel spus - recunoasterea valorii in Romania e de cele mai multe ori precedata de succesul avut pe alte meleaguri, nui-i asa? Total de acord cu tine, Claudia.
RăspundețiȘtergereInteresant! N-am stiut povestea acestui actor...
RăspundețiȘtergereNici eu nu am stiut de romanul Bob Curwood pana nu am dat de povestea lui in "Realitatea ilustrata". Te mai astept pe blog in cautare de povesti, Cristi !
RăspundețiȘtergereHollywood-ul a cunoscut actori mari, näscuţi in România, sau a căror părinţi au fost emigranţi români. Lista este foarte lungă şi surprinzătoare. Amintesc doar trei nume de români get-beget:
RăspundețiȘtergereJohnny Weissmuller (Nume real: Janos Weissmuller) s-a nascut in anul 1904 la Timisoara, in actualul cartier Freidorf (pe atunci un sat ce avea sa fie in 1955 lipit Timisoarei)
De cinci ori campion olimpic la înot (1924-1928 ), deţinătorul a 67 de titluri mondiale şi 52 de titluri naţionale. A deţinut recordurile la stilul liber la toate probele de la 100 de yarzi la jumătatea de milă şi a fost primul care a înotat 100 m sub un minut.
A devenit celebru prin seria de filme Tarzan, ecranizări inspirate de romanele lui Edgar Rice Burroughs. Seria de filme a început la studiourile MGM, cu Tarzan the Ape Man (Tarzan omul-maimuţă), în 1932.
Edward G. Robinson (Emmanuel Goldenberg), s-a nascut la data de 12.12.1893, Bucuresti, Romania. Debuteaza pe ecran in 1923.
Consacrarea cinematografica si-o datoreaza aparitiei (cu rol de gangster) in Micul Cezar, unul dintre primele filme americane de serie neagra. De acum inainte, actorul va traversa un repertoriu filmic populat din abundenta de cele mai pitoresti figuri interlope: infractori marunti, caizi inteligenti si cinici ori asasini feroce.
Un craiovean cu stea pe bulevardul celebritatilor din Hollywood:
JEAN NEGULESCO
Regizor, scenarist, pictor, asistent de regie, asistent de productie, actor, gigolo, decorator, desenator, caricaturist si spalator de vase - iata numai cateva din meseriile exercitate in cei 93 de ani de viata de Jean Negulesco.
S-a nascut la 26 februarie 1900 la Craiova
Daca despre Jean Negulesco si... Tarzan stiam, Edward G. Robinson e un nume nou pentru mine.Mi-ai dat o tema, multumesc... :)
RăspundețiȘtergereE tare numele pe care si l-a pus, bine maerican nu stiu ce inseamna cur, dar numele lui final suna comic in romana ca si cum ai zice cur din lemn adica wood inseamna lemn :)
RăspundețiȘtergereDe lemn sau nu... a facut cariera la holly-wood. Asta ca sa ramanem la aceiasi tema, Bi-anca :)
RăspundețiȘtergereIon Balaș...român neaoș...sigur, e laudabil faptul ca se recomanda ca fiind roman...dar numele e mai degraba de maghiar romanizat (Balazs se pronunta in romana Balaș, vezi Iolanda Balaș etc) ...oricum daca e nascut langa Brasov greu de crezut ca avea cetatenie romana...
RăspundețiȘtergereProblema modificării numelor în Transilvania e puțin mai complicată. Ele au fost "adaptate" mereu în funcție de "contextul istoric" (de exemplu Micu a devenit Kiss sau Chiș). Cetățenia locuitorilor din zona Brașovului în perioada interbelică era sigur română - chiar dacă aceștia s-au născut înainte de 1918. Dar cred că nu aceste amănunte din biografia actorului sunt neapărat cele mai importante.
Ștergere