De ieri și de azi: Poveste din Cadrilater: Femeile cu crucea pe frunte

Recomandări:

Poveste din Cadrilater: Femeile cu crucea pe frunte

“Din vrerea nestrămutată a lui Dumnezeu și prin puterea Armatei noastre, în anul 1913 ne-am mărit pământul țărei înspre miază-zi, de partea Dobrogei, încă cu o nouă țărișoară. Unii au numit acest ținut Cadrilater, patrulater, căci mai de mult, pe timpul stăpânirii Turcilor, Rușciucul, Şumla, Varna și Silistra, erau patru cetăți renumite, în jurul cărora s’au dat multe lupte înverșunate. Silistra, sau Drâstorul lui Mircea cel Bătrân, așezată pe Dunăre și locuită de Români, era așa de bine întărită că n’a putut fi luată niciodată de un inamic.” (din articolul “Țara nouă – Dobrogea sudică și Deliormanul” – G. Murgoci1913). 
 
Nu despre istoria Cadrilaterului va fi însă vorba în articolul selectat pentru voi din presa interbelică. În centru atenției vor fi aromânii strămutați de autoritățile române în Cadrilater, veniți de prin părțile Pindului după Primul război mondial. Și despre un obicei al acestora: acela de a-și tatua femeile cu o cruce în mijlocul frunții:

Aromâncă însemnată cu o cruce în frunte (stânga)
Mamă și fiică având însemnul creștin pe frunte (dreapta)

Femeile cu semnul crucii încrustat între sprâncene

 
Batalioanele de pictori, gravori, desenatori și sculptori de la Balcic au produs mai mult de un vagon de opere plastice, reprezentând geamiile, fântânile și tipurile de țigani-tătari din partea locului. Niciunul din artiști n’a băgat însă de seamă, în diminețile răcoroase, pe potecile dintre dealurile de lut alb ale Balcicului, frumoasele chipuri ale femeilor și fetelor “macedonene", toate în straie bătute în fireturi de aramă și argint, cu frizurile înălțate, asemenea unor mici domuri și miniaturale diademe. N'au băgat de seamă nici semnul crucii încrustat între sprâncene, ca o insignă de foc, pentru totdeauna. Frumusețea acestor găteli și podoabe, caracteristică acelor chipuri - de-o energie și o seninătate care le deosebesc numaidecât de melancoliile fierbinți ale chipurilor măslinii și prelungi, orientale, ale Dobrogei de Sud - se ivesc deocamdată cunoașterii noastre numai din misterioasa cameră neagră a aparatului fotografic. Până la ivirea pictorilor și sculptorilor care să redea acea populație tot atât dacă nu și mai pitorească decât țiganii, turcii și tătarii din Cadrilater, va trebui să ne mulțumim numai cu atât. Dar cine sunt aceste frumoase purtătoare de cruce în frunte?  De unde vin? De unde li se trage obiceiul pe care nu-l mai găsim în nici una din regiunile locuite de Români, deși fântânile țării românești, toate, veghează ocrotite de cruci iar răscrucile ocrotite de troițe.

Femeie având crucea tatuată în frunte



Românii veniți pe prin părțile Pindului

 
Româncele cu crucea tatuată între sprâncene sunt soțiile și fiicele coloniștilor aduși de guvernul român în Dobrogea de prin părțile Pindului, din inima Balcanilor, în ultimii șaptesprezece ani, pentru a pune în valoare ținuturile părăsite de Turci și de Bulgari. Nevoia de a româniza hotarele, a îndemnat pe oamenii noștri politici să-și amintească de frații din Pind, a căror soartă aspră, vreme de secole, nu mai putea fi schimbată, între noroadele amarnice de-acolo, numai cu un învățător și cu un abecedar din patria-mumă. Pentru un hotar deschis, ca cel din Cadrilater, era nevoie de o populație românească dârză, obișnuită cu luptele de fiecare zi și în care simțământul familiei și al credinței strămoșești să fie împletit cu însuși instinctul vieții. În haosul politic de după război, acțiunea de colonizare din Dobrogea de miază-zi, e poate acțiunea cea mai cuminte și mai stăruitoare a guvernelor noastre. S'a instituit un oficiu special de colonizare, care construiește în fiecare an locuințe pentru noii veniți. Din păstori și locuitori de munte, Românii din Macedonia devin, în țara noastră, agricultori și locuitori de șes, stăpâni pe ogoare al căror belșug, pentru ei, ține de basm.

Trăinicia obiceiurilor lor se poate observa, nu atât în limba pe care școala și învățătorii din vechiul Regat le-o îndulcește, cât în portul atât de artistic și atât de migălos zămislit – priviți brâiele, mânecile și mai cu seamă ciorapii femeilor – în felul coafurii impunătoare și semnul crucii dintre sprâncene, al fetelor și al soțiilor. Crucea tatuată e semnul amintitor al vieții amarnice din Pind, când frumusețea Româncelor era amenințată de oamenii vizirului, pașei sau chiar a padișahului, ahtiați după asemenea grații. Ca femeile să nu mai fie supuse, răpite și să nu mai ajungă sclave în haremurile turcești, alături de femeile din celelalte provincii supuse semilunei, Aromânii și-au însemnat cu o cruce în frunte semnul lor. Semnul mântuitor, care îngăduia recunoașterea fetelor răpite și împiedica trecerea celor cu suflet ușuratec la mahomedanism, dăinuiește și azi – dar azi ca o podoabă, așa cum se întâmplă pretutindeni cu toate vechile semnele de sclavie.

Costume populare aromâne
Tineri logodnici aromâni din Cadrilater
în frumoasele lor costume populare

Românii macedoneni colonizați în Cadrilater s'au adaptat ușor vieții agricole și impun respect vecinilor prin moralitatea vieții lor familiale, felul dârz al sufletului lor și energia cu care muncesc pământurile. Până unde au putut ajunge macedo-românii în lucrarea metalelor delicate, bunăoară, se poate vedea - precum am amintit mai sus – în primul rând în straiele lor împodobite atât de artistic în fireturi (care amintesc arta împletiturilor și zugrăvelilor din palatele arabe, rămase în Spania din epoca maurilor), dar mai cu seama în obiectele lucrate de macedo –românii din orașele balcanice și ale Asiei-Mici. Ei sunt socotiți ca cei mai de seamă făurari ai metalelor prețioase și cei mai pricepuți negustori de podoabe de aur și argint.

Costume populare aromâne
Tineri aromâni în port popular

E greu să cerem autorităților noastre să reînvie și la macedo-românii din Cadrilater, arta topirii și împletirii metalelor scumpe. Dar le putem cere să ia aminte la portul lor atât de pitoresc și artistic. S’au făcut studii și s'au alcătuit bazare de cusături naționale, din toate regiunile locuite de Români. 

Din mozaicul de gusturi artistice al neamului acestuia, lipsesc macedo-românii, adică cei mai artiști poate dintre noi. Dacă nu putem crede că obiceiul crucii în frunte să cucerească ușor gustul mamelor românce din restul țării, straiele “țânțărencelor" și mai cu seamă coafura lor, ar putea ispiti cele mai alese gusturi și în curând am putea vedea în București – ca ultimă modă - coafura princiară a fetelor din Pind, care azi râd în jurul fântânelor dobrogene.” (articolul “Crucea în frunte” – semnat “A.”, foto: H. Lőffler – publicat de revista “Realitatea Ilustrată” în numărul din 9 septembrie 1936 – disponibil în colecția Bibliotecii Digitale a Bucureștilor).
 

78 de comentarii :

  1. Macedonenii sunt romani numai datorita cetateniei...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Macedonenii?! Aromânii sunt români,suntem același neam,acelasi sânge, aceiași limba!

      Ștergere
    2. Același neam, acelasi sânge, aceiași limba! Și o istorie pe care merită să o cunoștem mai bine.

      Ștergere
    3. Singuri s-au declarat români cînd au venit în zonă, pentru că România nu putea coloniza zona cu alte etnii. Mai apoi, cînd s-a făcut schimbul de populație între România și Bulgaria, ei iarăși s-au declarat români și au venit în țară, unde li s-au dat iarăși pămînt și case ... După 1990, unii au dorit să fie considerați ... minoritate ... Gojdu s-ar fi simțit jignit ...

      Ștergere
    4. Pentru Anonim...
      Si makidonii din Grecia, Albania si Macedonia de azi s-ar simti jigniti de spusele dvs.

      Ștergere
    5. Nu știu ce să zic, nu contează ce crede unul și altul, contează cum se cred ei, părerea mea...
      „Se poate ca machidonii să se căsătorească cu români, sunt cazuri și aici pe stradă, dar noi nu vrem așa. Familia noastră, Halep, este foarte mare și niciunul nu a luat români. Cipani suntem. Eu i-am spus să ia machidon, să nu ia român. Mi-a zis așa: ”Maie, nu dau tată de rușine” (n.r. nu-l fac de rușine ...”
      https://www.libertatea.ro/monden/vedete-de-la-noi/video-exclusiv-bunica-simonei-halep-povestit-cand-si-cu-cine-se-va-marita-sportiva-se-ia-cu-fiul-lui-teia-sponte-va-spun-drept-1557711

      Ștergere
    6. Să nu uităm totuși că acest obicei a fost un mijloc de păstrare a identității acestui neam românesc. Societatea totuși se schimbă, evoluează sau involuează. Obiceiurile se schimbă uneori și ele. Nu întotdeauna în bine. Doar dragostea rămâne aceiași... :)

      Ștergere
    7. aromanii sunt acelasi neam cu romanii acelasi sange cum spune cineva aici doar ca ne despart vreo 1000 de ani de evolutie separata ..din poporul vlah...romanii s au numit asa la cateva sute de ani de la aceasta cale separata ..]

      Ștergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  3. Frumos, minunat, documentat ça întotdeauna...

    RăspundețiȘtergere
  4. Vorbesti de reporterul "Realitatii ilustrate" nu-i asa , Eve?

    RăspundețiȘtergere
  5. Intr-adevär deosebit. Felicitäri Marcel pt. pasiunea ta neobositä de a ne dezvälui lucruri şi fapte, în cea mai mare parte necunoscute de contemporani, dar care fac parte din istoria nescrisă a NEAMULUI NOSTRU. Tuşe de culoare care definesc o altă lume, o altă spiritualitate, alte năzuinţe, care acum sunt aproape de neconceput în HAOSUL VORBELOR GOALE, fără conţinut, tip NAE CAŢAVENCU, în care ne scufundăm ca în nisipurile mişcătoare sau mlaştine, încet dar sigur, de peste jumătate de veac.

    RăspundețiȘtergere
  6. Lucruri si fapte necunoscute si pentru mine. De aici bucuria de a cauta si de a <> articole pe care le consider interesante pentru noi toti. Cat despre multumiri - am mai spus - trebuie sa le adresam in cea mai mare parte reporterilor din perioada interbelica care ne-au lasat marturii interesante despre lumea in care traiau. Eu sunt de cele mai multe ori doar...scribul :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Totusi nu trebuie uitat,vitregia vrenuril in care Aceasta Romanie,s'a format...Acum putine alte tari si-au pastrat obiceiurile si credintele originare,luand pe cele ale cuceritorilor...FAMILIA ,elementul si liant al pastrarii puterii unui popor,nu se poate pierde in negurile tulbure ale Istoriei.

    RăspundețiȘtergere
  8. Din pacate se pierd si in zilele astea traditii si obiceiuri. Si preluam altele care nu ne apartin si nu ne reprezinta...

    RăspundețiȘtergere
  9. Interesante informatii in nebunia in care traim...

    RăspundețiȘtergere
  10. Multumesc Nicoleta. Te mai astept sa vizitezi Romania de ieri!

    RăspundețiȘtergere
  11. Felicitari pentru intregul tau blog. Este o munca uriasa. Ai adunat aici informatii extraodinare despre trecut. Iti urez succesul pe care il meriti. Jos palaria!

    RăspundețiȘtergere
  12. Multumesc mult pentru "armonia" cu blogul. Te mai astept. Pana atunci, jos... melonul !

    RăspundețiȘtergere
  13. @Maricel Chisca: Macedonenii sunt mai vechi decat romanii pe acest Pamant.

    RăspundețiȘtergere
  14. Asta ar insemna ca nu sunt o parte a poporului roman !?

    RăspundețiȘtergere
  15. Multumesc Anonimule. Te mai astept pe aici...

    RăspundețiȘtergere
  16. Vezi imperiul vlaho bulgar sau regat cum a fost recunoscut de papă de la Roma

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru precizari, Michael. Te mai astept pe blog.

      Ștergere
    2. Un amendament la postarea lui Michael forever: supranumele Caloianul sau Caloiannis, depinde daca te exprimi in lb. romana sau in greaca inseamna in lb. greaca chiar " Frumosul Ioan", adica Ionita cel Frumos.Acestui imparat vlah i s-a spus si " omoratorul de romei",dar nu ca supranume, ci doar ca imputare adusa de bizantini. Alminteri trebuia sa ramana in istorie sub denumirea 'Romeictonul" similar cu Vasile Bulgaroctonul (omoratorul de bulgari).

      Ștergere
    3. Multumim pentru precizari, Elena. Te mai astept pe blog.

      Ștergere
    4. Foarte greu de stabilit cine a fost mai intai,..Oul sau gaina,...Europa are la origini pe Adam si Eva,...pacatul original ne face frati pe toti,de oriunde am fi,indiferent cum ne numim acum,..

      Ștergere
    5. Adevărat. Atât doar că uităm destul de des această realitate. Te mai aștept pe blog, Carmen!

      Ștergere
  17. Asa este. Din pacate o parte din istoria noastra prea putin cunoscuta, Alexandru.

    RăspundețiȘtergere
  18. "...prin moralitatea vietii lor familiare"? Nu cumva "familiale"? :)

    RăspundețiȘtergere
  19. E un cuvant dintr-un citat, asa ca am dat intaietate originalului. Dar pentru ca te deranjaza, am facut corectia de rigoare. Te mai astept pe blog, WinMan

    RăspundețiȘtergere
  20. Multumesc Luminita. Te mai astept pe blog!

    RăspundețiȘtergere
  21. Interesant,am cunoscut macedonence cu cruce in frunte,stiam doar povestea crucii.

    RăspundețiȘtergere
  22. Acum sti mai multe... Te mai astept pe aici!

    RăspundețiȘtergere
  23. In copilarie, am vazut si la Braila, femei cu aceste cruci albastre in frunte, erau usor de identificat....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Un obicei crestin - fascinant pentru noi cei de azi intr-adevar! Te mai astept pe blog, Vetuta!

      Ștergere
    2. Un obicei fascinant (a carui origine o stiu de la bunicii mei) pentru cei de azi, dar blamat de comunisti si luat in batjocura , pe atunci.

      Ștergere
    3. Dar un obicei care nu trebuie uitat. Ar trebui sa ne mire ca azi cei blamati sunt comunistii? Roata istoriei nu se opreste, din fericire....

      Ștergere
  24. foarte interesant,marturisesc ca nu stiam despre acest obicei.fasninant.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Crestinii romani de prin partile Pindului au stiut sa isi apere credinta, obiceiurile si graiul. Prea putin stiu insa povestea lor. O sa mai revin, cred, cu acest subiect!

      Ștergere
  25. Macedo-românii (aromâni și meglenoromani) au fost improprietariti in Cadrilater (județele Durostor și Caliacra) în perioada 1925-1933. primul lod de coloniști soseste in portul Constanta la 26 octombrie 1925 cu vaporul Iasi. Au fost improprietariti aproximativ 25.000 de macedo-romani din Albania, Grecia, Macedonia si Bulgaria. Garantul nationalitatii romane a acestora a fost Societatea de Cultura Macedo-Română, care confirma aceasta prin diplome. Au primit cetatenie romana, renuntand la fostele cetatenii, fiind considerati romani din afara granitelor tarii, stabiliti in Romania. In 1940, la cedarea Cadrilaterului, conform tratatului de la Craiova, românii din Cadrilater, intre care si macedo-romanii au intrat in schimbul obligatoriu de populatie, fiind stramutati in Dobrogea de Nord, in locul bulgarilor stramutati in Cadrilater.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Intr-adevar. Este de apreciat ca macedo-romanii si-au pastrat identitatea nationala si culturala impotriva tuturor vicisitudinilor istoriei. Din pacate foarte putini dintre noi apreciaza astazi darzenia proprie acestor romani!

      Ștergere
    2. Cei care tatuau crucea pe fruntea femeilor erau doar cipanii. Locuiau în zona de munte (Munții Pindului) și erau foarte conservatori, mergînd pînă acolo încît nu permiteau căsătoria decît între cipani. Uneori erau căsătorii între rude apropiate, fapt ce a avut unele urmări (fenomenul de consangvinitate). Mai la șes trăiau fîrșeloții. Întreabă-l pe un fîrșelot dacă e cipan. Vei vedea reacția acestuia ... Este totuși prea mult spus că macedo-românii și-au păstrat identitatea națională si culturală impotriva tuturor vicisitudinilor istoriei.

      Ștergere
    3. Mulțumesc pentru precizările tale, Anonimule. Corecte și interesante informașiile (toate cele trei). Mulțumesc. Te mai aștept pe blog!

      Ștergere
    4. acest obicei il au toti romanii de la munte. la noi la bistrita era mare rusine sa te casatoresti cu cineva de alt neam, sau mai slab pana la revolutia din 89. acum nu se mai tine cont.....sunt sate in care toti sunt verisori de diferite grade, matusi, unchi casatoriti intre ei. Si nu sunt defecti, dimpotriva....

      Ștergere
    5. Te mai aștept pe blog, dacliber!

      Ștergere
  26. Multumesc pentru munca. Dumnezeu sa te rasplateasca si sa-ti daruiasca sanatate. Apare la un moment dat in text denumirea de "ţînţăreni" atribuita macedo-romanilor. Eu sint de fel din judetul Brasov si acolo exista un sat care acum se numeste Dumbravita dar care in copilaria mea se numea Ţînţari, iar locuitorii ţînţăreni. Este o comuna mare si cu o multime de obiceiuri diferite de cele din zona. Sint sigur ca exista si o monografie a ei. Exista oare o legatura cu numele folosit pentru romanii macedoneni?

    RăspundețiȘtergere
  27. In urma cu citiva ani am gasit pe YouTube o postare continind un fel de imn, mai degraba un cintec popular aroman despre datoria de a npastra cu orice pret limba si de a nu o uita. Era acolo si un fel de blestem. Poate cineva sa ma ajute sa gasesc acest material sau altul similar. Va multumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In masura in care voi gasi ceea ce cauti - voi reveni. Te mai astept pe blog, Vladimir!

      Ștergere
    2. Probabil ca e Parinteasca Dimandare, nu cantec popular, ci versiunea muzicala a poeziei din 1888 a lui Constantin Belimace.

      Ștergere
    3. Transpunere muzicală a poeziei "Dimãndarea pãrinteascã" - publicata de etnologul Tache Papahagi - a fost considerată un adevarat "imn" al aromânilor (românilor macedoneni).

      Ștergere
    4. Dimândarea părinteasca
      (cf. Wikisurce)

      Pãrinteasca dimãndare
      Nã sprigiurã cu foc mari
      Frats di dadã shi di tatã
      Noi, Armãnji di eta toatã.

      Di sum plocili di murmintsã
      Grescu a noshci bunj pãrintsã:
      Nathimats mãri s'aibã ãn casã
      Cai di limba lui s'alasã

      Cai sh alasã limba lui
      Slu ardã pira focului
      Si s'dirinã yiu pri loc
      Sãi si frigã limba ãn focu.

      Nãs ãn vatra-lj pãrinteascã
      Pi fumealjã snu sh'hãrseascã
      Di fumelãi curunji snu bashi
      Njic ãn leagãn snu ãnfashe.

      Cai fudzi di a lui mumã
      Shi dit pãrinteascã-lj numã
      Fugã'i doara Domnului
      Shi dultseamea somnului!"

      Ștergere
    5. „Dimandarea parinteasca”, (mustrarea parinteasca) este imnul aromanilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile romanilor (aromanilor) din Balcani.

      Read more http://www.voci.ro/dimandarea-parinteasca-imnul-aromanilor/

      Ștergere
    6. ... am crescut cu ei ,... au fost pentru mama mea ca surorile iar ei bărbați foarte respectuoși ! Acum nu mai este așa pentru că s-au amestecat cu alte ... nații ! Cu ... mucani ,așa le zic ROMÂNILOR ! IMNUL FOARTE FRUMOS, ...cu blesteme,necaz mare s-aibă-n casă .cine de limba lui se lasă.cine-și lasă limba lui,să-l ardă para focului ! Toată simpatia și respectul pentru pagină !

      Ștergere
    7. Multumesc Anonimule. Cred ca paginile uitate din istoria noastra nu trebuie lasate acoperite de colbul uitarii. De aceea blogul...

      Ștergere
  28. Autorul se contrazice,punand o eticheta pe Macedonenii care au imigrat in Romania,ba de Romani,sau de Aromani,care este un cuvant fabricat...Cel mai potrivit ar fi sa luati toate dictionarele limbii Romane,di fiecare an,si sa vedeti cand a fost introdus acest cuvant (Aroman) in dictionarul Limbii Romane. Totusi a recunoaste acest lucru,este refuzat de guvernul Romaniei,cat si de cateva persoane implicate in activitati dubioase....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Autorul articolului publicat in anul 1936 noteaza: "Aromânii şi-au însemnat cu o cruce în frunte semnul lor..." Termenul era folosit asadar acum 80 de ani. Daca ma intrebi pe mine prefer sa spun romani macedoneni - dar nu cred ca asta e cu adevarat problema. Articolul e totusi despre o poveste adevarata: povestea femeilor care aveau o cruce tatuata in frunte. Fara nici un fel de conotatii politice...

      Ștergere
  29. Articolul dumneavostra mi-a amintit cu drag de bunica mea ce avea si ea acelasi simbol tatuat in frunte.
    Aromancele isi tatuau aceasta cruce " pentru a nu fi pingarite de turci" din spusele bunicii mele.
    In anii 80 bunicii mei au fost vizitati de o familie din Bulgaria, pentru a-si revedea zona unde au locuit inainte sa fie mutati in Cadrilater.Imi amintesc ca au depanat cu mult entuziasm amintiri din tineretea lor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aceste povești nu trebuie uitate. Sunt povești despre cei care au știut să rămână creștini și români in vremuri cu adevărat grele.

      Ștergere
  30. Petre Tutea -aromanii nu sunt romani sunt arhiromani !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Răspuns clar în maniera lui Petre Țuțea: problema de fapt nu există! Aromânii sunt români și atât!

      Ștergere
  31. Stie cineva unde pot gasi mai multe poze cu aromani?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. .... la comunitățile aromâne ,din DOBROGEA ,din țară, pentru că au fost și ei ...strămutați de P.C.R.! ...intrați pe pagina lui IONUȚ GALANI , artist macedonean ,muzică macedoneană !

      Ștergere
    2. Stramutati in Cadrilater, apoiin Dobrogea de azi, trecuti prin inchisorile comuniste. Istorii din pacate inca prea putin scoase la lumina!

      Ștergere
    3. da...machidonii (eu așa știu că li se spune !) au fost implicați în număr foarte mare în mișcarea legionară, iar numele lor e legat de echipele care i-au ucis pe foștii prim miniștri I.G. Duca și Armand Călinescu, dsr și pe marele cărturar Nicolae Iorga-printre alții...iar comuniștii i-au băgat în pușcării la fel ca pe toți foștii legionari...o parte mai puțin frumoasă a istoriei lor...

      Ștergere
    4. Fiecare parte a societatii, precum fiecare timp din istorie, are parte de lumini dar si de umbre. Totul e sa nu vedem doar una dintre aceste nuante.

      Ștergere
  32. Foarte frumos articolul. Multumesc celor ce au o asa frumoasa pasiune. Este un dar minunat pe care il faceti. Ma simt de parca as fi respirat aerul acelor vremuri.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Gia. Sunt povesti din trecut pe care ar fi chiar pacat ca sa le uitam. Te mai astept pe blog!

      Ștergere
  33. long story short :
    termenele de "aroman" si "cipan" au aparut pe teritoriul romaniei adica dupa 1930 . in zona locuita de asa zisii aromani ei isi spuneau 'vlahi' sau 'rumen"( isi spuneau asa pentru ca romanii cu care au ajuns sa faca comert la un moment dat au vazut ca limba lor seamana si romanii le au zis voi sunteti romani ca noi si cum aromanii foloseau "a" inaintea fiecarui cuvant asa s a ajuns din roman in aroman) si cipanii se numeau gramosteni .
    aromanii deci vlahii au ramas izolati in balcani dupa ruperea regatului vlaho bulgar in zona anului 1000 acestia au ramas rupti de majoritatea vlahilor..deci aromanii nu au cum sa se numeasca romani cand au evoluat separat din poporul vlah
    (bulgarescu blah dar grecii nu puteau sa pronunte litera b ) alta problema pe care am vazuto aici este aceea ca cipanii
    (defapt gramostenii) stateau la munte si farsherotii la ses....defapt era invers !

    RăspundețiȘtergere
  34. atit de frumos ... multumiri celor care sint interesati si publica asemenea materiale

    RăspundețiȘtergere
  35. Eu mă mărginesc să spun : Cadrilaterul nu ne mai aparține.. Ce-am putea spune,sau ce rost are să ne certăm pe subiectul : macedonenii își păstrează rasa,ferindu-se de căsătorii cu străini,sau ce importanță are dacă sunt sau nu aromânii români sau greci sau vlahi? Câți mai trăiesc în România? Câți din cei rămași în Cadrilater au avut vreodată sentimentul apartenenței la statul Român? Am fost noi vreodată importanți pentru ei? Moldovenii se declară români,fac asta și macedonenilor din Bulgaria? .. Articolul e frumos,din păcate amintirea Cadrilaterului a rămas în poze,picturi,articole. Au rămas,poate deloc importante pentru mulți români,care nu vor ști niciodată. O viață care a fost cândva feerie pentru statul român interbelic... Ceva despre care copiii vor avea dubii dacă nu cumva le spunem povești ..

    RăspundețiȘtergere
  36. Pentru tot ce se scrie aici, ca fost dobrogean, va invit sa vizitati in Albania Kruje,Lezhe,Voscopoje , in Macedonia-Ohrid dar si in Grecia-Ioannina, si veti avea raspunsuri ADEVARATE nu povesti ! Si daca vreti confirmari, gasiti in Trieste-Italia la megleno-romani sau la albanezii din Buda (plecati din Voscopoje-Moscopole) din Ungaria.

    RăspundețiȘtergere
  37. Am facut testul adn acu ceva timp si mi-a iesit 40 la suta aromanca si restu albania si altele cea mai mare parte sunt aromanca. Nu stiam de asta daca nu faceam testul adn

    RăspundețiȘtergere