Maramureșul este mai mult decât un ținut al bisericilor de lemn, al peisajelor de poveste și al tradițiilor străvechi. Este o zonă unde bogăția lingvistică a fost păstrată cu sfințenie! Un turist neavizat care ajunge în Maramureșul istoric poate fi ușor surprins de "graiul Maramureșului", o formă vie și distinctă a limbii române, plină de regionalisme și expresii savuroase.
Această listă, inspirată din lucrarea de referință a lui Tache Papahagi, vă invită să descoperiți o parte din cele mai frumoase și neobișnuite cuvinte folosite în Țara Maramureșului.
Minidicționar de regionalisme din Maramureș
a agiuna
|
-
|
a nu mânca și a nu bea nimic
|
a aldui
|
-
|
a binecuvânta
|
ariște
|
-
|
închisoare
|
badoc
|
-
|
tinichea
|
bagău
|
-
|
restul de tutun ce rămâne în lulea, pe
care fumătorii îl înfundau în gură pentru a înlocui tutunul
|
a bănui
|
-
|
a duce dor, a se necăji
|
bărbânță
|
-
|
putină pentru lapte sau brânzeturi
|
bărdaș
|
-
|
tâmplar
|
a băsădui
|
-
|
a vorbi
|
bândură
|
-
|
cârpă
|
a birăi
|
-
|
a mormăi
|
bâț
|
-
|
chibrit
|
bolund
|
-
|
nebun, prost
|
a bontozoi
|
-
|
a împrăștia, a deranja
|
a bozălui
|
-
|
când fug vitele de căldura (bozăluiesc) |
bruțac
|
-
|
sac de merinde
|
a bucăli
|
-
|
a mesteca
|
budercă
|
-
|
femeie grasă
|
budușlancă
|
-
|
femeie fugită de la bărbat
|
buiac
|
-
|
îngâmfat
|
cantă
|
-
|
cană mare, canceu
|
cărărău
|
-
|
derbedeu, pierde-vară
|
cârstnic
|
-
|
cantor
|
cătuș
|
-
|
lanț
|
cătilin
|
-
|
încetișor
|
a se cânta
|
-
|
a se plânge
|
clisă
|
-
|
slănină
|
clofușniță
|
-
|
femeie dezordonată, stricată
|
cocon (cocoană)
|
-
|
băiat (fată)
|
a cocăli
|
-
|
a găti
|
a coldui
|
-
|
a cerși
|
coleașă
|
-
|
mămăligă
|
copchil
|
-
|
copil din flori
|
a cota de cineva
|
-
|
a îngriji pe cineva
|
un cui de horincă
|
-
|
un păhărel de țuică
|
custură
|
-
|
briceag
|
dohănâș
|
-
|
fumător
|
a dorovăi
|
-
|
a face curățenie în casă în ajun de
sărbători
|
drușcă
|
-
|
domnișoară de onoare la o nuntă
|
a durăi
|
-
|
a rostogoli
|
fățoaie
|
-
|
față de masă |
a fișcăi
|
-
|
a șuiera
|
firfăit
|
-
|
urât
|
a froi
|
-
|
a sforăi
|
găzdac
|
-
|
om bogat
|
gheizăș, vonătău
|
-
|
tren
|
a gogoli
|
-
|
a mângâia
|
femeie groasă
|
-
|
femeie însărcinată
|
groscior
|
-
|
smântână
|
hireș
|
-
|
frumos
|
halușcă
|
-
|
sarma
|
haznă
|
-
|
folos
|
hiriz (firez)
|
-
|
fierăstrău
|
a hondrăni
|
-
|
a face zgomot
|
horholină
|
-
|
fată tomnatică
|
hunsfut
|
-
|
blăstămat
|
înformăcat
|
-
|
vrăjit
|
întânțălat
|
-
|
care se poartă măreț
|
lipideu
|
-
|
cearceaf de cânepă
|
maiștăr
|
-
|
meșter
|
măcău
|
-
|
toiag, botă
|
a mălătui
|
-
|
a petrece, a chefui
|
mănânțoc
|
-
|
mărunt
|
mărădic
|
-
|
moștenitor, descendent
|
mărăndău
|
-
|
copil din flori
|
mărturie
|
-
|
zi de târg
|
mătrice
|
-
|
reumatism
|
meșterșug
|
-
|
vrăjitorie
|
mintenași
|
-
|
imediat
|
mâtâțea
|
-
|
mititică
|
moașă
|
-
|
bunică
|
oblu
|
-
|
drept
|
a să pădăi
|
-
|
a se grăbi (păzi) |
petrecanie
|
-
|
înmormântare
|
pețâlă
|
-
|
monedă, ban mărunt
|
piparcă
|
-
|
ardei roșu
|
pomninoc
|
-
|
darul pe care îl duc nuntașii pentru mire
sau mireasă
|
pomnițe
|
-
|
fragi
|
a poronci
|
-
|
a trimite vorbă
|
prăbălau
|
-
|
care încearcă, șmecher
|
pușleac, custură
|
-
|
cuțit
|
rapandulă
|
-
|
femeie stricată
|
rât
|
-
|
livadă
|
ruguț, rugușăl
|
-
|
trandafir
|
a sodomni
|
-
|
a arde (sodomnite-ar Dumnedzău)
|
somță
|
-
|
solniță
|
stolnic
|
-
|
pâine mare și frumoasă care se duce la
biserică și se mănâncă în ziua de anul nou
|
strâgă
|
-
|
slănănoagă
|
struț
|
-
|
podoabă de flori care se pune la pălăria
bărbatului
|
scoforniță
|
-
|
femeie neglijentă
|
a sârgăni
|
-
|
a telegrafia
|
sperlă
|
-
|
cenușă
|
șpâhe
|
-
|
plete, păr lung
|
ștrimfli
|
-
|
ciorapi
|
tăbulație
|
-
|
recensământ
|
țăligrad
|
-
|
stâlp de telegraf
|
țăpălău
|
-
|
lingură mare de lemn
|
a țăli
|
-
|
a nimeri
|
vâj
|
-
|
moș
|
zdrânboiet
|
-
|
bosumflat, posomorât
|
Acestea sunt doar câteva exemple care demonstrează cât de viu și colorat este Graiul Maramureșului. Fiecare regionalism spune o poveste despre istoria, ocupațiile și spiritul oamenilor din această zonă unică a României.
Citiți și: Comorile folclorului românesc
Dacă v-a plăcut să explorați bogăția Graiului Maramureșului, vă invit să pătrundeți și mai adânc în lumea credințelor și a tradițiilor străvechi românești. Descoperiți și alte articole fascinante legate de spiritualitatea și folclorul poporului nostru: Aflați mai multe despre legendele legate de Românii și ursitoarele, citiți despre credințele populare legate de deochi: obiceiuri, credințe, ritualuri, superstiții, explorați fascinanta lume a superstițiilor Despre noroc (vechi credințe și superstiții) sau descoperiți ce se spunea în vechime despre Românii și ceasul cel rău.
Sursa:
- Tache Papahagi – “Graiul și folklorul Maramureșului” – Editura “Cultura națională” - 1925




Par a fi multe influente austro-ungare, Maramuresul a facut parte din Imperiu pana la primul Razboi Mondial. Sunt uimita cate cuvinte pentru a categorisi o femeie: insarcinata, fugita de la barbat, neglijenta, stricata, grasa, tomnatica ...
RăspundețiȘtergereInfluentele culturilor cu care ne-am intersectat sunt importante si dau farmec graiului in Ardeal. Dar numai graiului, nu-i asa?
ȘtergereMinunat!
RăspundețiȘtergereTe mai aștept pe blog, Todor!
Ștergere