De ieri și de azi: Rețete și rochii cochete

Recomandări:

Rețete și rochii cochete


Pas cu pas, adunând rețete publicate prin revistele de profil de la începutul secolului al XX-lea, începe să se alcătuiască aici a o adevărată „mini-carte de bucate”. Au fost până acum Rețete de deserturi ușoare de la 1907, Rețete (care distrug orice diete), Rochii și dulciuri la modă (prin anul 1906) și Rețete vegetariene a la Furnica. Completez azi “colecția” cu un alt articol pe teme culinare. Cititoarele blogului nu se vor supăra sper dacă printre rețete voi presăra câteva schițe și descrieri de toalete de pe la 1900. 


Nu-mi rămâne altceva de făcut decât să închei cu “introducerea”  și - parafrazând îndemnul “Violetei de Parma” - să vă urez: “Mult curaj la gătit, poftă bună și… să-mi spuneți și mie dacă v-au ieșit și dacă v-au plăcut bucatele!”




FICAT COPT ÎNĂDUȘIT


“Tocăm ficatul împreună cu 250 grame de vițel, se sară și piperează, se adaugă un păhărel de coniac și un gălbenuș de ou, cum și câteva ciuperci tocate. Se ia o cratiță mică cu capac, se pune pe fund 2 - 3 frunze de dafin, apoi o pătură de slănină, se umple cu tocătura făcută, se acoperă iar cu o pătură de slănină, iar pe deasupra se mai pune o foaie albă de hârtie și se astupă bine cu capacul. Se dă de se coace o oră în cuptor potrivit de cald.” (Bucătarul – „Moda Nouă Ilustrată” – 5 martie 1909)

PUI CU CARTOFI


„Prăjește cu unt un pui tăiat bucăți, presară-l cu o lingură de făină de grâu și mai prăjește puțin; taie apoi cartofii felii și rumenește-i; așează’i împreună cu puiul, pune o lingură de bulion de pătlăgele, ceapă tăiată mărunt, sare. Piper, o lingură de unt și una de smântână, umple-le cu apă și lasă-le să fiarbă până vor scădea.”  (Constanța Diaconescu – „Moda Nouă Ilustrată” – 15 mai 1907)

FILEURI DE OU


“Tăiați felii de ceapă și ciuperci, pe cari le puneți în tingire, cu puțin unt și puțin usturoi. După ce ceapa s’a rumenit puțin, adăugați o lingură de făină, sare și piper. Întindeți-o apoi cu vin alb și bulion, în părți egale. Lăsați pe foc o jumătate de oră, până scade sosul. Puneți apoi felii din albușul ouălor tari. Lăsați să facă un clocot și aveți fileuri de ou.”  (Bucătarul – Moda Nouă Ilustrată – 15 martie 1909)

Două rochii elegante de bal

FRIPTURĂ DE PUI ÎNVELITĂ ÎN ALUAT


“Iei un pui tăiat bucăți, îl presari cu sare și’l pui la rumenit în unt, dar puțin să stea. Bați 4 ouă cu 5 linguri de făină de grâu, pui și puțină sare, apoi scoți carnea și o moi în această compoziție și o pui iar la rumenit, dar de data asta o rumenești complect. O așezi pe farfurie și o dai la masă.” (Constanța Diaconescu – „Moda Nouă Ilustrată” – 15 mai 1907)
 

VINEGRETĂ DE PEȘTE


“Amestecă atât vin sau oțet cu apă, ca să aibă gust de un acru plăcut și să fie cu totul cca. trei litre de zeamă. Pune să fiarbă cu puțină scorțișoară și cuișoare, frunză de dafin, piper boabe, opt dramuri de clei de morun și sare cât trebuie, până scade și rămâne ca o jumătate de oca. Pe urmă strecoară jum. din zeamă printr’un șervet în tipar și lasă să se închege; apoi așează felioare subțiri de orice pește rasol voiți, felioare de marinată și de lămâie, gâturi de raci, sardele desărate și curățate de solzi, măsline și capere. Strecori zeama cealaltă, dar nu prea caldă, peste dânsele, și lași să se închege, iar când vrei să dai la masă pui tiparul puțin în apă fiartă, răstoarnă pe farfurie și servește la masă” (Nath. S. Prejb - Călărași – „Moda Nouă Ilustrată” – 5 septembrie 1906)


Rochii pentru vizite

SĂ NU UITĂM DESERTUL:




TRUFETE DE ȘOCOLATĂ


“Luați 70 grame de unt, 70 grame de zahăr pisat. Radeți trei tablete de șocolată și adăugați o lingură cu lapte. Puneți la foc să se topească încet, și după ce totul s’a amestecat bine, adăugați două gălbenușuri de ouă. Lăsați să se răcească timp de o noapte întreagă. Faceți apoi cocoloașe pe cari le presărați cu șocolată granulată sau cacao. Se poate adăuga migdale prăjite și tocate.” (Bucătarul – „Moda Nouă Ilustrată” – 15 februarie 1909)

ÎNVÂRTITĂ DIN CIOCOLATĂ


“Se ia jum. oca făină, se pune un ou întreg și un gălbenuș, apă caldă cât va trebui și se lasă să stea câtva timp; dup’aceasta se întinde aluatul cât se poate mai subțire, și se lasă puțin a se răci; atunci se stropește cu o lingură de unt, se ia două bucățele de ciocolată rasă, 40 dramuri de migdale pisate și 15 dramuri zahăr și amestecându-le împreună se presară aluatul și apoi se stropește cu 5 linguri de smântână dulce de lapte fiert, se învelește învârtita, se pune în formă cu jăratec și sus și jos și se lasă să scadă.” (D-șoarele Fulga – „Moda Nouă Ilustrată” – 25 octombrie 1907)

SPUMĂ DE LĂMÂIE


“Freacă cu o litră de zahăr coaja dela 4 lămâi, pisează cu o litră de migdale curățate de coji și stoarce zeama dela 3 lămâi peste ea. Bate din 12 albușuri proaspete spuma, amestecă cu cele pisate, pune pe o farfurie și o coace la cuptor nu tare ars.” (Nathalie S. Prejbeanu – „Moda Nouă Ilustrată” – 20 iulie 1906)

BUDINCĂ DE VIN


“Se pune într’o tigaie pe foc 50 grame de unt topit ca să se înfierbânte, se adaugă pesmet de la 5 franzele ca să se umfle; apoi se pune să fiarbă 250 grame vin alb din cel mai bun, după aceea se amestecă cu pesmetul, se lasă să se răcească. Se freacă bine 50 grame unt topit, se pun într’însul 3 ouă întregi, 4 gălbenușuri unul după altul, coaja de la o lămâie și 100 grame de zahăr bine pisat și, după ce se va mestecă toate bine la un loc, se mai adaogă spumă de la 4 albușuri, se amestecă puțin, se unge forma cu unt, se presară cu pesmet, se toarnă compoziţia în ea și se dă la cuptor. Se servă cu șato de vin și cu șocolată.” (Alexa – “Moda Nouă Ilustrată” – 05 septembrie 1906).

Rochii de preumblare

PLĂCINTĂ LA MINUT SAU ARMENEASCĂ


“O kilă de făină, 4 ouă cu albuș cu tot, lapte cât trebuie, frămânți bine, apoi întinzi foi mici, ungi cu dulceață de vișine, cu brânză de vacă, amestecată cu ouă și cu zahăr pisat, sau cu majun. După aceea pui unt sau grăsime în tavă și le prăjești pe șparhat (plită, mașină), le presari cu zahăr pisat și le dai la masă.” (Constanța Diaconescu – “Moda Nouă Ilustrată” – 12 aprilie 1907)

LAPTE ZBURAT SPANIOL


“Pune atâtea gălbenușuri câte persoane au să fie la masă, dar de voiești pune mai multe, și spărgând ouăle binișor ca în coaja lor să măsori laptele, câte ouă atâta lapte’n coaja lor. Pune apoi coaja de la o lămâie sau 2, zahăr cât va trebui de dulce și puțină sare și bate toate astea o oră. Pregătește curând o formă frumoasă, ca s’o poți da la o masă, unge-o cu unt, toarnă compoziția în ea, pune-o pe jăratec, pune-i un capac deasupra și pune-i jăratec, păzește-o până se coace, apoi presară zahăr pisat ras pe coaja portocalei și dă’l la masă. Acum, poftă bună și să’mi spuneți dacă v’a plăcut.” (Violeta de Parma – Mănești Prahova – „Moda Nouă Ilustrată" 12 aprilie 1907)

     


Rețete și imagini selectate din revista „Moda Nouă Ilustrată” – numere răsfoite din colecția Bibliotecii Digitale a Bucureștilor
 


4 comentarii :

  1. Ce rochii frumoase...Ademenitoare reţete...bombe de calorii. Aş adăuga printre rânduri pe REGINA reţetelor româneşti Cecilia Maria Zapan (născută Simionescu 1900-1961)) , care pasionată de tainele gătitului, şi nemulţumită de reţetele existente în acele timpuri, a dorit să arate lumii că şi felul în care faci mâncarea poate fi considerat o adevărată artă. Pe la începutul anilor 30 a scris o carte de bucate care conţinea peste 10.000 de reţete din bucătăria românească. După cel de al doilea Război Mondial, cartea a apărut în nenumărate ediţii, tradusă în engleză, germană, franceză, dar formă prescurtată. Ediția americană „Traditional Rumanian Cooking” din 1996 conține 1296 rețete
    Şi pt. că nu ştia dacă va avea succes sau nu, a semnat sub pseudonimul SANDA MARIN, iar prefaţa a fost scrisă de avocatul, scriitorul şi marele specialist în arta degustării vinurilor - Păstorel Teodoreanu (fratele Lui Ionel Teodoreanu) el însuşi autor al unei cărţi de bucate foarte apreciate – Gastronomice. Cecilia Maria Simionescu descindea dintr-o familie din elita intelectualităţii a Iaşului, tatăl său fiind cărturarul Ion Simionescu – naturalist, paleontolog şi geograf, devenit profesor universitar la vârsta de 30 de ani. Iar Cecilia a avut o educaţie desăvârşită, vorbea la perfecţie germana, franceza și engleza, a studiat pianul la Paris și apoi în țară cu faimoasa Florica Muzicescu, profesoara lui Dinu Lipatti și a lui Dan Grigore.
    Şi totuşi a iubit ARTA GĂTITULUI, nu a considerat că este sub nivelul ei să-şi petreacă o bună parte din timp în bucătărie. Nota bene... pentru toate femeile contemporane care OFTEAZĂ DIN GREU că trebuie să gătească, sau, dacă au mai multe LOVELE, angajează bucătărese... să nu-şi strice mânuţele încărcate de inele...

    RăspundețiȘtergere
  2. Daca aici sunt bombe calorice, ce mai zici de retetele din:

    http://deieri-deazi.blogspot.ro/2014/05/retete-care-distrug-orice-diete.html

    Cat despre Sanda Marin, alias Cecilia Maria Zapan, o stie tot romanul. Editiile succesive ale cartii ei de bucate au intrat deja in ...folclor. Nu cred ca este casa in Romania prin care sa nu fi trecut. Interesanta si povestea ta. Poate cu putin noroc voi mai gasi cate ceva despre Sanda Marin si...

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc Nicoleta. Sper sa gasesti si alte articole interesante pe blog.

    RăspundețiȘtergere