De ieri și de azi: Amintiri din țara șperțului

Recomandări:

Amintiri din țara șperțului

Un articol publicat de Alex F. Mihail în revista “Realitatea Ilustrată”, numărul din 5 august 1934 își informa cititorii că: “60.000 de pungași profesioniști au pătruns în corpul funcționăresc, furând treizeci de miliarde!” O altă dovadă – dacă mai era nevoie -  că această tară a societății românești contemporane – corupția – este o boală care macină de mult timp statul român. Vă invit să citiți câteva pasaje din articolul publicat în presa interbelică – articol atât de actual și astăzi:

Protest interbelic împotriva șperțului


Mai deunăzi, atitudinea îndrăzneață a unor șperțari a provocat chiar un fel de mișcare populară în Calea Rahovei. Mii de oameni au ieșit în stradă și au luat la goană pe câțiva funcționari ai primăriei sectorului III de Albastru, constituită în bandă de șperțari. Aceștia din urmă au făcut uz chiar de revolvere; dar în cele din urmă au trebuit să se retragă de pe câmpul de luptă, sub presiunea curajului civic  - îndreptat pentru prima oară în România împotriva șperțului - de către bravii cetățeni din mahalaua bucureșteană, de dincolo de șina drumului de fier. Șperțuri, bacșișuri, plocoane, comisioane, onorarii și palaelibus a plătit cu vârf și îndesat de poporul răbdător de prin meleagurile noastre unde dacă nu știi să “stărui", să “miști din urechi" sau să “ungi osia" toate afacerile tale se încurcă rău sau poți să fii chiar înjunghiat pe stradă de vreun jandarm, cum i s'a întâmplat bietului cetățean din calea Moșilor.”

 

În cinci ani s-au furat patru miliarde


Dintr’o anchetă făcută de Serviciul statisticei judiciare, cu privire la funcționarii publici acuzați pentru delapidare de la 1924-1928, rezultă că s'au defraudat în acest interval de cinci ani cel puțin patru miliarde lei. La acest rezultat ajungem, luând în considerație numai cazurile ce-au fost aduse în fața justiției, în afară de cele care sunt în cercetare administrativă și de cele încă nedescoperite. Tot din această anchetă, rezultă că cel mai mare procent de fraude sânt la Ministerul de finanțe. Ca procentualitate de fraude, repartizată după instituțiuni:


- Ministerul de finanțe, inclusiv R.M.S. și direcția vămilor - 32%
- Ministerul comunicațiilor, inclusiv C.F.R.; P.T.T.; Casa muncii - 20%
- Ministerul de interne, inclusiv comunele și județele - 18%
- Ministerul apărării naționale - 12%
- La celelalte instituții - 18%
Prin urmare, la acele autorități, unde mânuirea banilor publici este mai mare, s'au comis și cele mai mari fraude.



“Maeștrii șperțului"


Din pricina modului cum se fac azi avansările, serviciile publice funcționează greoi, rutinar și dau un randament atât de slab - observă directorul statisticei judiciare. Azi trage în cumpănă recomandația, protecția sau în cel mai bun caz, vechimea funcționarului iar nu destoinicia lui. Și astfel vedem în fruntea serviciilor sau direcțiunilor funcționari superiori care nu corespund cu nimic misiunii lor. Ei - chiar dacă ar fi cinstiți - imprimă serviciului lor un empirism bazat pe rutină, fiind incapabili de a inova, de a se adapta necesităților mereu schimbătoare ale serviciului.


În convorbirea avută cu dl. E. C. Decusară, d-sa a avut curajul să pună chestia la punct, cu toată franchețea, cerând înlăturarea acelora care compromit reputația administrațiilor noastre publice, funcționari din a căror pricină Statul a fost pus în imposibilitatea de a plăti sumele arierate. Ceea ce au furat, în ultimul timp, acești necinstiți și incapabili, însumează cifra de 30 de miliarde, sume arierate, care au pus în pană carul nostru financiar, impunând martiragiul funcționarilor cinstiți pentru care simpatia noastră este întreagă.

Dar să nu terminăm acest articol, înainte de a face o mica socoteală la care suntem tentați în urma divulgărilor d-lui E. C. Decusară. D-sa ne dă cifra de 30 de miliarde, ca fiind defraudată de aproximativ 60.000 de bandiți, care au pătruns în corpul funcționăresc. Împărțind prima cifră prin ultima, rezultă ca s'a ales, în termen mediu, fiecare în parte, cu câte o jumătate de milion de lei! Unii s'au pricopsit cu mai puțin, fiind mai mult un fel de găinari sau complici mai puțin inteligenți. În schimb “maeștrii" au palate și au devenit multimilionari, împroșcându-ne acum cu noroiul automobilelor lor.



Sursa: articolul “Țara pe mâna hoților” – semnat Alex F. Mihail – publicat în revista Realitatea ilustrată” - numărul din 5 august 1934


5 comentarii :

  1. Azi noapte, după ce am citit cele scrise mai sus, am visat-o pe Maria Tănase, cântând.
    Doar că vestita CIULANDRA era parcă altfel
    Vedeţi şi voi

    Două fire, două paie, luați corupţia la bătaie,
    Și-nc-o dată, măi băieți, Hop ș-așa, ș-așa, ş-aşa...
    Foaie verde siminoc, ţineţi corupţia pe loc
    Şi-nc-o dată măi băieţi, cu MIŞCĂRI să o spărieţi,
    Ieşiţi toţi, părinţi, copii, peste tot, sute şi mii
    Nu oricum ci zi de zi, până ce s-o lecui
    N-aveţi teamă de jandarmi, că şi ei sunt tot sărmani
    Lefegii ce-şi ÎNTIND banul, leu cu leu, din greu, tot anul
    Şi-ar putea întoarce „jocul”, ca să-şi verse şi ei focul...

    Țineți-o, flăcăi așa, până când s-o sătura,
    Şi-n sfârşit. n-o mai fura.
    Și-nc-o dată, măi băieți, hai, băgaţi-o în spărieţi
    Zdruncinaţi-o nițeluş, c-o veţi dovedi acuş
    Nu cu vorbe, nu cu şoapte, Ci CA-N NOUĂSUTE ŞAPTE

    Două fire, două paie, luați corupţia la bătaie
    A furat o ţară-ntreagă, iar acuma vrea s-o dreagă ?
    Să scape cu amnestii. Ce? Ne crede doar copii?
    Lichidaţi-o cu un pas, că prea multă a rămas,
    Iar când o cuprinde-o frica, să fugă în Costa Rica
    Sau poate Madagascar, că LA NOI va fi-n zadar
    Și-nc-o dată, măi băieți,
    Hop ș-așa, ș-așa, ş-aşa.

    Tot așa, nu vă lăsaţi, că rămâneţi dezbrăcaţi
    Or fura ceia ciocoi, şi izmana de pe voi
    Ei îşi construiesc palate, voi vă chinuiţi cu rate
    Și-nc-o dată, măi băieţi, la „răcoare” să-i puneţi
    Iar averile furate, să se-ntoarcă vouă, toate
    Vouă, celor ce munciţi, şi o ţară construiţi

    Două fire, două paie, luați corupţia la bătaie,
    Nu oricum ci îndesat, s-o lecuiţi de furat
    Și-nc-o dată, măi băieți, tot aşa să o ţineţi
    Hop ș-așa, ș-așa, ş-aşa... până când o dispărea

    RăspundețiȘtergere