Lilly Carandino: Destinul tragic al actriței „cu prospețime de izvor”

Lilly Carandino s-a născut la Brăila în 28 februarie 1909. A absolvit în anul 1928 cursurile Conservatorului de Artă Dramatică din București (unde a studiat în clasa maestrului Nicolae Soreanu).

A debutat pe scena Teatrului Național din București imediat după absolvirea conservatorului, în anul 1928, în piesa Lorenzaccio de Alfred de Musset.

---

---

Lilly Carandino: Cariera teatrală

Beneficiară a unei burse, între anii 1928 și 1931, tânăra actriță a studiat arta dramatică la Paris (profesori Madame Simon, Charlotte Muttel, Georges Adet). După cei 3 ani petrecuți în capitala Franței, Lilly Carandino a revenit în țară și a jucat pe scena teatrelor Regina Maria, Maican, Odeon, Victoria, Bulandra ș.a.

Câțiva ani mai târziu, în anul 1935, actrița a revenit și pe scena Teatrului Național din București. Jocul actriței pe prima scenă a țării a fost apreciat astfel în revista Societatea de mâine (nr. 6, 1936):

“‹‹Omul și masca›› a prilejuit un excelent debut doamnei Lili Carandino, care în principalul rol feminin a adus o suavitate de pastel englez și o prospețime de isvor.”

Lilly Carandino, alături de Niki Atanasiu
pe scena Teatrului Național din București (1938)

Lilly Carandino a fost recompensată în anul 1941 cu Premiul pentru creație acordat tinerilor actori, acordat pentru rolul Margaretei din Faust, rol jucat pe scena Teatrului Național din București (cf. unei note publicate în revista “Universul literar”, numărul din 14 iunie 1941).

„Lilly Carandino este singura dintre tinerele actrițe care chiar de la primii pași în teatru, a jucat numai roluri principale. Citez câteva dintre ele: Moartea în vacanță (la Teatrul Regina Maria), Fete în uniformă (la Fantazio), Omul și masca, Despot Vodă, Poveste de iarnă, Joc primejdios, Mult zgomot pentru nimic, Clopotul scufundat și Fântâna Blanduziei la Teatrul Național – iar recent a jucat „în reprezentație” pe scena Teatrului Ligii Culturale, rolul Desdemonei în Othello." (F. O. Fosian în volumul „87 de artiști bucureșteni din teatru, operă și revistă”)

---

---

Lilly Carandino în tăvălugul arestărilor comuniste

Actrița Lilly Carandino, din păcate, nu a rămas în istorie numai datorită rolurilor jucate pe marile scene ale Bucureștiului. Numele ei este consemnat mai ales datorită apartenenței la așa numitul “grup de la Tămădău”, grup de tineri membri ai Partidului Național Țărănesc (soțul actriței, ziaristul și criticul de teatru Nicolae Carandino, a fost director al ziarului “Dreptatea”) care au încercat să fugă în occident, încercând să scape de tăvălugul arestărilor comuniste care începuseră deja. Toți membrii grupului au fost prinși și arestați de „organele” noii puteri instalate în România.

Arestată în 14 iulie 1947, actrița cu "un temperament de o natură cu totul aparte, puternic și adânc și, în același timp, de o mare delicatețe, avea o apariție de o paloare stranie, fascinantă, ca și când ar fi iradiat lumină, când intra în scenă" (conform notelor marelui actor Fory Etterle), a fost condamnată la 6 luni de închisoare corecțională. A fost eliberată în 10 ianuarie 1948 din Penitenciarul Central de Femei-Ilfov.

Note din presă despre "dizolvarea cuibului de năpârci"
și "excluderea definitivă și în unanimitate"
din Sindicatul artiștilor

Actriței Lilly Carandino i-a fost interzis să profeseze în anul 1947, datorită "gravelor încălcări ale moralei și disciplinei noi sindicale de care s'a făcut vinovată susnumita actriță". Cu ajutorul unor confrați de breaslă, așa cum obișnuiau autoritățile comuniste în acei ani.

Citește și: Memorialul Sighet – Pagina Lilly Carandino

Marea actriță a revenit pe scenă abia în anul 1965, la Teatrul de Stat din Ploiești, unde a jucat până în anul 1969. Lilly Carandino a murit în martie 1995.

Alte destine fascinante care au scris istoria teatrului românesc

Pentru a înțelege pe deplin efervescența artistică a epocii interbelice, vă invit să descoperiți și poveștile marilor sale colege de scenă: o incursiune în destinul tragic al actriței de comedie Nora Piacentini: povestea tragică a unei actrițe de comedie, portretul complex al divei Silly Vasiliu - vedeta Alhambrei de altădată , amintirile legate de Maria Mohor - frumoasa "Mona" din "Steaua fără nume"  și viața dedicată teatrului a marii actrițe Aura Buzescu: O viață dedicată scenei românești. 

Sursa: F. O. Fosian: „87 de artiști bucureșteni din teatru, operă și revistă”