Țara Moților
este un loc cu totul special al României, ascuns în inima munților. Un loc în care
mai dăinuiesc tradiții și obiceiuri de ieri - păstrate aproape intacte de-a lungul a
multor veacuri. Cel mai important eveniment al “Țării de piatră” – cum mai este
denumită uneori această regiune - a fost
întotdeauna și a rămas până în zilele de azi vestitul Târg de fete de pe Muntele Găina.
Organizat în fiecare an în cea de-a treia duminica din luna iulie, Târgul de
fete adună aici pe toți moții care locuiesc în localitățile înșirate în jurul
muntelui. Dar numai pe ei…
De ce se
numește acest munte așa? Legenda
spune că aici s-ar fi găsit cândva o mare cantitate de aur și că din groapa în
care era ascunsă comoara a zburat o găină cu totul și cu totul de aur, lăsând
să cadă în mijlocul populației sărmane din Țara Moților, ouă de aur.
Un eveniment cu importanță
istorică deosebită a avut loc la Târgul de fete din anul 1852. Atunci a fost prezent
aici împăratul Franz Iosif. Călătoria suveranului austriac a fost făcuta la
sugestia lui Avram Iancu și a dus la o “împăcare a coroanei austro-ungare cu
locuitorii Ardealului". În amintirea
acestei vizite s’a ridicat o cruce pe platoul muntelui Găina.
Muntele Găina - Târgul de fete de pe acest munte adună în veselie mulțime de moți din Munții Apuseni (din Enciclopedia fotografică România - Imprimeriile Adevărul - 1938) |
E adevărat că
astăzi marea sărbătoare a moților nu mai este cu adevărat un “târg de fete”. Nu
se mai adună aici fete în costum de sărbătoare, însoțite de părinți și de cai
de pe care să fie adunată întreaga lor zestre, în căutarea unui “păstor” care
să le pețească. Cu toate acestea, târgul de fete a rămas un loc în care se leagă
idile care se încheie uneori cu câte o căsătorie.
Îl las acum pe
reporterul V. Munteanu al revistei “Realitatea Ilustrată” să vă spună povestea Târgului de fete de pe Muntele Găina și a unor
tradiții care, în anul 1932, încă se mai păstrau:
Târgul începea înainte de răsăritul soarelui |
“În ziua de Sf. Ilie satele din Țara
Moților rămân dominate de-o singură preocupare: târgul de fete de pe muntele
Găina. E ziua în care se uită toate
necazurile vieții și în locul lor entuziasmul țâșnește tumultos, până și în
cele mai scunde bordeie. Tot timpul este destinat
exclusiv pregătirilor în vederea faimosului târg, care se deschide a doua zi, în
zorii zilei și care se transformă în cea mai pitorească și mai animată sărbătoare
din Munții Apuseni. Odinioară, târgul acesta avea caracterul
vulgar și primitiv al târgurilor de sclave din Orient. Faimoșii nemeși și
cavaleri teutoni se pretau la rolul sinistru al negustorilor de cadâne. Iobagii Țării Moților furnizau curților trufașe întreg personalul de serviciu; apoi
pentru acești nobili, târgul de fete de pe muntele Găina mai însemna o ocazie prielnică pentru
a-și satisface multe din fanteziile lor sentimentale.
Surse:
- articolul “Târgul de fete de pe muntele Găina” - semnat V. Munteanu - publicat în revista “Realitatea Ilustrată” - numărul
din 28 iulie 1932
- articolul “Căsătorii încheiate mai aproape de cer” - semnat George
May - publicat în revista “Realitatea Ilustrată” - numărul din 24 august 1936
Foarte frumos articolul; imi place stilul in care este scris, izul acesta de arhaic, felul in care te ajuta sa patrunzi in atmosfera timpului si sa traiesti – chiar daca numai cateva minute – acele traditii si obiceiuri ale locului si timpului respectiv.
RăspundețiȘtergereSi mie mi-a placut articolul De aceea l-am preluat in parte, l-am completat si l-am adus pe blog. Te mai astept... "pe aici" Clara !
RăspundețiȘtergereFRUMOASĂ POVESTEA TARGULUI DE LA GĂINA ,SI CANDVA SOACRA MEA IMI POVESTISE CĂ PE VREMEA DANSEI CĂSĂTORIILE INCHEIATE PE MUNTE DĂINUIAU , NU SE DIVORTAU -INDURAU BIETELE FETE DE MOŢ TOT CE LE ADUCEA ZIUA SI NOAPTEA ,ERAU CRESCUTE CU RESPECT ,RUSINOASE , SI CARE SE MĂRITA TREBUIA SĂ STIE LUCRUL SI ROSTUL IN GOSPODĂRIE. ,.
RăspundețiȘtergereDivortul - cerut de catre femei - in Romania a inceput sa fie permis abia de la inceputul secolului XX (barbatii puteau sa ceara divortul cu mult inainte). In mediul rural s-a pastrat insa "traditia" de a duce in orice conditii o casnicie mult timp dupa aceea. Chiar si azi exista inca aceasta mentalitate. E rau? E bine?
RăspundețiȘtergereChiar din zori se apucau de băut? Și de dansat.. Păi nu prea era frumos. Și cred că le era somn, de aceea nu și-a găsit toată lumea pereche.. Cum să găsești cu noaptea-n cap, partener pentru toată viața?... Dar e frumos articolul, și pozele sunt chiar făcute de un profesionist. Dar Avram Iancu ce cauta acolo? Voia să se însoare și ce și-a zis :"" bre, nevasta n-am găsit, astea îs somnoroase, alealalte care mănâncă cireșe trebuie să mai crească, ia hai domnule să punem noi de-o conspirație că n-o fi foc. No, hai! "".. Ei, nu a fost așa, dar așa vreau eu să zic.
RăspundețiȘtergereanonimus ramineai daca taceai,AVRAM IANCU cauta alceva decat cirese dar sti bine ,,frate,,
Ștergere