C. A. Rosetti – negustorul

C. A. Rosetti (n. 1816 - d.1885) a fost unul dintre cei mai importanți oameni politici români din secolul al XIX-lea. Considerat un simbol al mișcărilor revoluționare de la 1848 și unul dintre părinții democrației românești, C. A. Rosetti a fost unul dintre primii jurnaliști români și totodată un librar de succes. Fața mai puțin cunoscută a fondatorului Partidului Național Liberal este aceea a omului de afaceri “care face negustorie în adevăratul sens al cuvântului, care face import de mărfuri, care redactează circulări și anunciuri inteligente, care se consideră mândru că e negustor și prim staroste al negustorilor și care - ceva mai mult – ministru fiind, se consideră reprezentant al corpului comercial”. Vă invit să îl cunoașteți pe C. A. Rosetti – negustorul, pornind de la cele consemnate în articolul “C. A. Rosetti - negustor și prim-staroste al comerciantilor bucureșteni”, publicat în numărul din 4 mai 1932 al revistei “Ilustrațiunea Română”:



În această lumină îl găsim pe marele Rosetti negustor la “stabilimentul” său din Hanul Bossel, Ulița Mogoșoaia 18, făcând afaceri de comision, vânzând șampanie și vinuri franceze, ceaiuri (pentru care dă și diferite rețete cum trebuie să fie amestecate diferitele sorte), încălțăminte pentru copii “foarte ieftină”, mese “adevărate chinezești", “flori pentru toaleta damelor” și o sumă de alte mărfuri, după cum rezultă din “anunciurile” pe care le reproducem și noi. Rosetti importă mărfuri, redactează circulări și dă publicului lămuriri prin care pe de o parte explică “superioritatea produselor importate”, pe de alta îi îndeamnă să se convingă cumpărând de la “stabilimentul" său din din ulița Mogoșoaiei. Rosetti importă pentru întâia oară de la Viena petroleu rectificat - Pinolinegaz – “care nu are nici cel mai mic miros în arderea sa”; de asemeni, tot pentru întâia oară, importă hârtie englezească pe care o recomandă “cu tot dinnadinsul domnilor miniștri, divanurilor, judecătorilor și tuturor particularilor".


Șampanie, vin și cognac la 
Magazia de vinuri C.A. Rosetti

Cum au mers treburile lui Rosetti și ce s'a mai întâmplat în urmă cu toate aceste întreprinderi - rămâne lucru secundar. Principal lucru e activitatea lui Rosetti ca negustor - această latură până acum prea puțin cunoscută, pe care de abea acum documentele, scrisorile și fotografiile publicate de d-rul Angelescu (notă: dr. Nicolae I. Angelescu) o înfățișează marelui public. Interesant este și faptul că Rosetti, care a fost scurt timp și “staroste al marchitanilor" și “primstaroste al negustorilor bucureșteni", se mândrea cu titlul de negustor. Astfel, mulțumind pentru “cinstea" ce i se făcuse la alegerea starostiei, el încheia astfel scrisoarea: “Primiți, însă totdeauna, onorabilii mei confrați comercianți, expresiunea sentimentelor noastre de recunoștință pentru onoarea ce mi-ați făcut dv. și încredințarea că voi păstra cu mândrie și pentru toată viața mea titlul de “staroste al corporației de marchitani". 

C. A. Rosetti 
în revista "Albina" (26 septembrie 1904)

Ceva mai mult, chiar în guvern, Costache Rosetti înțelegea să se considere reprezentantul negustorilor. Astfel scria la 1860: “voi fi fericit și mândru a mă considera și în guvern ca reprezentant al corpului comercial".

Negustor
A sosit ceai...

Ca fruntaș și ales al negustorilor bucureșteni, Rosetti a desfășurat prin numeroase memorii, întâmpinări, proiecte de legi, inițiative, o activitate atât de strălucită încât negustorimea îl poate revendica oricând ca pe cel mai mare, mai însuflețit și mai strălucit precursor care a știut să cinstească, să ajute și să ridice breasla din care făcea parte. Camera de comerț și industrie din Capitală, tipărind interesanta lucrare a d-rului Angelescu  a realizat o operă frumoasă și deopotrivă de folositoare și negustorilor sau viitorilor negustori care ar dori să-și cunoască înaintașii, cât și marelui public care poate afla, pe această cale, laturi necunoscute ale marilor noștri români.”

Negustor
Librăria C.A. Rosetti din "Pasagiul roman" 

Sursa: articolul “C. A. Rosetti - negustor și prim-staroste al comerciantilor bucureșteni” - publicat în numărul din 4 mai 1932 al revistei “Ilustrațiunea Română

5 comentarii :

  1. Răspunsuri
    1. Meritul îi aparține redactorului anonim al "Ilustrațiunii Române". Îți mulțumesc în numele lui. Te mai aștept pe blog, Antoaneta!

      Ștergere
  2. Iată, deci, cum ”stă cazul cu macazul” ! Faci politică la nivel înalt abia după ce ai ajuns la nivel înalt ca om de afaceri ! Nu intri în politică ca să te îmbogățești! Asta-i marea diferența dintre ELITE și ”fripturiștii” care ne-au năpădit Parlamentul. Păi, Ion C. Brătianu întâi și-a vândut o moșie și după aceea a intrat în politică. Rațiu era un om de afaceri prosper când a revenit în țara natală să ne învețe democrație! .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Quod erat demonstrandum! Vă mai aștept pe blog, d-le Găgiulescu.

      Ștergere