Metoda Montessori în România interbelică: O alternativă la sistemul tradițional de învățământ

Deși am putea crede că metodele alternative de educație, precum Montessori, Waldorf sau Step by Step, au apărut în România abia în ultimii ani, adevărul este că istoria lor este mult mai veche. În perioada interbelică, presa de specialitate analiza deja aceste concepte, iar în 1935, la București, funcționa o școală care aplica principiile inovatoare ale medicului și pedagogului italian Maria Montessori.

---

---

Primele referințe în presa românească

Metoda Montessori, alături de ideile unor pedagogi precum Comenius, Rousseau, Pestalozzi și Froebel, a fost apreciată în presa românească încă de la începutul anilor 1900. Un articol din revista „Educația – revistă pentru școală și familie”, publicat în martie 1916, relata despre „Case-le dei Bambini” (Casele Copiilor) din Roma și Milano, menționând că Maria Montessori „a reluat ideile unui Comenins, Rousseau, Pestalozzi sau Froebel”. Articolul "Educația celor mici – O școală frobeliană model”, semnat de institutorul C. V. Buțureanu, sublinia rezultatele remarcabile ale metodei:

 

Maria Montessori 

 

“Cea care în timpurile noastre a reluat ideile unui Comenins, Rousseau, Pestalozzi sau Froebel, este d-na Dr. Maria Montessori, profesoară la Universitatea din Roma, prin înființarea Case-lor dei Bambini, în Roma și Milano, și prin lucrarea sa “Metoda pedagogiei științifice aplicată la educația copiilor mici. Prin înființarea acestor Case, celebra profesoară dă o consfințire teoriilor expuse în lucrările sale scrise. Și cine a vizitat școalele care lucrează sub supravegherea ei, se poate convinge despre temeinicia teoriilor ce susține. Din cea mai mare libertate ce au copiii de a se mișca, de a lucra și fără a se mai aplica cea mică pedeapsă sau constrângere, rezultă cea mai înaltă disciplină, care se vede numai la oamenii înzestrați cu adevărată cultură”.

 

Prima Școală Montessori din România

 

Deși metoda era cunoscută și apreciată, primii pași decisivi pentru înființarea unei școli în România au fost făcuți abia după participarea unei delegații românești la Congresul Montessori de la Roma, în aprilie 1934. Câteva luni mai târziu, în 13 februarie 1935, revista „Ilustrațiunea Română” publica impresiile reporterului „Dr. Luca” după vizita sa la prima Școală Montessori din România, situată pe strada Lisabona. 

 

Notă din ziarul "Adevărul" - 10 martie 1934

“Lumea celor mici constituie fără îndoială unul din cele mai interesante câmpuri de studii pentru cei care iubesc și știu să înțeleagă copiii. Cea mai mare cunoscătoare a sufletului copilului, până în ziua de azi, aceea care timp de 30 de ani și-a închinat munca numai descoperirii psihologiei atât de complexe a celor mici, este Maria Montessori, doctor în medicină, specialistă în psihiatrie, de la Roma. Rezultatul studiilor Mariei Montessori “a fost o adevărată revoluție” în Istoria Copilului. Maria Montessori a dovedit adulților că sufletul copilului, care trecea până la vârsta de 7 ani drept cel mai amorf, neted și ne-complicat element al existenței omului, este în realitate până la această vârstă foarte complex și într’o continuă prefacere, într’o continuă clocotire, într’o continuă plămădire. Sufletul celor mici construiește de fapt omul de mâine. Pe baza acestor descoperiri, Maria Montessori dărâmă un vechi și perimat sistem de educație, înlocuindu-l cu o metodă adequată sufletului descoperit de ea."

 

Scoală Mentessorii la București - 1935

 

Reporterul descria cu uimire atmosfera școlii, complet diferită de cea la care se aștepta:

 

• Libertate în mișcare: „nu fui deloc întâmpinată de atmosfera și de murmurul specific tuturor școlilor din lume. Când am deschis ușa clasei n'am dat peste spectacolul copilașilor înșirați ca mărgelele în bănci și n'am fost primită cu o urare glăsuită în cor”.
• Material didactic specific: „Un material didactic cu totul nou, un adevărat laborator sub aspectul cel mai veritabil de jucării, este singurul educator, este școala Montessori.”
• Descoperirea prin joc: Copiii, cu vârste între trei și șase ani, lucrau individual, la măsuțe adaptate dimensiunilor lor sau pe covor, cufundați în activitățile alese de ei. Ei descopereau singuri culorile, cifrele și literele, explorând simțul tactil prin cartoane cu texturi diferite. 
  

 

Copiii nu m'au observat când am pășit în clasa lor,
căci “jocul-școală” îi pasionează...

 

Dr. Luca a descris scena ca fiind „spectacolul unei odăi de joc”, în care copiii manifestau o mare constanță, fiecare concentrându-se pe o anumită activitate. Un moment emoționant a fost cel în care un copil s-a așezat „în fața unei măsuțe împodobită ca un altar” pentru a se ruga, urmat de un altul care i-a cerut locul. Aceste observații l-au convins pe reporter că sistemul Montessori construiește sufletele și spiritele copiilor, iar pedagogul intervine „cât mai puțin” și „fără a le impune voința sa, ca un înger care planează nevăzut”. 

 

"Spectacolul clasei e spectacolul unei odăi de joc. Copiii trec, neturburați, de la un joc la altul. Totuși îi observ manifestând  și multă constanță. Unul nu părăsește creioanele colorate, altul literele, altul cuburile.

Într’un unghi al odăii observ un copilaș îngenunchiat, în fața unei măsuțe împodobită ca un altar.

- Ce faci matale aici?

- Mă rog la Doamne-Doamne! - îmi răspunde evlaviosul de 3 anișori.

- Roagă-te să auzim și noi.

- Doamne, Doamne – intonează glăsciorul minunat - ajută pe tăticu și pe mămica și ferește-mă de gripă, că eu sunt mic și n'am putere.

- Și eu, și eu vreau să mă închin la Doamne-Doamne - răsună un alt glăscior.

Pedagoga, care intervine numai atunci când i se reclamă ajutorul, îl roagă pe primul copil, cu blândețe, să cedeze locul tovarășului său.

- Doamne-Doamne - strigă hotărât către Dumnezeu micuțul rugător - ajută pe mămica mea să treacă la examenul de capacitate!...

Ziua bună se cunoaște de dimineață. Nu vor fi aceștia niște fii iubitori?

Și sufletele lor, spiritul lor se construiește singur în școala Montessori. Pedagogul-adult intervine cât mai puțin. Le pătrunde însă spiritul și-i îndrumează, fără ordine, fără a le impune voința sa, ca un înger care planează nevăzut la dreapta lor.”

 

---

Citește și: Pledoarie pentru școala în aer liber

---

 

Metoda Montessori după cel de-al Doilea Război Mondial

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, școlile Montessori au fost interzise în toate statele cu regimuri pro-naziste. Ulterior, nici regimurile comuniste nu au agreat acest sistem de educație. În această perioadă dificilă, Maria Montessori și-a continuat activitatea în India, unde a creat programul „Educație pentru Pace”, care i-a adus două nominalizări la Premiul Nobel pentru Pace. 

 

În România de azi, aplicarea metodei Montessori redevine o alternativă la sistemul tradițional de învățământ, prin apariția instituțiilor școlare private în marile orașe precum București, Timișoara, Cluj, Ploiești, Brașov, Drobeta Turnu Severin și Miercurea Ciuc.

 

---