La moartea Regelui Ferdinand I

Au trecut nouă decenii de la ultimele funeralii organizate pentru un Rege al României. Întreaga țară a fost cuprinsă în vara anului 1927 de o emoție puternică, emoție pe care cu greu am putea să o reconstituim astăzi. O să încerc totuși, ajutat de cronicile apărute în presa vremii:

Funerariile Regelui Ferdinand I în Sinaia

„Regele Ferdinand I s'a sfârşit în Castelul Pelişor de la Sinaia, în noaptea de 19 spre 20 Iulie, răpus de o boală grea, cancer al rectusului. Vreme de un an şi mai bine ştiinţa şi vigoarea defunctului Rege au luptat împotriva acestei boli fără leac. În cele din urmă omul a fost învins. Regele Ferdinand I a murit relativ tânăr. Avea 62 de ani. Pe figura Lui se citeşte parcă îngrijorarea pentru soarta ţării, gândul său din urmă când a trecut din lumea aceasta.” (1)

1927

Funerariile Regelui Ferdinand I în Capitală

„Poporul a voit să vadă pentru ultima oră pe marele şi viteazul Rege al tuturor românilor. În ziua de 22 Iulie trupul neînsufleţit al Regelui Ferdinand I a fost adus cu un tren special de la Sinaia la Cotroceni şi aşezat aici pe catafalc. O mulţime imensă de zeci şi sute de mii de oameni sau perindat prin faţa rămăşiţelor pământeşti ale marelui Domnitor. Nici când un suveran n’a fost mai jelit, nici când sentimentele unei ţări n'au fost mai unitare. Ostaşii pe cari i-a condus în război, intelectualii cari au înţeles că România a pierdut un Rege înţelept, cu toţii au venit în faţa catafalcului să lase să picure lacrima fierbinte de recunoştinţă pentru acela care şi-a închinat viaţa şi a jertfit toate sentimentele Sale personale pe altarul Patriei.” (1)

Funeralii regale

Ceremoniile funerale organizate în 22 iulie 1927 au debutat la ora 7 dimineața, odată cu sosirea demnitarilor la Palatul Cotroceni. Printre aceștia: “printre primii veniţi a fost Patriarhul dr. Miron Cristea și George Buzdugan, membrii Regenţei, întreg Guvernul cu dl. Prim-ministru I. I. C. Brătianu în frunte, misiunile şi ambasadorii tuturor statelor străine, ofițerii generali şi superiori, preşedintele Camerei şi al Senatului, foşti prim-miniştrii şi miniştrii din care remarcăm pe d-nii: luliu Maniu, Dr. Alex. Vaida-Voivod, I. Michalache, N. Iorga, Ştefan C. Pop, M. Popoviciu, I. Petroviciu., M. Cantacuzino etc. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, Primarul Capitalei, reprezentanţii tuturor instituţiunilor şi autorităţilor din Capitală şi Țară, cavalerii ordinului Mihai Viteazui, veteranii de la 1877”.

Serviciul religios de la Palatul Cotroceni a fost oficiat începând cu ora 8 de către Patriarhul Miron Cristea având la stânga pe Mitropolitul Pimen, iar la dreapta pe Mitropolitul Bălan. În tot timpul cât s'a oficiat serviciul religios, garda din jurul catafalcului a fost făcută de către Principele Nicolae, Regele Alexandru al Iugoslavei, Principele Wilhelm de Hohenzollern şi Principele de Hohenlohe. La serviciul religios au asistat Regina Maria. Principesa Elena, Ex-regina Elisabeta, Regina Marioara, Principesa Ileana și Principele Hohenlohe”.

Funeraliile regelui

După terminarea serviciului religios sicriul cu corpul neînsufleţit al Regelui Ferdinand I a fost ridicat pe braţe de aghiotanţii regali și așezat pe un afet de tun cu calibru 120 mm. la care erau înhămaţi şase cai. Sicriul a fost acoperit cu purpura regală. În acest timp, două escadroane din Reg. 4 Roşiori a dat onorul, iar muzica a intonat imnul regal ‹‹Traiască Regele››. Întreaga asistenţă a rămas într'un moment de pioasă reculegere. În acest moment s'au tras 101 lovituri de tun. Clopotele de la toate bisericele sunau.”

Cortegiul s'a pus în mişcare la orele nouă: “Regele Ferdinand I  a străbătut pentru ultima dată Capitala mult îndurerată a Țării întregite trecând încă odată prin străzile pe cari de-atâtea ori le-a străbătut în uralele poporului. Pentru ultima oara a ieşit în calea Suveranului iubit poporul său credincios. De la Dealul Cotrocenilor până la Curtea de Argeş un furnicar de cetăţeni din lungul şi latul Țării a aşteptat cortegiul funerar pentru a depune ultimul omagiu Marelui şi Viteazului Rege Ferdinand I.” (2) Cortegiul mortuar: „a trecut prin poarta principală a Palatului Cotroceni, până la podul Elefterie, unde s'au încolonat trupele militare. De aici a parcurs Bulevardul Elisabeta, Calea Victoriei şi Calea Griviţei, până la Gara de Nord. La Gara de Nord, regimentul de escortă regală s'a înşiruit pe ambele părţi ale pieţei, unde pe un eşafodaj special se puseseră amfore în care ardea tămâie. Cu câteva minute înaintea sosirei cortegiului a venit în Gara de Nord M. S. Regina, însoţită de Regina Elisabeta şi de Principesa Elena, într'un al doilea automobil Regina Marioara a Iugoslaviei cu Principesa Ileana.

Inmormantarea regelui


Drumul spre Curtea de Argeș

După ce cortegiul mortuar a sosit în gară, sicriul cu corpul neînsufleţit al defunctului Rege a fost luat pe braţe de aghiotanţii regali şi în aceiaşi ordine ca şi pe parcursul stradelor, a ajuns în dreptul vagonului mortuar unde a fost depus pe un catafalc îmbrăcat în purpură regală. În jurul catafalcului s'a format imediat garda din ofiţerii aghiotanţi regali. În momentul când sicriul a ajuns în dreptul vagonului mortuar o companie de onoare cu drapel şi muzică din Reg. 1 grăniceri a dat onorul, iar muzica a intonat imnul regal ‹‹Trăiască Regele››. M S. Regina Maria şi Principesele Elena, Ileana, Regina Mariora şi ex-Regina Elisabeta au rămas lângă vagonul mortuar în tot timpul cât a fost aşezat sicriul pe catafalc.



La orele 11 jum. trenul mortuar s'a pus în mişcare. Pe alte trei linii se aflau trei garnituri de trenuri, cu care au plecat la Curtea de Argeş asistenţa prevăzută în programul oficial. Potrivit programului, primul tren din convoiul mortuar spre Curtea de Argeş a fost trenul parlamentarilor care a plecat la ora 11.15. La scurte intervale au mai plecat din Capitală încă două trenuri speciale cu aceiaşi destinaţie, unul al guvernului şi misiunilor străine şi altul al actualilor şi foştilor demnitari. La ora 11.30 precis a plecat din Gara de Nord trenul mortuar condus fiind de d. Insp. Bălăşescu. În acest tren a luat loc Familia Regală, membrii Înaltei Regențe, Primul ministru, d. I. G. Duca şi d. dr. N. Lupu. Convoiul mortuar astfel format a luat direcţia spre Curtea de Argeş. Pe tot parcursul numeroşi cetăţeni erau înşiraţi pentru a privi cortegiul mortuar.”  Trenul regal a făcut două opriri, în gările Titu și Găești.  


Funerariile Regelui Ferdinand I la Curtea de Arges

La ora 3:39 precis trenul mortuar a sosit în gara Curtea de Argeş. Pe peron se aflau reprezentanţii Guvernului, d. I. I. C. Brătianu, I. G. Duca, N. Titulescu, V. Brătianu, dr. N. Lupu, etc., foştii preşendinţi de consiliu, d-nii Vaida Voevod, gen. Averescu, gen. Văitoianu, d. Iuliu, Maniu, N. Iorga, I. Mihalache, V. Goldiş, C. Meissner, M. Manoilescu, I. Mitilineu şi numeroşi alţi foşti miniştri. De  asemeni şefii tuturor misiunilor străine, miniştri plenipotenţiari şi trimişii extraordinari delegaţi să reprezinte guvernele respective la funeraliile Regelui Ferdinand. Un numeros grup îl formau parlamentarii, deputaţii şi senatorii, reprezentanţii presei române şi străine precum şi primarii, câte 10 de fiecare judeţ.

Inmormantare Curtea de Arges

Din trenul mortuar au coborât MM. LL. Regina Maria, Elisabeta şi Marioara, AA. LL. Elena şi Ileana, M. S. Regele Alexandru al Serbiei. AA. LL. Principele de Hohenlohe, Principele de Hohenzollern, nepotul defunctului Suveran, Principele Nicolae, membrii regenţei d. George Buzdugan şi I. P. S. Patriarhul Miron Cristea, d-nii I. I. C. Brătianu, I. G Duca, dr. N. Luau precum şi Casa Regală civilă şi militară, d. ministru Hiott, Mocioni, Stârcea, von Spiess, adjutanţii regali etc. Pe peronul gărei Curtea de Argeş se afla o companie de onoare din Reg. 3 Olt care a dat onorul. Sicriul a fost coborât cu acelaşi ceremonial de Casa Regală militară şi aşezat pe un afet de tun.” (2)


La mănăstire

La ora 4.20 a sosit M. S. Regina Maria însoţită de A. S. R. Principesa Elena-mamă. În al doilea automobil se aflau MM. LL. Regina Marioara, Elisabeta şi Principesa Ileana.  MM. LL. au fost însoţite de doamnele de onoare ale palatului şi au descins în palatul episcopal - special amenajat în cest scop.Câteva minute înainte de sosirea cortegiului mortuar MM. LL. au parcurs pe jos distanţa de la Palatul Episcopal până la mănăstire, luând loc în faţa bisericei, lângă porticul pe care a fost aşezat sicriul în timpul serviciului divin.Suverana şi Augustele fiice ale defunctului Suveran au aşteptat în sunetul clopotelor şi a detunăturilor de tun apropierea cortegiului funerar. Cu o deosebită emoţie priveau către delegaţia veteranilor de la 1877 şi a văduvelor de răsboi, aşezate în drepta mânăstirei. De jur în jurul bisericei erau aşezate numeroasele coroane între care remarcăm a Regelui Albert a Belgiei, regentului Horti a Ungariei, a Mareşalului Hindenburg, preşedintele Republicei Germane, a împăratului Japoniei, mareşalul Pilsudsky, guvernul elen, etc.
La ora 5:10 cortegiul mortuar a intrat pe poarte mânăstirei. Muzicele militare au început să intoneze ‹‹Imnul Regal››. O companie de onoare din Regimentul 4 Argeş a dat onorurile. Un sobor de preoţi deschidea cortegiul după care urma sicriul purtat pe umeri de A A. LL. Principele Nicolae, Principele de Hohenlohe, Principele de Hohenzollern, M. S. Regele Alexandru al Serbiei şi adjutanţii regali. Serviciul divin a fost oficiat în prezenţa Familiei Regale, a reprezentanţilor caselor domnitoare străine, a Regenţei, a misiunilor străine şi a guvernului de către I. P. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei încojurat de un sobor de Arhierei, în frunte cu Mitropolitul Bălan, Episcopul Nichita al Argeşului, Episcopul Stroe-Triteanu, Gherentier, Comşa din Arad, Petrovici, Ghenadie şi numeroşi alţi preoţi și diaconi. Răspunsurile au fost date de corul patriarhiei. Sicriul se afla sub porticul din faţa intrărei în biserică, care era cernită în negru.”(2)

Înhumarea

„După oficierea serviciului divin, coșciugul regal, purtat pe umeri a fost dus în cripta special săpată în stânga bisericei. Cripta este căptuşită în roşu având pe ambii păreţi laterali cifra şi coroana regală. Deasupra se va aşeza în mod provizoriu o placă de marmură albă, până ce se va face placa funerară ce urmează a acoperi definitiv mormântul marelui Rege al României Mari.
Mormântul Regelui Ferdinand este aşezat în partea opusă, însă pe aceiaşi linie, cu a defuncţilor Suverani Carol I şi Elisabeta. În faţa criptei Regelui Ferdinand, înspre altar, se află mormântul lui Radu Voevod şi a Doamnei Ruxandra.
La ora 5.30, când coșciugul defunctului Suveran era coborât în mormânt, în toate oraşele din ţară şi de pe toate vasele de război s'au tras lovituri de tun. Clopotele tuturor bisericilor din ţară anunţau tristul eveniment poporului îndoliat.
Prin îngrijirea comunei Curtea de Argeş s'a dat un prasnic la numerosul popor ce a asistat la înmormântarea Suveranului - prasnic la care au participat şi primarii comunelor rurale.” (2)


În Regele Mihai I se puneau atunci speranţele unei întregi naţiuni

„Al treilea Rege a României şi al doilea numai a tuturor românilor, poartă numele celui mai viteaz dintre domnii neamului românesc, numele Celui care, în lungul lanț al durerilor istoriei noastre, a isbutit să închege cândva unitatea noastră naţională. Mihai l este chemat să domnească asupra țări pe care Mihai Viteazul a unit-o pentru o clipă, iar urmaşii lui, sub oblăduirea lui Ferdinand I, au realizat-o pentru veşnicie.
Regele tuturor românilor este încă un copil. Acest copil însă, este urmaşul în linie directă al Regelui care a înţeles datoria ca identificându-se cu aspiraţiile seculare ale neamului pe care a fost chemat să-l conducă şi în zilele de glorie şi în zilele de restrişte. Fie ca sub steaua glorioasă a lui Mihai-Viteazul, căruia îi poartă numelele, Regele Mihai născut pe pământul României întregite, să crească în înţelegerea şi iubirea desăvârşită a acestui neam, pentru ca la vârsta legiuită să împlinească toate nădejdile noastre. În noul Rege se pun speranţele unei întregi naţiuni. Fie ca Dumnezeul nostru şi al strămoşilor noştri să ne păzească şi să ni-L păzească!”(1)

Surse:

- numărul special închinat memoriei Regelui Ferdinand I al revistei “Realitatea Ilustrată” din 31 iulie 1927
- ziarul “Românul” din 31 iulie 1927


2 comentarii :

  1. Cinste şi respect celor doi regi– Carol I şi Ferdinand I, numit ÎNTREGITORUL şi CEL LEAL, care au iubit România ca pe propria ŢARĂ MAMĂ, şi şi-au dedicat întreaga viaţă. binelui ei. Cel puţin Ferdinand a considerat că e de datoria lui ca în primul Război Mondial să lupte alături de Antanta împotriva Puterilor Centrale conduse de Germania– ţara natală, a aşezat interesul României mai presus de legătura lui de sânge . Datorită acestui fapt „a fost renegat de familia sa din Germania, la castelul Hohenzollern fiind arborat un steag negru în semn de doliu. Totodată, împăratul Wilhelm II al Germaniei, capul familiei de Hohenzollern, i-a retras ordinul casei sale, gradele, decorațiile și onorurile pe care i le acordase”.
    La funerarile sale de înmormântare primul-ministru Ion I.C. Brătianu a rostit către poporul român, următoarele cuvinte:
    ''Primul rege al României Mari a murit. O boală cumplită a întrerupt prematur această domnie glorioasă care a îndeplinit visul de secole al poporului nostru. Românii nu vor putea uita niciodată că Regele Ferdinand s-a sacrificat pentru binele țării. De neclintit în convingerile sale și în hotărârile sale în timpul războiului, bun și înțelept pe timp de pace, Ferdinand I va rămâne pentru totdeauna regele care s-a identificat cu poporul său și care a înfăptuit marile reforme care au adus statului dreptatea, puterea și liniștea'' (''Istoria românilor în timpul celor patru regi — Ferdinand I'' , Ioan Scurtu, 2004)
    ACEŞTIA au fost CEI DOI MARI REGI, care au iubit România ca pe propria ŢARĂ MAMĂ şi şi-au dedicat ei întreaga viaţă, contribuind ESENŢIAL la dezvoltarea ei.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cuvântarea primului-ministru Ion I.C. Brătianu adresat către poporul român completează cum nu se poate mai bine articolul Mulțumesc.

    RăspundețiȘtergere