La moartea Regelui Ferdinand I

În vara anului 1927 întreaga Românie a fost cuprinsă  de o emoție puternică, pe care cu greu am putea să o reconstituim astăzi. O să încerc totuși, ajutat de cronicile publicate în presa vremii:

 

Moartea Regelui Ferdinand I

„Regele Ferdinand I s'a sfârșit în Castelul Pelișor de la Sinaia, în noaptea de 19 spre 20 Iulie, răpus de o boală grea, cancer al rectusului. Vreme de un an și mai bine știința și vigoarea defunctului Rege au luptat împotriva acestei boli fără leac. În cele din urmă omul a fost învins. Regele Ferdinand I a murit relativ tânăr. Avea 62 de ani. Pe figura Lui se citește parcă îngrijorarea pentru soarta țării, gândul său din urmă când a trecut din lumea aceasta.” (1)

Funeraliile Regelui Ferdinand I în Capitală

„Poporul a voit să vadă pentru ultima oră pe marele și viteazul Rege al tuturor românilor. În ziua de 22 Iulie trupul neînsuflețit al Regelui Ferdinand I a fost adus cu un tren special de la Sinaia la Cotroceni și așezat aici pe catafalc. O mulțime imensă de zeci și sute de mii de oameni sau perindat prin fața rămășițelor pământești ale marelui Domnitor. Nici când un suveran n’a fost mai jelit, nici când sentimentele unei țări n'au fost mai unitare. Ostașii pe cari i-a condus în război, intelectualii cari au înțeles că România a pierdut un Rege înțelept, cu toții au venit în fața catafalcului să lase să picure lacrima fierbinte de recunoștință pentru acela care și-a închinat viața și a jertfit toate sentimentele Sale personale pe altarul Patriei.” (1)

Ceremoniile funerare, organizate în 22 iulie 1927, au debutat la ora 7 dimineața, odată cu sosirea demnitarilor la Palatul Cotroceni. Printre aceștia: “printre primii veniți a fost Patriarhul dr. Miron Cristea și George Buzdugan, membrii Regenței, întreg Guvernul cu dl. Prim-ministru I. I. C. Brătianu în frunte, misiunile și ambasadorii tuturor statelor străine, ofițerii generali și superiori, președintele Camerei și al Senatului, foști prim-miniștrii și miniștrii din care remarcăm pe d-nii: luliu Maniu, Dr. Alex. Vaida-Voivod, I. Michalache, N. Iorga, Ştefan C. Pop, M. Popoviciu, I. Petroviciu., M. Cantacuzino etc. Președintele Înaltei Curți de Casație, Primarul Capitalei, reprezentanții tuturor instituțiunilor și autorităților din Capitală și Țară, cavalerii ordinului Mihai Viteazu, veteranii de la 1877”.

Serviciul religios de la Palatul Cotroceni a fost oficiat începând cu ora 8 de către Patriarhul Miron Cristea “având la stânga pe Mitropolitul Pimen, iar la dreapta pe Mitropolitul Bălan. În tot timpul cât s'a oficiat serviciul religios, garda din jurul catafalcului a fost făcută de către Principele Nicolae, Regele Alexandru al Iugoslavei, Principele Wilhelm de Hohenzollern și Principele de Hohenlohe. La serviciul religios au asistat Regina Maria. Principesa Elena, Ex-regina Elisabeta, Regina Marioara, Principesa Ileana și Principele Hohenlohe”.

După terminarea serviciului religios sicriul cu corpul neînsuflețit al Regelui Ferdinand I a fost ridicat pe brațe de aghiotanții regali și așezat pe un afet de tun cu calibru 120 mm. la care erau înhămați șase cai. Sicriul a fost acoperit cu purpura regală. “În acest timp, două escadroane din Reg. 4 Roşiori a dat onorul, iar muzica a intonat imnul regal ‹‹Trăiască Regele››. Întreaga asistență a rămas într'un moment de pioasă reculegere. În acest moment s'au tras 101 lovituri de tun. Clopotele de la toate bisericele sunau.”

Cortegiul s'a pus în mișcare la orele nouă: “Regele Ferdinand I  a străbătut pentru ultima dată Capitala mult îndurerată a Țării întregite trecând încă odată prin străzile pe cari de-atâtea ori le-a străbătut în uralele poporului. Pentru ultima oara a ieșit în calea Suveranului iubit poporul său credincios. De la Dealul Cotrocenilor până la Curtea de Argeș un furnicar de cetățeni din lungul și latul Țării a așteptat cortegiul funerar pentru a depune ultimul omagiu Marelui și Viteazului Rege Ferdinand I.” (2)  

 

Cortegiul mortuar: „a trecut prin poarta principală a Palatului Cotroceni, până la podul Elefterie, unde s'au încolonat trupele militare. De aici a parcurs Bulevardul Elisabeta, Calea Victoriei și Calea Griviței, până la Gara de Nord. La Gara de Nord, regimentul de escortă regală s'a înșiruit pe ambele părți ale pieței, unde pe un eșafodaj special se puseseră amfore în care ardea tămâie. Cu câteva minute înaintea sosirei cortegiului a venit în Gara de Nord M. S. Regina, însoțită de Regina Elisabeta și de Principesa Elena, într'un al doilea automobil Regina Marioara a Iugoslaviei cu Principesa Ileana.”

Drumul spre Curtea de Argeș

“După ce cortegiul mortuar a sosit în gară, sicriul cu corpul neînsuflețit al defunctului Rege a fost luat pe brațe de aghiotanții regali și în aceiași ordine ca și pe parcursul stradelor, a ajuns în dreptul vagonului mortuar unde a fost depus pe un catafalc îmbrăcat în purpură regală. În jurul catafalcului s'a format imediat garda din ofițerii aghiotanți regali. În momentul când sicriul a ajuns în dreptul vagonului mortuar o companie de onoare cu drapel și muzică din Reg. 1 grăniceri a dat onorul, iar muzica a intonat imnul regal ‹‹Trăiască Regele››. M S. Regina Maria și Principesele Elena, Ileana, Regina Marioara și ex-Regina Elisabeta au rămas lângă vagonul mortuar în tot timpul cât a fost așezat sicriul pe catafalc.

Citește și: La moartea Reginei Maria

La orele 11 jum. trenul mortuar s'a pus în mișcare. Pe alte trei linii se aflau trei garnituri de trenuri, cu care au plecat la Curtea de Argeș asistența prevăzută în programul oficial. Potrivit programului, primul tren din convoiul mortuar spre Curtea de Argeș a fost trenul parlamentarilor care a plecat la ora 11.15. La scurte intervale au mai plecat din Capitală încă două trenuri speciale cu aceiași destinație, unul al guvernului și misiunilor străine și altul al actualilor și foștilor demnitari. La ora 11.30 precis a plecat din Gara de Nord trenul mortuar condus fiind de d. Insp. Bălășescu. În acest tren a luat loc Familia Regală, membrii Înaltei Regențe, Primul ministru, d. I. G. Duca şi d. dr. N. Lupu. Convoiul mortuar astfel format a luat direcția spre Curtea de Argeș. Pe tot parcursul numeroși cetățeni erau înșiraţi pentru a privi cortegiul mortuar.”  Trenul regal a făcut două opriri, în gările Titu și Găești.  

Funeraliile Regelui Ferdinand I la Curtea de Argeș

“La ora 3:39 precis trenul mortuar a sosit în gara Curtea de Argeș. Pe peron se aflau reprezentanții Guvernului, d. I. I. C. Brătianu, I. G. Duca, N. Titulescu, V. Brătianu, dr. N. Lupu, etc., foștii preșendinţi de consiliu, d-nii Vaida Voevod, gen. Averescu, gen. Văitoianu, d. Iuliu, Maniu, N. Iorga, I. Mihalache, V. Goldiş, C. Meissner, M. Manoilescu, I. Mitilineu și numeroși alți foști miniștri. De  asemeni șefii tuturor misiunilor străine, miniștri plenipotențiari și trimișii extraordinari delegați să reprezinte guvernele respective la funeraliile Regelui Ferdinand. Un numeros grup îl formau parlamentarii, deputații și senatorii, reprezentanții presei române și străine precum și primarii, câte 10 de fiecare județ.

Din trenul mortuar au coborât MM. LL. Regina Maria, Elisabeta și Marioara, AA. LL. Elena și Ileana, M. S. Regele Alexandru al Serbiei. AA. LL. Principele de Hohenlohe, Principele de Hohenzollern, nepotul defunctului Suveran, Principele Nicolae, membrii regenței d. George Buzdugan și I. P. S. Patriarhul Miron Cristea, d-nii I. I. C. Brătianu, I. G Duca, dr. N. Luau precum și Casa Regală civilă și militară, d. ministru Hiott, Mocioni, Stârcea, von Spiess, adjutanții regali etc. Pe peronul gărei Curtea de Argeș se afla o companie de onoare din Reg. 3 Olt care a dat onorul. Sicriul a fost coborât cu același ceremonial de Casa Regală militară și așezat pe un afet de tun.” (2)

La mănăstire

„La ora 4.20 a sosit M. S. Regina Maria însoțită de A. S. R. Principesa Elena-mamă. În al doilea automobil se aflau MM. LL. Regina Marioara, Elisabeta și Principesa Ileana.  MM. LL. au fost însoțite de doamnele de onoare ale palatului și au descins în Palatul episcopal - special amenajat în acest scop. Câteva minute înainte de sosirea cortegiului mortuar MM. LL. au parcurs pe jos distanța de la Palatul Episcopal până la mănăstire, luând loc în fața bisericei, lângă porticul pe care a fost așezat sicriul în timpul serviciului divin. Suverana și Augustele fiice ale defunctului Suveran au așteptat în sunetul clopotelor și a detunăturilor de tun apropierea cortegiului funerar. Cu o deosebită emoție priveau către delegația veteranilor de la 1877 și a văduvelor de răsboi, așezate în drepta mănăstirei. De jur împrejurul bisericei erau așezate numeroasele coroane între care remarcăm a Regelui Albert a Belgiei, regentului Horti a Ungariei, a Mareșalului Hindenburg, președintele Republicei Germane, a împăratului Japoniei, mareșalul Pilsudsky, guvernul elen, etc.

 

La ora 5:10 cortegiul mortuar a intrat pe poarte mănăstirei. Muzicele militare au început să intoneze ‹‹Imnul Regal››. O companie de onoare din Regimentul 4 Argeș a dat onorurile. Un sobor de preoți deschidea cortegiul după care urma sicriul purtat pe umeri de A A. LL. Principele Nicolae, Principele de Hohenlohe, Principele de Hohenzollern, M. S. Regele Alexandru al Serbiei și adjutanții regali. Serviciul divin a fost oficiat în prezența Familiei Regale, a reprezentanților caselor domnitoare străine, a Regenței, a misiunilor străine și a guvernului de către I. P. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei înconjurat de un sobor de Arhierei, în frunte cu Mitropolitul Bălan, Episcopul Nichita al Argeșului, Episcopul Stroe-Triteanu, Gherentier, Comşa din Arad, Petrovici, Ghenadie și numeroși alți preoți și diaconi. Răspunsurile au fost date de corul patriarhiei. Sicriul se afla sub porticul din fața intrărei în biserică, care era cernită în negru.” (2)

Înhumarea

„După oficierea serviciului divin, coșciugul regal, purtat pe umeri a fost dus în cripta special săpată în stânga bisericei. Cripta este căptușită în roșu având pe ambii păreți laterali cifra și coroana regală. Deasupra se va așeza în mod provizoriu o placă de marmură albă, până ce se va face placa funerară ce urmează a acoperi definitiv mormântul marelui Rege al României Mari. Mormântul Regelui Ferdinand este aşezat în partea opusă, însă pe aceiaşi linie, cu a defuncţilor Suverani Carol I şi Elisabeta. În faţa criptei Regelui Ferdinand, înspre altar, se află mormântul lui Radu Voevod şi a Doamnei Ruxandra.

 

La ora 5.30, când coșciugul defunctului Suveran era coborât în mormânt, în toate orașele din țară și de pe toate vasele de război s'au tras lovituri de tun. Clopotele tuturor bisericilor din țară anunțau tristul eveniment poporului îndoliat.

 

Prin îngrijirea comunei Curtea de Argeș s'a dat un prasnic la numerosul popor ce a asistat la înmormântarea Suveranului - prasnic la care au participat și primarii comunelor rurale.” (2)

În Regele Mihai I se puneau atunci speranțele unei întregi națiuni

„Al treilea Rege a României şi al doilea numai a tuturor românilor, poartă numele celui mai viteaz dintre domnii neamului românesc, numele Celui care, în lungul lanț al durerilor istoriei noastre, a isbutit să închege cândva unitatea noastră națională. Mihai l este chemat să domnească asupra țări pe care Mihai Viteazul a unit-o pentru o clipă, iar urmașii lui, sub oblăduirea lui Ferdinand I, au realizat-o pentru veșnicie.

 

Regele tuturor românilor este încă un copil. Acest copil însă, este urmașul în linie directă al Regelui care a înțeles datoria ca identificându-se cu aspirațiile seculare ale neamului pe care a fost chemat să-l conducă și în zilele de glorie și în zilele de restriște. Fie ca sub steaua glorioasă a lui Mihai-Viteazul, căruia îi poartă numele, Regele Mihai născut pe pământul României întregite, să crească în înțelegerea și iubirea desăvârșită a acestui neam, pentru ca la vârsta legiuită să împlinească toate nădejdile noastre. În noul Rege se pun speranțele unei întregi națiuni. Fie ca Dumnezeul nostru și al strămoșilor noștri să ne păzească și să ni-L păzească!” (1)

Surse:

- revista “Realitatea Ilustrată” - numărul din 31 iulie 1927 - număr special închinat memoriei Regelui Ferdinand I al României

- ziarul “Românul” - numărul din 31 iulie 1927